104 matches
-
s-a introdus Corpul Ponderator, redenumit ulterior Senat, ca cea de-a doua cameră 62. Apariția parlamentului de tip modern este legată de domnia și reformele lui Alexandru Ioan Cuza. Parlamentul impus de acesta era bicameral, constituit pe baza votului cenzitar de avere, vârsta, sex, carte și unde o importantă parte a membrilor Corpului Ponderator erau numiți de domn. Constituția din 1866 a definit funcționarea Parlamentului în concordanță cu modul de organizare și funcționare a parlamentelor Europei Occidentale din acea vreme
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
mai termină nici astăzi. Împroprietărirea țăranilor a însemnat cedarea proprietăților de către cei puțini în folosul mulțimii, generalizarea învățământului pu blic și extinderea celui universitar tot în folosul mulțimii, a avut loc introducerea votului universal care l-a înlocuit pe cel cenzitar. Un fel de democrație a generozității. Regimurile de după 1938 și chiar dictatura de dup ă 1945, au avut nota lor de modernitate, promovată prin vorbe și de absolvenții ,,academiilorʺ Frunză, Lomonosov sau Ștefan Gheorghiu, ceea ce explică insuccesul multor reforme, a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
secolului al XIX-lea a existat un curent catolic liberal pe care-l vom regăsi și în democrația creștină a secolului XX. Odată cu catolicismul liberal au loc primele experiențe politice ale catolicilor într-o perioadă cînd în Europa dominau regimurile cenzitare, unde viața politică se limita, în general, la o "țară legală" restrînsă, unde noțiunea de partid se reducea la a desemna un curent de gîndire. Curentul catolic liberal poate fi definit prin dorința de a face să fie respectate drepturile
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Marilor Puteri, puterea executivă (separat pentru fiecare țară): domn și guvern,, puterea legislativă (separat pentru fiecare țară): domn, Adunare doar două instituții comune : Comisia Centrală și Înalta Curte de Casație și Justiție de la Focșani, domnul ales pe viață, prin vot cenzitar, numea miniștrii, sancționa legile, dizolva Adunarea, drepturi și libertăți: egalitatea tuturor în fața legilor, impozitelor și a promovări în funcții publice, desființarea privilegiilor și rangurilor boierești, revizuirea relațiilor dintre proprietari și țărani. Deși nu răspundea dorinței de unire deplină, ea nu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Marilor Puteri, puterea executivă (separat pentru fiecare țară): domn și guvern,, puterea legislativă (separat pentru fiecare țară): domn, Adunare doar două instituții comune : Comisia Centrală și Înalta Curte de Casație și Justiție de la Focșani, domnul ales pe viață, prin vot cenzitar, numea miniștrii, sancționa legile, dizolva Adunarea, drepturi și libertăți: egalitatea tuturor în fața legilor, impozitelor și a promovări în funcții publice, desființarea privilegiilor și rangurilor boierești, revizuirea relațiilor dintre proprietari și țărani. Deși nu răspundea dorinței de unire deplină, ea nu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
cetățenii care dispun de un "venit suficient" și de o asigurare de sănătate se pot bucura de această libertate. Cei care sînt lipsiți de mijloace materiale nu își pot alege locul de rezidență atîta timp cît libertatea de circulație rămîne cenzitară, condiționată de statutul economic al titularului. Criticile pe care Parlamentul european le-a formulat cu privire la cetățenia Uniunii arată că ea, așa cum este definită în tratat, este departe de modelul federal pe care Adunarea parlamentară, Comisia Europeană și unele state l-
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
perioadă? Privită din perspectiva evoluției istorice locale, cutuma frângerii timpului în anul 1918 nu are aproape nicio justificare. Bacăul anului 1914, spre exemplu, nu diferă cu mult față de cel din anul 1924. Singurele modificări apar ca urmare a dispariției votului cenzitar - cu efecte pozitive inclusiv pentru etnicii români - și a extinderii drepturilor cetățenești asupra tuturor locuitorilor, indiferent de apartenența lor etnică sau religioasă. În linii mari, orașul a continuat să funcționeze în baza aceleiași legislații de organizare a comunelor urbane, cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
să fie și obligatoriu. Se propunea reprezentarea minorităților și reorganizarea Senatului cu mențiunea de a i se păstra “caracterul de corp ponderator”. În temeiul acestor considerații se propunea modificarea a 35 de articole, cerându-se și urgentarea acestei propuneri. Sistemul cenzitar al celor trei colegii, rezultate din modificarea Constituției în 1884, făcea ca Parlamentul să nu fie cu adevărat reprezentantul întregii națiuni, ci numai a unui număr restrâns. Nu se respecta egalitatea în drepturi a cetățenilor deoarece țăranii erau lipsiți de
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
