385 matches
-
formă aparte de toleranță. O aprobare tacită din partea agenților Cenzurii alterna cu un curaj - lipsit, ce-i drept, de excese - al ziariștilor. Cu dus și-ntors. O întâmplare de reținut, măcar ca detaliu al unei epoci lipsite de tabloide, vizează direct cenzurarea tuturor informațiilor care ar avea ca subiect "coafura doamnei Franasovici". În legătură cu această ciudată și caragialiană interdicție, Ioan Lăcustă dă toate lămuririle necesare. Soția ministrului Richard Franasovici a acționat în instanță un frizer de ale cărui talente fusese profund nemulțumită. Curentul
Romanul cenzurii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8956_a_10281]
-
că respectivii au făcut declarații neadevărate care i-ar crea prejudicii de imagine. Pe această cale, postul de televiziune Antenă 3 dorește să atragă atenția doamnei Kovesi Lăură Codruța asupra faptului că acțiunea să reprezintă o acțiune de intimidare și cenzurare a activității jurnaliștilor care au datoria de a informa corect opinia publică. Menționam și faptul că redactorii noștri au solicitat puncte de vedere privind acțiunile prezentate în materialul jurnalistic atât doamnei Kovesi Lăură Codruța, cât și doamnei Livia Saplacan, purtătorul
Antena 3: Kovesi vrea să intimideze jurnaliștii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78537_a_79862]
-
a adăugat acesta. Prin această acțiune, Google prevede o scădere a traficului site-urilor de acest tip, lucru specificat și de către cei de la. Însă, companii legitime ca BitTorrent Inc. și RapidShare suferă o scădere a credibilității în ochii utilizatorilor, în urma cenzurării acestor cuvinte. Deși afirmă ca această "listă neagră" ajută la reducerea pirateriei, cei de la Google încă nu au o definiție clară și finală cu ceea ce consideră ca ținând de piraterie.
Google limitează accesul la siteurile de torrente. Vezi aici cum () [Corola-journal/Journalistic/68115_a_69440]
-
Guvernul din Marea Britania și furnizorii de Internet vor discuta, luna viitoare, posibilitatea cenzurării site-urilor pornografice, astfel încât accesul la conținutul pentru adulți să fie permis numai la cererea expresă a utilizatorului. Cei care vor să aibă acces la conținut pornografic vor trebui să ceară expres acest lucru furnizorului de Internet. Propunerea a venit
Site-uri porno pentru britanici, numai la cerere. Guvernul şi furnizorii de Internet discută cenzurarea site-urilor pentru adulţi () [Corola-journal/Journalistic/70905_a_72230]
-
deoarece poezia "n-are decît o legătură foarte indirectă cu cugetarea" (Despre poezie, 1902). Dacă însemnările de tinerețe trec rareori de nivelul unei gîndiri comune, este interesant să observăm că simbolistul militant se va ocupa, în ultimii săi ani, cu cenzurarea simbolismului însuși, căruia îi condamnă exagerările. Eminescu a sintetizat cultura europeană din perioada Antichității și pînă în romantism, avînd antenele întoarse spre trecut și simțindu-se la largul său doar în romantismul incipient de la finele secolului al XVIII-lea; Macedonski
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
Codul de procedură penală, ce se referă la nerespectarea în cursul judecății a dispozițiilor privind competența după materie atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei competente. Or, în speță, Curtea de Apel și-a asumat prerogativa cenzurării unei încheieri de cameră preliminară în locul judecătorului de cameră preliminară de la tribunal. Raportat la considerentele de mai sus s-a concluzionat în sensul că în speță se impune respingerea sesizării ca inadmisibilă, apreciindu-se că nu se mai
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
în sfera de competență a instanțelor judecătorești. Arată, astfel, că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (deciziile nr. 876 din 30 noiembrie 2006, nr. 618 din 26 iunie 2007, nr. 636 din 11 mai 2010 și nr. 1.087 din 18 decembrie 2012), cenzurarea unei eventuale interpretări a dispozițiilor ce reglementează activitatea și competența Direcției Naționale Anticorupție, interpretare ce ar determina deturnarea scopului înființării și atribuțiilor specifice acestei direcții, extinderea nelegală a obiectului de activitate și a atribuțiilor sale, substituiri nelegale între organele judiciare
DECIZIA nr. 264 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259468]
-
cererilor ce vizează aspecte de executare a contractului când deja există o valoare certă a acestuia. Prin urmare, stabilirea unor astfel de taxe de timbru, raportat la valoarea contractului, și nu la valoarea pretențiilor solicitate, conduce în mod neconstituțional la cenzurarea și împiedicarea persoanelor de a formula și adresa o acțiune instanței de judecată în cazul litigiilor decurgând din executarea unui contract administrativ. ... 23. Tribunalul Ilfov - Secția civilă, în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.862D/2019, apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
