60 matches
-
pe cale de a se înfiripa. Chestionat asupra situației materiale a consătenilor, dl Chelman a răspuns molcom: „Toată lumea o duce greu, da’ așa am dus-o mereu. În sat nu sunt nici oameni prea avuți, da’ nici săraci lipiți. Nu avem cerșetori aici. Eu nu am pământ, da’ nici aia care au nu o duc grozav. Cupoanele nu au ajuns nici până acum la noi în sat și închirierea unui tractor costă vreo 500.000 pe hectar” a mai spus el, adăugând
În amintirea unui meseriaș () [Corola-blog/BlogPost/339931_a_341260]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > UN PUI DE EDITORIAL. DE CE SUNTEM CERȘETORI ÎN PROPRIA ȚARĂ? Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 1432 din 02 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Toate ale mele le port cu mine. Și bune și rele, deși unii mă vor în hazna. Am fost și acolo, dragii
UN PUI DE EDITORIAL. DE CE SUNTEM CERŞETORI ÎN PROPRIA ŢARĂ? de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371931_a_373260]
-
spectacolul e de toată jena. Suntem mici, mici dar mici rău tare. Concluzia este una singură: ‘’Vine iarna cu Troiane / Și te duci dracu’ Traiane.’’ De data asta cu jenă, POMPILIU COMȘA Referință Bibliografică: Un pui de editorial. DE CE SUNTEM CERȘETORI ÎN PROPRIA ȚARĂ? / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1432, Anul IV, 02 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
UN PUI DE EDITORIAL. DE CE SUNTEM CERŞETORI ÎN PROPRIA ŢARĂ? de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371931_a_373260]
-
nu prin rugăciune. Oricât de popi am fi Dumnezeu nu ne permite să considerăm pe toți după chipul și asemănarea noastră. Poate pe pământ să existe oameni răi împinși de o energie negativă în contradicție cu oameni buni, muncitori nu cerșetori de pomeni chiar rugăciuni de-ar fi. Este însă nedrept să atribui aceste defecte întregului cosmos. Omul se teme, are potrivit Ortodoxismului, „Frica de Dumnezeu”. Neîncrederea se extinde și asupra semenului său prin propovăduirea de către preoți. Catolici în special, care
CIVILIZAŢII EXTRATERESTRE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372551_a_373880]
-
țintesc la nimicire. Așa sînt, de pildă, gymnosofiștii, cum îi numeau grecii [261]. Ei se uitau fără întrerupere la soare și stăteau nemișcați ani în șir. Aceștia sînt fachiri, fără nici o ocupație, ce umblă goi peste tot locul, asemănători călugărilor cerșetori catolici; ei trăiesc din pomana altora, urmărind să atingă înălțimile abstracției, să ajungă la acea treaptă de detașase, la desăvîrșita insensibilizare a conștiinței, de la care pînă la moartea fizică nu mai este decît un pas. Între diferitele penitențe există și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Cristea). În Mic tratat de glorie poemele sunt ca niște definiții lirice. Unele se pot cita în întregime: „eu vin către voi tulbure și bolnav/ clătinându-mă de porunca pe care o port/ apropiați-vă cu ochii în palme// precum cerșetorii cu degetele arse/ de monedele calpe și întrebați-mă / prin coarnele berbecilor / sacrificați după ce au rodit lâna de aur” (Cerere de grațiere) sau: „atârnat printr-o pedeapsă între un ceas / mai treaz și altul mai de somn / șpagat de o
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
blândului Hristos, Mi‐aduce‐ aminte ochii mamei Rugându‐ se spre ea duios... Îngenuncheată înainte‐i, Cerea cu mutele‐i gândiri, O rază bună de‐ ndurare și pază de nenorociri ... Cu limba tristelor suspine, Cu glasul cel mai cald și drag, Cerșetorea noroc și grijă Pentru copilul ei pribeag ... Azi biata mamă, când pricepe Că visul meu e stins pe veci, Privește‐adesea spre icoană, Cu ochi necredincioși și reci ... CA SĂ MĂ FACI SĂ SPER Ca să mă faci să sper Mângâie‐ mă
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
tocmai cînd se ivea femeia Îmbrăcată ca o călugăriță, dar cu coc. Apăru Îndată și bărbatul care aducea masa pe rotile cu oala uriașă și călugărița cea bună care binecuvînta bucatele cu zîmbetul pe buze. Bietul Julius fu cam dezamăgit: cerșetorii nici nu-l băgau În seamă, Îl lăsară În părăsire repezindu-se spre oală și el care venise cu gîndul să le arate tabloul și să le spună că-l putea aduce pe prietenul lui ca să-i picteze și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