social nu le-a putut duce! Gândește-te numai ce fenomene de nesupunere civilă a provocat simpla reformă a calendarului! Dar alte reforme cu impact mai direct asupra comportamentelor comunitare? Gândește-te doar ce a putut însemna trecerea de la votul cenzitar la cel universal, în conformitate cu Constituția din 1923, aplicat unei populații majoritar rurale și analfebete pe deasupra? Ce să însemne altceva decât explozia fără precedent a demagogiei în viața publică?!!! Rădulescu-Motru denunțase politicianismul în 1905, dar acela era încă benign comparativ cu
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
au fost PNL și PNȚ); La baza democrației interbelice s-a aflat Constituția din 1923 (Constituția Unificării); adoptarea unei noi constituții devenise necesară din mai multe motive: modificările teritoriale din 1918; reformele electorală și agrară (Constituția din 1866 prevedea votul cenzitar iar în 1921 se adoptase o reformă agrară iar Constituția din 1866 declara proprietatea „sacră și inviolabilă”); În Constituția din 1923, România era declarată un stat național, unitar, indivizibil și independent și avea ca formă de guvernământ monarhia constituțional ereditară
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Studiu de caz: Teme și dezbateri politice în Parlamentul României la 1900 a) Parlamentul României la începutul secolului XX Potrivit Constituției din 1866, Parlamentul (Reprezentanța Națională) era bicameral, fiind format din Camera Deputaților și Senat. Parlamentarii erau aleși prin vot cenzitar. Dezbaterile parlamentare începeau în luna noiembrie cu „mesajul tronului”, rostit de rege, și se încheiau cu răspunsul Parlamentului la mesajul tronului. Deputații și senatorii aveau drept de interpelare, cerând miniștrilor să răspundă pentru anumite decizii și acte politice. b) Principalele
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de mult uzate. Că arta este ironie și experiment perpetuu, joc cu concepte la rândul lor negociabile. Că Dostoievski este un mare scriitor pentru că un număr de oameni au decis acest lucru printr-un fel de vot (fie el și cenzitar). E o lume a spectacolului și-a virtualității, a depeizării și-a selecției naturale în toate zonele imaginabile: supraviețuiesc acele branșe ale științei care atrag mai multe fonduri pentru cercetare, acele genuri de filme care aduc mai mult profit, acele
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Marilor Puteri, puterea executivă (separat pentru fiecare țară): domn și guvern,, puterea legislativă (separat pentru fiecare țară): domn, Adunare doar două instituții comune : Comisia Centrală și Înalta Curte de Casație și Justiție de la Focșani, domnul ales pe viață, prin vot cenzitar, numea miniștrii, sancționa legile, dizolva Adunarea, drepturi și libertăți: egalitatea tuturor În fața legilor, impozitelor și a promovări În funcții publice, desființarea privilegiilor și rangurilor boierești, revizuirea relațiilor dintre proprietari și țărani. Deși nu răspundea dorinței de unire deplină, ea nu
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
responsabilă, ea fundamenta monarhia constituțională ereditară și avea Înscrise drepturile și 65 libertățile cetățenilor. Domnul, avea largi prerogative executive, legislative și judecătorești dar actele sale trebuiau contrasemnate de miniștrii de resort. Sistemul electoral, prevăzut de constituție se baza pe votul cenzitar, iar corpul electoral era Împărțit În colegii În funcție de avere. Articolul 7, lăsa posibilitatea Împământenirii doar străinilor de rituri creștine, iar articolul 19, conferea proprietății private, drept sacru și inviolabil. Deși prezenta unele limite Constituția din 1866, a fost una din
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
de judecată și tribunale. Hotărârile și sentințele lor se pronunță În virtutea legii și se execută În numele domnului. Drepturi și libertăți cetățenești: Libertatea conștiinței, Învățământului, presei, Întrunirilor și asocierilor. Sistemul electoral Constituția includea și un nou sistem electoral bazat pe vot cenzitar. Pentru Adunarea Deputaților erau stabilite, după criteriul averii, patru colegii: primele două cuprindeau proprietarii funciari, al treilea - burghezia și liber-profesioniștii, votul fiind direct, al patrulea, unde votau țăranii votul era indirect, Pentru Senat existau două colegii În care Își exprimau
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
și economice a indivizilor și se opunea colectivismului, socialismului și ideilor politice care puneau interesele societății sau națiunii înaintea celor individuale; din punct de vedere politic propunea participarea cetățenilor la conducerea statului prin reprezentanții lor aleși în parlament; -propunea votul cenzitar, deoarece liberalii se arătau reticenți față de votul universal, idee centrală a mișcării democratice de la mijlocul sec. XIX; o până în 1918 regimurile liberale europene au acceptat ideea votului universal (Franța 1848, Danemarca 1849, Germania-1871, Spania 1889, Belgia 1893, Norvegia 1905, Portugalia
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Parlamentul României moderne are la origine Adunările Obștești din țările române în evul mediu; în 1914 Parlamentul a luat în dezbatere revizuirea Constituției în problema agrară și a votului cenzitar. 16) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