motivele expres și limitativ prevăzute de art. 608 din Codul de procedură civilă. ... 9. Un membru al completului de judecată îl întreabă pe reprezentantul procurorului general dacă apreciază că hotărârea arbitrală reprezintă un act jurisdicțional și care ar fi consecințele cenzurării unui asemenea act de către instanța de judecată în procedura reglementată de art. 603 alin. (3) din Codul de procedură civilă. ... 10. Reprezentantul procurorului general răspunde că hotărârea arbitrală are natura unui act jurisdicțional care este însă supus cenzurii instanței
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
limitele legii. ... 24. Reliefarea în cadrul noilor prevederi regulamentare a necesității obținerii unei acreditări prealabile în vederea transmiterii în direct și înregistrării de către persoanele care asistă la lucrările Camerei Deputaților nu are ca scop limitarea caracterului public al ședințelor, cenzurarea libertății presei, încălcarea egalității în fața legii și a dreptului la informație. Astfel, nu se „aduce o gravă atingere drepturilor cetățenești“, ci, dimpotrivă, se asigură căile procedurale prin care aceste principii pot fi puse în practică. Această condiție reprezintă un
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
de a exprima gânduri și opinii în Camera Deputaților și, implicit, al anihilării libertății de conștiință, care rămâne un drept iluzoriu, lipsit de un element vital - posibilitatea de a-l exprima. Reglementările aprobate prin hotărârea atacată au urmărit, în realitate, cenzurarea oricăror opinii și critici ce ar putea fi aduse în legătură cu maniera defectuoasă (uneori chiar și vădit nelegală) în care membri ai majorității parlamentare și alte persoane care participă la ședințele care au loc în Camera Deputaților și-au
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
încălcarea prevederilor constituționale și convenționale menționate prin „maniera echivocă de redactare“ a prevederilor hotărârii contestate, cu referire la sintagma „țipete, injurii, amenințări, invective, calomnie“, apreciată ca fiind de natură să conducă la considerarea unor critici oneste drept calomnii și la cenzurarea în acest mod a opoziției și împiedicarea îndeplinirii rolului său, anihilându-se astfel și libertatea de conștiință, ce rămâne un drept iluzoriu, lipsit de un element vital - posibilitatea de a-l exprima. Cu argumente extinse se reliefează, în ambele sesizări
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
dispozițiile sau principiile Constituției“, iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește că instanța constituțională „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată (...)“. Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 545 din 13 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 852 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254920]
-
de prevederile art. 126 din Legea fundamentală, să decidă în cauză, pe baza probelor administrate, și asupra laturii civile. Așa fiind, Curtea a constatat că nu pot fi reținute susținerile potrivit cărora textul de lege ar avea drept consecință imposibilitatea cenzurării de către instanțele de judecată a deciziilor luate de organele de urmărire penală, în ceea ce privește latura civilă a cauzei, respectiv crearea posibilității unor plăți nedatorate către bugetul de stat. ... 31. Prin Decizia nr. 1.084 din 8 septembrie 2009
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
există configurat juridic un drept al condamnatului cu privire la executarea pedepsei într-un penitenciar situat în aproprierea domiciliului acestuia. ... 49. În speță, decizia de stabilire a locului de detenție nu este o măsură a administrației unui anumit penitenciar, pentru cenzurarea căreia să fie necesară intervenția judecătorului de supraveghere a privării de libertate, ci o măsură a Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu privire la care legea specială (Legea nr. 254/2013) nu conține dispoziții referitoare la competența de soluționare. ... 50. Prin decizia
DECIZIA nr. 3 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271368]
-
acest context, apreciază că este necesar să se verifice dacă există vreo rațiune pentru instituirea unei astfel de limitări, din moment ce este exclusă orice posibilitate a debitorului de a solicita, pentru motive de netemeinicie sau cel puțin de nelegalitate, cenzurarea încheierii pronunțate de instanța de executare. Susține că încheierea nu reprezintă o simplă formalitate, pentru a cărei pronunțare să nu fie necesară verificarea unor aspecte de fapt și de drept, ci, dimpotrivă, pentru soluționarea unei cereri întemeiate pe art. 906
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]
-
titlu de penalitate definitivă; în cealaltă opinie, s-a considerat că instanța de executare se pronunță, în cadrul procedurii reglementate de art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă, numai cu privire la stabilirea sumei definitive a penalității, întrucât cenzurarea penalității, în sensul înlăturării sau reducerii ei, se face numai în condițiile art. 906 alin. (5) din Codul de procedură civilă, prin formularea unei contestații la executare de către debitor, o interpretare în sens contrar fiind de natură să golească
