117 matches
-
sintetizează matricea cementoidă, care apoi se mineralizează. Cementogeneza se continuă toată viața, determinând permanentizarea erupției. Cementoblaștii pot rămâne incluși în cement și devin cementociți sau se pot aranja pe suprafața externă a rădăcinii, de unde depun toată viața straturi noi de cement. Osteoblaștii, în aceeași succesiune - sinteza matricei osoase mineralizate - dau naștere osului alveolar. Osul alveolar are o activitate metabolică ce se concretizează prin resorbție și apoziție atâta timp cât există stimul funcțional dentar. În plus, el se structurează pe liniile de rezistență la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
structurează pe liniile de rezistență la solicitare prin “trabeculații de efort” concretizate prin sisteme Haversiene și densificare trabeculară. Fibroblaștii au trei perioade de activitate intensă: perioada inițială, de mugure dentar, când dau naștere fibrelor colagene ale căror extremități rămân în cementul radicular și osul alveolar, fiind cunoscute sub numele de ligamente Scharpey; perioada prefuncțională, în timpul erupției, când fibroblaștii dispersați în porțiunea centrală se diferențiază în fibre colagene care se orientează funcțional simultan cu erupția; perioada funcțională, când se diferențiază în fibre
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
finalizează creșterea rădăcinii. Din acest moment, stimulii ocluzali inhibă procesul activ de erupție primară și se trece la: etapa activă secundară, care asigură caracterul de continuitate a procesului de erupție prin compensarea uzurii coronare. Aceasta se produce prin dispunerea de cement periapical. Anormalitatea în erupție se nominalizează prin: - Erupția pasivă - proces involutiv prin care inserția epitelială coboară spre apex, mărind coroana dentară clinică și realizând un nou nivel al coletului; - Erupția activă accelerată - dintele, după ce pierde contactul cu antagonistul, extruzează sau
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
componentelor sistemului odontal (odontonului) și se datorează solicitărilor funcționale sau agresiunilor patologice. Dacă procesul de uzură se produce în limitele firești, factorii sistemici compensatori au posibilitatea de a menține echilibrul homeostazic prin procese fiziologice cum sunt: apoziția de dentină, de cement sau restructurări adaptative (remodelări și condensări ale osului). Dacă uzura depășește limitele firești prin ritm și cantitate sau este produsă din cauze atologice: abrazie, carie, agresiune traumatică, atunci reacțiile compensatoriirii sunt insuficiente sau urmează căi anormale, și este necesară intervenția
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de descărcare, se află o fosetă ce poartă numele suprafeței pe care se plasează (foseta vestibulară, foseta orală). 6.2. Rădăcina dentară - componentă a dintelui, situată intra-alveolar, delimitată de coroană prin colet. Anatomic, este porțiunea din dinte acoperită de cement radicular cuprinsă între coletul anatomic și apex. Clinic este porțiunea invizibilă a dintelui, situată sub nivelul joncțiunii epiteliale. Funcțional, asigură fixarea intraalveolară a dintelui și transmiterea forțelor funcționale de la nivelul coroanei osului susținător. În funcție de numărul rădăcinilor, dinții pot fi monoradiculari
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
lui Retzius sunt paralele cu suprafața smalțului. La suprafața smalțului există un strat aprismatic ce denotă o imaturitate la nivelul acestei structuri. Dentină are o grosime mai redusă și canaliculii dentinari au un diametru mai mare la joncțiunea cu smalțul. Cementul formează un strat mai subțire datorită prezenței unui strat mai redus de cementocite. Joncțiunea amelo-cementară este diferită față de a dinților permanenți: în timp ce la dinții permanenți cel mai frecvent smalțul acoperă cementul, la dinții temporari cel mai adesea cementul acoperă smalțul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
