28 matches
-
unde răspândirea fitocenozelor vegetale este influențată în mare parte și de expoziția versanților. Pe versanții însoriți din acest etaj vegetația lemnoasă zonală o formează cenozele asociațiilor Quercetum petraeae - cerris și Quercetum farnetto - cerris. Pe versanții mai umbriți se întâlnesc frecvent cenozele asociației Querco petraeae - Carpinetum. Vegetația secundară înfiripată pe aceste teritorii după defrișarea pădurilor este reprezentată, atât prin unele pâlcuri de tufișuri mezoxerofite ale asociației Pruno spinosae - Crataegetum, cât mai ales prin pajiștile mezoxerofile ale asociațiilor Agrostio - Festucetum rupicolae și Agrostio
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
mari de 600 m. Aici vegetația zonală o constituie fitocenozele asociației Carpinus - Fagetum, care poate fi considerată pentru condițiile climatice și pedologice actuale, ca vegetația de climax. Cu totul insular și foarte rar, pe versanții însoriți ai etajului montan apar cenozele asociației Querco patraeae - Carpinetum. Vegetația zonală. Distribuția etajată a asociațiilor vegetale naturale este sincronă treptelor de relief desfășurate pe diferențe de altitudine. O serie de factori locali (petrografici, edafici, antropici), cât și condițiile climatice specifice bazinului , conduc spre diversificarea învelișului
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
slabă a arborilor. "Complexul de mlaștini eutrofe din Țara Bârsei" le reunește pe cele de la Dumbrăvița, Stupini, Prejmer și Hărman. Acestea sunt caracterizate de varietățile de plante relictare, nordice. Aici se întâlnesc coada iepurelui, fânețe cu caracter mezohigrofil, trestiișuri și cenoze care adăpostesc jimla. "Rezervațiile cu ochiuri de vegetație stepică", prezente pe versanții însoriți ai Muntelui Tâmpa și ai dealului Lempeș, păstrează o floră dintr-o perioadă xerotermă (d. ex. rogozul pitic), precum și câteva endemisme. De asemenea, Rezervația naturală Tâmpa protejează
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]