sferei statale să se afirme mai mult și să exercite o influență mai mare asupra supușilor săi. Pentru a impune noile coduri politice, nu se mai poate recurge la forță; trebuie pus la punct un mecanism de condiționare. Introducerea sufragiului cenzitar permite atât suspendarea monopolizării de către o serie de grupuri privilegiate a deciziei politice, cât și menținerea la distanță a „claselor periculoase”. Nu este Însă suficient pentru asigurarea păcii sociale: edificiul astfel constituit rămâne la discreția unei revolte populare. Sufragiul universal
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
asemenea înlănțuire completă a dihotomiilor, adăugând acestora regiunile poloneze Poznania și Silezia integrate Prusiei și Galiția încorporată Cisleithaniei. Ungaria și parțial Croația rămân departe de industrializarea care cuprinsese Europa Centrală, instaurând în perioada Imperiului austro ungar un regim parlamentar oligarhic cenzitar care favoriza majoritatea maghiară. În schimb, teritoriile supuse Imperiului țarist nu au cunoscut decât prima dihotomie, în cazul țărilor baltice și o schiță a celei de-a doua pentru restul Poloniei "Congresului" care a cunoscut o regresie acută în secolul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
o particularitate, în Transilvania, a unei legitimități construite în raport cu clasa de mijloc. La fel, liberalii sunt într-o anumită manieră, prin opoziție față de conservatori, o forță politică progresistă care, în lipsa unei clase de mijloc dezvoltate, are mulți simpatizanți în cadrul electoratului cenzitar, trăsătură păstrată și în cazul sufragiului universal. Dar, pentru cele două partide legate direct de studiul nostru de caz, identitatea națională este legătura exterioară, supravalorizată, a unei poziționări politice adeseori convergente. Această lipsă de vizibilitate a altor conflicte, în ciuda unor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
posibilitatea să-și voteze reprezentanți proprii în Adunările ad-hoc din 1857, ce încercaseră să includă pe agenda publică chestiunea rurală 704. Chiar dacă anumite formule constituționale puteau crea impresia unei înfrângeri a liberalilor, existența unui sistem reprezentativ restrâns într-o formulă cenzitară era o bună modalitate de consolidare a celor care, prin natura profesiei lor, erau deja implicați în procesul de modernizare al societății românești 705. Greu de acceptat mai ales de autorii Constituției devenea și faptul că, în ciuda discursurilor rostite acum
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Citiți cu atenție textul de mai jos: "În planul politicii interne, regele Carol a fost iscusit, a știut să păstreze echilibrul între cele două mari partide care s-au creat, Partidul Liberal și Partidul Conservator (...). Votul nu era universal, ci cenzitar - numai cei ce plăteau impozit erau admiși să aleagă." (N. Djuvara, despre domnia lui Carol I) Pornind de la acest text, răspundeți următoarelor cerințe: 1. Transcrieți definiția dată de autor votului cenzitar. 2. Numiți câte un reprezentant al fiecărui partid menționat
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
Liberal și Partidul Conservator (...). Votul nu era universal, ci cenzitar - numai cei ce plăteau impozit erau admiși să aleagă." (N. Djuvara, despre domnia lui Carol I) Pornind de la acest text, răspundeți următoarelor cerințe: 1. Transcrieți definiția dată de autor votului cenzitar. 2. Numiți câte un reprezentant al fiecărui partid menționat în text. 3. Menționați o confruntare militară, la care a participat Carol, înainte de proclamarea să că rege în 1881. 4. Explicați un motiv al instaurării dinastiei străine în anul 1866. V.
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
posibilitatea să-și voteze reprezentanți proprii în Adunările ad-hoc din 1857, ce încercaseră să includă pe agenda publică chestiunea rurală 704. Chiar dacă anumite formule constituționale puteau crea impresia unei înfrângeri a liberalilor, existența unui sistem reprezentativ restrâns într-o formulă cenzitară era o bună modalitate de consolidare a celor care, prin natura profesiei lor, erau deja implicați în procesul de modernizare al societății românești 705. Greu de acceptat mai ales de autorii Constituției devenea și faptul că, în ciuda discursurilor rostite acum
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în sensibilitatea democratică asupra acestor mari trei instituții. Coubertin, încă o dată, are intuiția acestei trilogii. Amic al lui Jules Ferry, se bate pentru ca școala, să-și schimbe pedagogia făcând loc sportului, rezolvând misiunea sa. De asemenea, se ridică împotriva puterii cenzitare. Prin vot, prin școală și prin sport această formă de guvernare care este democrația a proclamat cu forță ceva imperfect realizat ca afacere a tuturor și în care pentru oricine, șansele trebuie să fie egale. Din sportul modern, trebuie să
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]