au un diametru mai mare la joncțiunea cu smalțul. Cementul formează un strat mai subțire datorită prezenței unui strat mai redus de cementocite. Joncțiunea amelo-cementară este diferită față de a dinților permanenți: în timp ce la dinții permanenți cel mai frecvent smalțul acoperă cementul, la dinții temporari cel mai adesea cementul acoperă smalțul. Pulpa dentară conține aceleași straturi, dar este sediul unor modificări regresive ce se instalează destul de precoce și interesează o bună parte din structurile pulpare: elementele fasciculate domină în detrimentul celor celulare, odontoblaștii
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu smalțul. Cementul formează un strat mai subțire datorită prezenței unui strat mai redus de cementocite. Joncțiunea amelo-cementară este diferită față de a dinților permanenți: în timp ce la dinții permanenți cel mai frecvent smalțul acoperă cementul, la dinții temporari cel mai adesea cementul acoperă smalțul. Pulpa dentară conține aceleași straturi, dar este sediul unor modificări regresive ce se instalează destul de precoce și interesează o bună parte din structurile pulpare: elementele fasciculate domină în detrimentul celor celulare, odontoblaștii suferă o degenerescentă vacuolară pe fondul de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
declanșată de activitatea glandelor endocrine; - factorii locali, respectiv presiunea exercitată de mugurele dintelui permanent care condiționează prezența și activitatea osteoclastelor; - rizaliza mai poate fi considerată un fenomen de îmbătrânire a dintelui temporar, caracterizat prin reducerea fenomenelor reparatorii din os și cement, mecanismul fiind guvernat de o .complicată interacțiune între factorii sistemici și cei locali. CAPITOLUL 8 CARACTERISTICI DE GRUP ALE DINȚILOR PERMANENȚI După morfologie și funcție, dinții permanenți se împart în patru grupuri bine diferențiate. 8.1. Grupul incisiv - 8 dinți
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
este pe cale de dispariție; -creasta oblică de smalț este mai puțin proeminentă și în multe cazuri nu există; -nu are tuberculul lui Carabelli. Rădăcina: rădăcinile - tot trei, dar mult mai adunate; între rădăcina mezio-vestibulară și palatinală există o lamă de cement. MOLARUL 3 MAXILAR (fig. 49), 1.8., 2.8. înălțime totală = 18 mm înălțime radiculară = 11 mm diametre: - coronar MD = 8,5 mm -cervical MD = 6,5 mm -coronar VP = 9 mm - cervical VP = 10 mm Erupe la 17-45 ani
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
edentații laterale, ce au dus la modificarea sa; -incongruență dento-alveolară cu treme și diasteme; -în retracții parodontale, după un tratament parodontal prealabil, ceramica fiind foarte bine tolerată de țesuturi; -pe dinți afectați de procese carioase pe zone întinse, interesând și cementul radicular, permițând realizarea ideală, atât din punct de vedere estetic, cât și biologic; -pe dinții frontali superiori și inferiori când, din motive mecanice (malpoziții și supra-ocluzii frontale accentuate), nu se pot aplica coroane Jacket; -pe dinți cu un volum coronar
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
în realizarea acestor ambrazuri survin în cazul poziționării deficitare a implanturilor, precum și prin plasarea acestora în spațiile corespunzătoare ambrazurilor sau plasarea, prea apropiată a implanturilor. Pentru restaurările cimentate se recomandă limitarea extinderii subgingivale a joncțiunii, pentru a permite cimentarea, îndepărtarea cementului în exces și verificarea integrității marginale cu ușurință. Mai mult decât în protetica clasică (cu protezări pe dinți naturali), în protetica pe implanturi, colaborarea medic-tehnician trebuie să fie foarte strânsă pentru obținerea succesului pe termen lung. În timp ce integrarea periimplantară a
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
multe ori, pacienții chiar cer acest implant dentar tocmai datorită avantajelor estetice pe care le poate oferi prin naturalețe. Pe de altă parte, și prejudiciile unor eventuale greșeli pot avea consecințe extrem de importante. Deoarece în cazul implanturilor dentare nu există cement sau inserție a fibrelor epiteliale la nivelul implantului endoosos, etanșeizarea perimucozală este extrem de importantă. Dacă această etanșeizare se pierde, pungile periimplantare se extind către structurile osoase. De aceea, se pune o întrebare extrem de pertinentă, și anume: Este posibilă sigilarea perimucozală
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