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
judecat a hotărârii de condamnare inițiale. Încheierea de admitere în principiu va avea așadar un efect provizoriu, dat fiind că aceasta nu este una definitivă, ci doar una cu caracter executoriu. Efectul provizoriu este în mod evident generat de posibilitatea cenzurării încheierii prin calea de atac devolutivă a apelului, împreună cu sentința prin care procesul penal este rejudecat. În această situație, nu se impune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii și nici a unui nou ordin de interzicere
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
în natură a imobilelor, pot fi atacate la instanțele judecătorești, iar în cuprinsul art. 2 alin. (2) și în art. 14 din Legea nr. 10/2001 se fac referiri la restituirea imobilelor prin hotărâre judecătorească, este evident că instanța, învestită cu cenzurarea deciziei sau a dispoziției de restituire în natură, nu este limitată doar la posibilitatea de a obliga unitatea deținătoare să emită o altă decizie/dispoziție de restituire în natură. Dimpotrivă, în virtutea dreptului său de plenitudine de jurisdicție ce i s-
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
-sindic poate controla numai legalitatea actelor din procedura insolvenței, nu și oportunitatea lor, iar dacă legea permite realizarea unei anumite operațiuni, în sensul în care o lasă în marja de apreciere a creditorilor, nu mai poate fi pusă în discuție cenzurarea oportunității aprecierii acestora din urmă. În analiza oportunității este necesar să se pornească de la înțelegerea contextului economic în care acționează atât debitorul insolvent, cât și creditorii înscriși la masa credală, pentru a se înțelege cum și de ce a
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
oportunității adoptării unei decizii de afaceri. ... 110. Prin urmare, dacă legea permite (și nu obligă la) realizarea unei anumite operațiuni, în sensul în care o lasă în marja de apreciere a creditorilor debitorului insolvent, nu poate fi pusă în discuție cenzurarea oportunității aprecierii acestora din urmă, iar neexprimarea unui vot în cadrul ședinței convocate de administratorul judiciar cu privire la planul sau planurile de reorganizare propuse nu este sancționată de lege, acest aspect fiind lăsat la simpla apreciere a creditorilor înscriși
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
pe cale de interpretare, a acestei competențe, prin eventuala sa partajare între judecătorul de cameră preliminară chemat să decidă asupra regularității trimiterii în judecată și procurorul ierarhic superior celui care a întocmit actul de remediere. Prerogativele acestuia din urmă de cenzurare a actelor procurorilor din subordine nu pot fi extinse dincolo de momentul final al urmăririi penale, deoarece activitatea sa ar interfera astfel, în absența oricărei baze legale, cu atribuțiile exclusive ale judecătorului de cameră preliminară, astfel cum au fost consacrate
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
de neconstituționalitate, autoarea susține, în esență, că dispozițiile art. 342-346 din Codul de procedură penală sunt contrare prevederilor constituționale și convenționale invocate, întrucât nu permit ca judecătorul de cameră preliminară să dispună clasarea cauzei în mod simetric față de situația cenzurării soluției procurorului, de renunțare la urmărirea penală. ... 6. Tribunalul București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că autoarea contestă ceea ce legea nu prevede, urmărindu-se completarea dispozițiilor art. 342 din Codul
DECIZIA nr. 116 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258222]
-
care guvernează înfăptuirea justiției trebuie interpretate în corelație cu dispozițiile constituționale care consacră rolul și competențele celorlalte puteri, cu respectarea principiilor statului de drept, enunțate de art. 1 din Legea fundamentală. Un cadru legislativ care ar permite ignorarea, eludarea sau cenzurarea de către instanțele judecătorești a deciziilor pe care Înalta Curte de Casație și Justiție ori Curtea Constituțională le pronunță în exercitarea competențelor lor constituționale nu este compatibil cu aceste principii. ... 18. În plus, apreciază că reglementarea ca abatere disciplinară a
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
care guvernează înfăptuirea justiției trebuie interpretate în corelație cu dispozițiile constituționale care consacră rolul și competențele celorlalte puteri, cu respectarea principiilor statului de drept, enunțate de art. 1 din Legea fundamentală. Un cadru legislativ care ar permite ignorarea, eludarea sau cenzurarea de către instanțele judecătorești a deciziilor pe care Înalta Curte de Casație și Justiție ori Curtea Constituțională le pronunță în exercitarea competențelor lor constituționale nu este compatibil cu aceste principii“. Curtea a reținut că „principiul independenței judecătorilor nu exclude intervenția
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]