559 matches
-
de a izbuti ca marea artistă să fie poftită la palatul Cotroceni, căci nu știu din care cauză familia regală n-a putut asista la concertele sale. Cu toată insistența mea pe lângă principese, am găsit potrivnică acestei invitații pe pianista Cella Delavrancea, pe atunci prietenă cu principesele, pe cuvântul că „Tereza Carreñon-ar fi pianistă destul de celebră!!!”(Nu știu cu ce a putut supăra marea Tereza pe această tânără pianistă, căreia ia-ș fi dorit să ajungă la măcar o parte din celebritatea
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
un elephant en travaillant à la dantelle” - făcând totodată aluzie la trupu-i voluminos. Pe urmă frumoasa pianistă Germaine Schnitzer, care însă avea de luptat cu marea amintire a uriașei sale colege Tereza Carreño. Mai cântă, ca solistă, și pianista româncă Cella Delavrancea, fiica marelui scriitor, pomenită mai sus - un talent interesant care n-a ajuns încă la maturitate. Evenimente mai însemnate n-au mai fost, în afară de concertele Isaye, marele și pînă acum neîntrecutul rege al violinei, care concertează cu celebrul său
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
m-am înscris imediat la secția de compoziție. Am plecat din țară în 1971, rămânând, pe de o parte recunoscător lui Aurel Stroe, care m-a introdus, printre altele, în universul formalizării fenomenului sonor, și pe de altă parte Doamnei Cella Delavrancea ale cărei imaginație, cultură și vrajă erau unice în peisajul muzicii românești. Cu Valeriu Bărbuceanu și Steliana Calos formasem "Grup 3+", care a dat câteva concerte, inclusiv unul cu piesa "Plus Minus" de Stockhausen, ulterior interzisă de către cenzură pe
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
pers-spaniol, meserie examinator. Hobby: sportul, gătitul, călătoriile, cititul, muzica, dansul. Iubește copiii, este sufletist și nefumător. Dorește săcunoască o parteneră pentru căsătorie, între 25-30 de ani, înălțime 1,70-1,80, nefumătoare, sufletistă. MARFAVI RAHMAN, adresa HANNOVERSCHE, str. 34, D-29221 CELLE, GERMANIA. Cetățean german, inginer, 40 de ani, caut tânără serioasă, româncă. Vă rog, scrieți-mi pe adresa de e-mail: merkelai@ yahoo. de sau trimite un SMS la 00491717346545, Peter Merkel. DECESE Înregistrate la Timișoara în perioada 11-18 iunie 2004 Iancu
Agenda2004-25-04-publi () [Corola-journal/Journalistic/282561_a_283890]
-
Gheorghe Grigurcu Scrisorile către Filip Lahovari ale Cellei Delavrancea își au mică lor istorie, asortata cu cea a veacului. Acoperind perioada dintre 1926 (cînd autoarea lor avea 39 de ani) și 1940, ele au suferit, aidoma unor ființe umane, ani îndelungați în detenția Securității, găsindu-se acum în
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
în fondurile județene Vâlcea ale Arhivelor Naționale, deci, în fine, în...libertate. Redactate în limba franceză, epistolele în cauză au fost trimise, în majoritate, de la Slăvinesti, localitate situată în apropiere de Râmnicu-Vâlcea, unde se află moșia familiei Lahovari și unde Cella, soția lui Filip, se simțea că o castelana. Dar cîtă boierie reprezenta celebra pianista și literata? Dacă înșiși Lahovarestii erau de extracție relativ nouă (N. Iorga ne informează: "Boieri din Râmnic, adevărați, sînt numai Socotenii, dar neamul lor se stinge
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
e dintr-un neam nou"), avîndu-si ca reprezentant principal pe cunoscutul ministru conservator Alexandru Lahovari, a cărui statuie a străjuit centrul amintitei urbe pînă la finele deceniului cinci, cînd a fost înlăturata de oficialitățile comuniste, ce-am putea spune despre Cella? Nepoata unui căruțaș de la periferia Bucureștilor, "aristocrația" ei se sprijinea exclusiv pe personalitatea literar-politică, atît de artist fasonata, a tatălui său, Barbu Delavrancea. Poate că însăși această recentă ivire în high-life să-i fi dat o energie caracteristică. Seva să
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