fost identificate două mari tipuri de materie primă utilizată în manufacturarea obiectelor din materii dure animale. Astfel, osul este constituit dintr-un tip particular de țesut de susținere dur, ai cărui constituenți fundamentali sunt reprezentați de osteocite, fibre conjunctive și cement intercelular impregnat cu substanțe minerale. Un al doilea tip de materie primă este dat de așa numitul corn, care constituie, în fapt tijele osoase ale coarnelor. Atât la cervidee, cât și la cavicorne, coarnele sun alcătuite din tije osoase, care
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
piritei în cuptoarele de la unitățile producătoare de celuloza. Lichefierea și îmbutelierea bioxidului de sulf; bioxid de sulf: fabricare prin procedeul de ardere a sulfului. Decuprarea cenușii de pirita; decuprarea prin procedeul oxidativ umed a nămolurilor de la fabricarea acidului sulfuric; granularea cementului de cupru. Fabricarea și ambalarea pirosulfitului. Instalația de fabricare a sulfitului de sodiu, sulfatului de cupru, sulfatului de fier, sulfatului de magneziu (fabricare și ambalare). 71. Fabricarea acidului fosforic, a superfosfatului, a tripolifosfatului, a acidului fluorhidric, precum și a fluorurilor. Fabricarea
ORDIN nr. 50 din 5 martie 1990 (*actualizat*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106889_a_108218]
-
piritei în cuptoarele de la unitățile producătoare de celuloza. Lichefierea și îmbutelierea bioxidului de sulf; bioxid de sulf: fabricare prin procedeul de ardere a sulfului. Decuprarea cenușii de pirita; decuprarea prin procedeul oxidativ umed a nămolurilor de la fabricarea acidului sulfuric; granularea cementului de cupru. Fabricarea și ambalarea pirosulfitului. Instalația de fabricare a sulfitului de sodiu, sulfatului de cupru, sulfatului de fier, sulfatului de magneziu (fabricare și ambalare). 71. Fabricarea acidului fosforic, a superfosfatului, a tripolifosfatului, a acidului fluorhidric, precum și a fluorurilor. Fabricarea
ORDIN nr. 50 din 5 martie 1990 (*actualizat*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106890_a_108219]
-
piritei în cuptoarele de la unitățile producătoare de celuloza. Lichefierea și îmbutelierea bioxidului de sulf; bioxid de sulf: fabricare prin procedeul de ardere a sulfului. Decuprarea cenușii de pirita; decuprarea prin procedeul oxidativ umed a nămolurilor de la fabricarea acidului sulfuric; granularea cementului de cupru. Fabricarea și ambalarea pirosulfitului. Instalația de fabricare a sulfitului de sodiu, sulfatului de cupru, sulfatului de fier, sulfatului de magneziu (fabricare și ambalare). 71. Fabricarea acidului fosforic, a superfosfatului, a tripolifosfatului, a acidului fluorhidric, precum și a fluorurilor. Fabricarea
ORDIN nr. 50 din 5 martie 1990 (*actualizat*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106888_a_108217]
-
creasta iliacă), intervenția chirurgicală se va desfășura sub anestezie generală. Intervenția propriu zisă va consta din: chistectomie 4.6 (pe cale vestibulară) cu sutură; extracții dentare 4.7, 4.6; rezecție apicală 4.5 cu obturație directă a canalului radicular cu cement și con de gutapercă; umplerea cavității osoase restante postchistectomie cu medulospongioasă recoltată de la nivelul crestei iliace. O variantă a umplerii cavității osoase o reprezintă folosirea cristalelor de biovitroceramică sau hidroxilapatită. Îngrijirile postoperatorii constau din: antibioterapie parenterală timp de 5-7 zile
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
alterări funcționale ale PMN și care prezintă cantități importante de placă sub și supragingivială că și depozite abundente de tartru. Parodontita cronică este o boală în care sunt afectate de procesul inflamator atât gingia cât și toate regiunile ligamentului parodontal, cementului și osul alveolar. Inflamația debutează la nivelul gingiei și invadează ulterior structurile de susținere mai profunde. Ea atinge în general un adult din patru, procentajul crescând progresiv odată cu vârsta. Bărbații sunt atinși mai frecvent decât femeile, negrii prezintă parodontopatii mai
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Tehnicile actuale de preparare a suprafețelor radiculare expuse la boală parodontala sunt limitate la instrumentare mecanică aprofundatăși irigare cu apă sau cu soluții de ser fiziologic. Obiectivul este eliminarea plăcii și tartrului rezidual în același timp cu stratul superficial de cement care conțin substanțe citotoxice. Aceasta poate fi realizată cu ajutorul unor chiurete ascuțite și treceri repetate pe aceeași față a dintelui. O situatie particulară este prezența unor situații anatomice a caror morfologie este neregulata. După Greenstein [134] , este imposibilă îndepărtarea în
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
cu consecințele cunoscute. Mecanisme implicate în adeziune - materialele compozite moderne, alături de sistemele adjuvante (agenți de condiționare ai smalt, dentina, primeri șirășini adezive) realizează o dublă adeziune mecanicăși chimică. În cazul compozitelor moderne, adeziunea se face la smalt, dentinăși chiar la cementul radicular și are un rol esențial în sigilarea hiatusului produs prin contracția de priză.. Adeziunea mecanică se realizează prin crearea unor microretentii pe suprafața țesuturilor dure dentare. Retenția micromecanica la smalt se obține prin aplicarea pe suprafața smaltului timp de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
această generație sunt: Scotchbond 2 (3MĂ, Glumă (Heraeusă, Tenure (Den-Mat Corporation); Prisma Universal Bond 3 (Dentsply Caulk); Syntac (Ivoclar Vivadent); XR-Bond (Kerr) Deși adeziunea era evident îmbunătățită comparativ cu sistemele anterioare, nu se elimină percolarea marginala la nivelul dentinei și cementului. Următoarea generație de sisteme adezive a apărut la începutul anilor 90 și este încă mult utilizată. Cele mai multe dintre aceste sisteme se bazează pe conceptul de mordansare totală, care presupune tratarea acidă simultană a smaltului și dentinei, de obicei cu acid
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
a fermierilor din comunități defavorizate", 1 noiembrie 2012; www.responsa-bilitatesociala.ro/stiri-csr/danone-a-lansat-un-program-de-sustinere-a-fermierilor-din-comunitati-defavorizate.html. 31 Ecoprodhoghiz.ro, " Cum a început totul", http://www.ecoprodhoghiz.ro/ cum-a-inceput-totul.php. 32 Descrierea/Prezentarea a fost realizată de către D-na Diana Ciuraru, HR Manager - Cement and Aggregates Operations Lafarge Romania la conferința "Succes prin economie socială" din 26 Februarie 2015, la Brașov, iar documentul poate fi accesat aici: http://success-romania.ro/ activitati/conferinte/ succes-prin-economie-social-conferin-26-02-2015-bra-ov.htm 33 D-na Mazăre este una dintre cele 3 persoane
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
piritei în cuptoarele de la unitățile producătoare de celuloza. Lichefierea și îmbutelierea bioxidului de sulf; bioxid de sulf: fabricare prin procedeul de ardere a sulfului. Decuprarea cenușii de pirita; decuprarea prin procedeul oxidativ umed a nămolurilor de la fabricarea acidului sulfuric; granularea cementului de cupru. 48. Fabricarea acidului fosforic, a superfosfatului, a tripolifosfatului, a acidului fluorhidric, precum și a fluorurilor. Fabricarea fosfurii de zinc. Electroliza aluminiului, inclusiv captarea gazelor; asamblare anozi și catozi, turnare aluminiu. 49. Curățirea canalelor de la unitățile de celuloza. Prepararea leșiilor
ORDIN nr. 59 din 14 februarie 1969 pentru stabilirea locurilor de muncă cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151837_a_153166]
-
piritei în cuptoarele de la unitățile producătoare de celuloza. Lichefierea și îmbutelierea bioxidului de sulf; bioxid de sulf: fabricare prin procedeul de ardere a sulfului. Decuprarea cenușii de pirita; decuprarea prin procedeul oxidativ umed a nămolurilor de la fabricarea acidului sulfuric; granularea cementului de cupru. 48. Fabricarea acidului fosforic, a superfosfatului, a tripolifosfatului, a acidului fluorhidric, precum și a fluorurilor. Fabricarea fosfurii de zinc. Electroliza aluminiului, inclusiv captarea gazelor; asamblare anozi și catozi, turnare aluminiu. 49. Curățirea canalelor de la unitățile de celuloza. Prepararea leșiilor
ORDIN nr. 59 din 14 februarie 1969 pentru stabilirea locurilor de muncă cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151845_a_153174]