seama că fiica lui Delavrancea se situează la antipodul contemporanei sale, structurată această din urmă pe sensibilitate, pe credință religioasă, pe adorația față de nestatornicu-i soț, Stello, o adorație continuată scriptic, în chip insolit, decenii în șir după decesul lui. Firește, Cella își stăpînește partenerul, asigurîndu-si rolul de "vioară întîi" în căsnicie. Tonul sau este nu o dată nu doar condescendent, ci și plin de consilii, mergînd pînă la imperatie: "Acum Iubitule, iti adresez o rugăminte serioasă: istoriseste-mi exact ceea ce s-a
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
alta, imboldul unui prea-plin trupesc, al senzualității pofticioase, agrementate cu capriciu, în care se răsfăța artista. Ne aflăm, așadar, în același cerc al dominației bărbatului de către soție, bărbat legat (și) cu funiile de matase ale meșteșugitelor verbe... Programul zilnic al Cellei este încărcat peste poate. E programul unei femei de lume, de-o energie debordanta, a cărui relatare e laconica și nervoasă, presărată cu mici ironii și autoironii, al unei femei ce-și cunoaște prețul, dorlotîndu-se în succesul sau: "Ieri am
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
ne apuce oră 1 și jumătate! Dobrovicii păreau copleșiți de atîta muzică. Figură lui Sto se mărise de încîntare muzicală. Zarifopolii pluteau în eter de care duc atîta lipsa. Surorile mele completau atmosferă atît de plăcută". Familiară cu Casa regală, Cella înfățișează cu naturalețe secvențele privilegiatei sale relații: "Iubitule - plecăm la ora 2 cu trenul regal la Sinaia, apoi la Brăila - plimbare de la 4 la 14 - Mocionny - Prinții Hohenzollern etc. etc. - fără nici o femeie în afară de Elisabeta și de mine. Prin urmare
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
bunul simț, ca îndur mai greu decît tine necazurile materiale". Desigur, bunăstarea e apărată că o cucerire personală, eventualul arivism topindu-se în cultură, în muzică, în scriitura literară. Deoarece avem a face aci, neîndoios, cu un condei de scriitoare, Cella e, aidoma tatălui său, o natură artista multiplă (Barbu Delavrancea era nu doar prozator, dramaturg, orator, ci și un iscusit desenator). E capabilă a surprinde literar dulceața existenței sale boierești, a ne-o comunica în chip vibrant. Notarea sensibilă a
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
intervențiile nu vor avea efect (voi avea rezultatul definitiv luni) va trebui să repete clasa sau să continue liceul în particular, ceea ce este un dezastru din toate punctele de vedere". Noblețea obligă! Să mai menționam încă două aspecte ale personalității Cellei Delavrancea, care, în scrisorile sale, ni se descoperă mai mult decît oriunde, în spectrul sau de "aristocratizare" recentă, dinamica și critica, al cărei blazon autentic (salvator) îl constituie vocația și conștiința estetică. Cu o bună intuiție, ea își îngroașă acele
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
dirijat de Furtwängler), prietena o vreme cu Nae Ionescu (la Băneasa se găsea vila filosofului), nu se dă în lături a admira nazismul incipient, în manifestările căruia își va fi oglindit propria năzuința similimasculină, de autoritate și dominație. Iată impresiile Cellei, din iulie 1937, cînd participa la o serie de spectacole muzicale de la Bayreut: În timpul pauzelor oamenii se îmbulzesc în fața unei ferestre la etaj și toată lumea strigă în cor: ăwir wollen un-ser Führer-se-henă pînă cînd acesta deschide fereastră și salută cu
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
dramatic. Nu mai putin, circumscrierea unei Germanii ideale, pentru care "trebuie făcută o propagandă", răspunde unei fibre intime a marei pianiste, care își vadea astfel propensiunea energetică, ofensiva, valentă masculină, care i-au îngăduit a străluci într-un chip particular. Cella Delavrancea - Scrisori către Filip Lahovari, ediție bilingva, ediție îngrijita și cuvînt înainte de Constantin Mateescu, traducere de Dan Mateescu, Ed. Jurnalul literar, 1998, 196 pag., preț neprecizat.
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
în București, la Litere. Bucureștiul studențesc din anii războiului și de după aceea e recreat cu culoare și nostalgie. Extraordinar e evocată redeschiderea, la 2 iunie 1946, a cenaclului "Sburătorul", cu participarea lui Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Barbu, Cella Delavrancea, Brăescu, Ticu Archip, Aderca, Dan Petrașincu, Ieronim Șerbu, Sorana Gurian și alții, autoarea noastră fiind numită secretară generală a Asociației. Dar mai înainte, în februarie 1946, a avut loc ședința de constituire a cercului "Prietenii lui E. Lovinescu". Transcriind
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
numea prima dumneavoastră carte? - Nu mai știu. E mult de-atunci. Dar am scris și romane... * - ...Caragiale va plăcea? - Stai să mă gândesc la Caragiale asta. Hi! Hi! Da! asta scria lucruri caraghioase. * - ...era și alta fetiță talentata. O chema Cella; Cella Delavrancea. Ea a ajuns pianista. A ajutat-o Delavrancea. Îl știi, nu? - Da, am auzit de el." Aproape nici una din cele 694 de pagini ale volumului lui Dorin Tudoran nu îl plictisește pe cititor. Trecerea a peste douăzeci de
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
prima dumneavoastră carte? - Nu mai știu. E mult de-atunci. Dar am scris și romane... * - ...Caragiale va plăcea? - Stai să mă gândesc la Caragiale asta. Hi! Hi! Da! asta scria lucruri caraghioase. * - ...era și alta fetiță talentata. O chema Cella; Cella Delavrancea. Ea a ajuns pianista. A ajutat-o Delavrancea. Îl știi, nu? - Da, am auzit de el." Aproape nici una din cele 694 de pagini ale volumului lui Dorin Tudoran nu îl plictisește pe cititor. Trecerea a peste douăzeci de ani
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
redusă. Categoria numelor neutre, realiste, foarte probabile din punct de vedere statistic, de obicei relativ scurte - e puternică în perioada interbelică și se menține și mai tîrziu; o regăsim de la Radu Comsa al lui Cezar Petrescu sau Petre Barbu (la Cella Serghi), pînă la Liviu Dunca (Ivasiuc), la Sorin Vasiliu (Breban), Sebastian Pop (Grosan) etc., cu o puternică deplasare postbelică spre atribuirea de nume mai "țărănești" eroilor principali: Marin, Anghel... Numele artificiale pot fi puse sub semnul lui Caragiale (mai ales
Mode onomastice în literatură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18118_a_19443]
-
cele mai năstrușnice și stupide diminutive. Lui E. Lovinescu să-i susuri la ureche 'tăticontule', ideea mi se pare acum deliranta. Nu și atunci. Nu și lui: mă accepta pesemne că pe pisică noastră persana, Djala (adusă cu avionul de Cella Delavrancea din Egipt), prin blană căreia își trecea mâna când scria la birou. Cu condiția să nu-l surprindă cineva, cu toate că întreaga casă știa că locul Djalei, acordat de tată, era pe biroul lui când scria. Dacă se deschidea ușa
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
asigura decît prezența textului însoțit de un aparat critic corespunzător și, mai ales, prezența integrală a operei scriitorului în cauză. Continuu să cred că tipărirea în ,,ediții libere" a cutărui roman de Camil Petrescu, Anton Holban, Liviu Rebreanu sau chiar Cella Serghi (în colecții precum ,,Romanul de dragoste"), alături de atît de numeroasele producții ,,de consum", nu poate fi decît cu totul minimalizatoare, mai ales că paginile cărților respective sînt pline, deseori, de tot felul de ,,croșete", moștenite din regimul trecut. Aceste
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
portretele din carte exprimă aceeași admirație. Însă toate se remarcă prin eleganța atitudinii, memorialista bucurându-se să descopere ceea ce este frumos în felul de a fi al unor contemporani și întristându-se când identifică fisuri în caracterul lor. Ovidiu Cotruș, Cella Delavrancea, Paul Barbăneagră, N. Steinhardt, Gabriel Liiceanu, Alexandru George, Ion Caraion, Adrian Păunescu, Harry Brauner, Alexandru Andrițoiu, Mircea Dinescu, Paul Goma, Ion Sofia Manolescu, Lucian Pintilie, Sanda Nițescu, Nicolae Breban, Dumitru Țepeneag, Andrei Șerban, Marin Preda, Marin Sorescu, Ștefan Bănulescu
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
Henriette Yvonne Stahl, Georgeta Mircea Cancicov, Martha Bibescu ș.a.m.d.), producțiile unor autoare care s-au grăbit să se alinieze dogmelor impuse de conducerea partidului comunist (Primăvara pe Târnave a Luciei Demetrius, S-a dumirit și moș Ilie a Cellei Serghi, Împărăția lui Machidon, piesa "pe linie" a Ioanei Postelnicu etc.). Sunt emise considerații și pe marginea unor scrieri mai apropiate de zilele noastre (cum ar fi Sărbătorile răbdării, romanul din 1980 al Danei Dumitriu, sau Arta conversației, a Ilenei
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
cu mari oameni ai vremii, cu François Mauriac, cu Gide, cu Roger Martin du Gard, cu Malraux, cu Focillon și cu alții de același calibru, fiecăruia schițându-i un portret. De portrete încă mai bogate se bucură desigur conaționalii, Goga, Cella Delavrancea, Noica, Gala Galaction care-i este și părinte confesor. Vreau să spun că în portretistica sa Alice Voinescu nu se împiedică în convenții, că vede de multe ori „altfel“ cutare personaj care dobândise , prin perpetuarea unor locuri comune despre
Jurnalul clandestin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2796_a_4121]
-
Caragiale față cu kitschul, din 1988 - în subsidiar. Amintiri despre Caragiale este, mai degrabă, o arhivă deschisă, din care se pot alimenta mai multe (posibile) biografii caragialene. Una sentimentală este conturată de mărturii ca acelea semnate de Luca I. Caragiale, Cella Delavrancea, Ecaterina Logadi, D. I. Suchianu sau A. Toma. Una, dimpotrivă, lucidă și superior-histrionică, de cele aparținându-le lui Ion Agârbiceanu, Barbu Delavrancea, Victor Eftimiu, Gala Galaction, Cincinat Pavelescu, Vintilă Russu Șirianu, Mihail Sevastos, V. A. Urechia. Una a lui Caragiale
Caragiale Revizitat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2695_a_4020]
-
a adus în dar, iubitorilor de frumos și de muzică, o expoziție mai inedită, intitulată „Parfum și culoare”. Am spus inedită pentru că alături de artiștii membrii a fost și o florărie binecunoscută în ... IV. CRISTINA OPREA - TREI DESTINE ARTISTICE - SURORILE DELAVRANCEA - CELLA, NUCULINA ȘI HENRIETA, de Cristina Oprea, publicat în Ediția nr. 2253 din 02 martie 2017. Scriitorul Barbu Ștefănescu Delavrancea, de la a cărui plecare în stele se vor împlini anul viitor o sută de ani a fost un fin observator al
CRISTINA OPREA [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]