la intrare și altare baroce extrem de complicate de cum intrai pe ușă. O inscripție de tipul INTERZIS SCUIPATUL PE JOS ÎN TEMPLU, la ora aceea, ar fi lecuit-o pentru totdeauna de mersul la biserică. Dar În parohia ei nu erau cerșetori, fiindcă exista un sistem de ajutorare a săracilor foarte bine organizat. Exista desigur, dar asta era firesc, ba chiar necesar, un puști, copilul unor oameni nevoiași de la hipodrom, care-i aștepta În fiecare zi ca să aibă grijă de automobil. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mai Întîi cu preotul parohiei. E greu să nu le dai bani, fiindcă Întotdeauna Îți cer și sînt foarte convingători cînd Îți povestesc pentru ce au nevoie. Dar, În general, probabil că preotul are dreptate; nu vrea să-i Învețe cerșetori. De aceea e atît de plăcută parohia lui: niciodată nu sînt cerșetori la ușa bisericii și poți intra liniștit să asculți slujba; nu e ca În centru, la... dar nu, cred că nu trebuie să spun unde. Spune, Susan! Denunță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
fiindcă Întotdeauna Îți cer și sînt foarte convingători cînd Îți povestesc pentru ce au nevoie. Dar, În general, probabil că preotul are dreptate; nu vrea să-i Învețe cerșetori. De aceea e atît de plăcută parohia lui: niciodată nu sînt cerșetori la ușa bisericii și poți intra liniștit să asculți slujba; nu e ca În centru, la... dar nu, cred că nu trebuie să spun unde. Spune, Susan! Denunță! Curaj, dragă! — Juan! Darling! Destul!... SÎnt ajutați să-și găsească o slujbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
zone care semănau cu New Jersey sau Queens, dar cu mulți palmieri, și nu mai știa să ajungă Înapoi. Nu era aproape nimeni pe stradă, ca În Manhattan, toți mergeau cu mașina. Singurii oameni pe care Îi Întâlnea erau fie cerșetori, fie oameni fără adăpost. Iar cerșetorii din Los Angeles o cam speriau. Oriunde altundeva În lume, cerșetorii sunt bătrâni, grași, zdrențăroși și arată ca Moș Crăciun În mizerie, dar În Los Angeles până și cerșetorii erau slabi și Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
respectăm. Și te stimăm. Și te iubim. Și te rugăm să nu te superi pe noi. Că-ți respectăm tot ce faci pentru țară. Și, pentru ce-ai vrut să faci și pentru noi, Îți mulțumim. Însă, noi, nu suntem cerșetori, nene Gigi, nu suntem cerșetori. Nu! Noi suntem niște suflete amare. Și nenorocite. Niște epave. Niște epave, ajunse, În acest stadiu de degradare, cu mult Înainte de vreme. Noi suntem niște vieți răscolite. Răscolite și amărâte, amare și bolnave, dacă asta
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
te iubim. Și te rugăm să nu te superi pe noi. Că-ți respectăm tot ce faci pentru țară. Și, pentru ce-ai vrut să faci și pentru noi, Îți mulțumim. Însă, noi, nu suntem cerșetori, nene Gigi, nu suntem cerșetori. Nu! Noi suntem niște suflete amare. Și nenorocite. Niște epave. Niște epave, ajunse, În acest stadiu de degradare, cu mult Înainte de vreme. Noi suntem niște vieți răscolite. Răscolite și amărâte, amare și bolnave, dacă asta ne e soarta, asta ne-
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
sprijinul, vagabonzi la porțile eului nostru, în abandonarea unei vieți fără leac? Nevoia de a face ceva pentru tine însuți și a nu te putea ridica peste o pedagogie a incurabilului! De-am fi liberi în boli, medicii ar ajunge cerșetori, căci muritorii trag spre suferință, dar nu spre amestecul ei chinuitor de subiectivitate exasperată și de necesitate invincibilă. Boala este modul în care moartea iubește viața, iar individul teatrul acestei slăbiciuni. În orice durere, absolutul morții gustă devenirea, chinul nostru
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Calu. Io ziceam să ne veselim, da’ răspopitul ăsta e lovit cu leuca. Zi-i, ciorane ! Faraon încuviință numaidecât și plecă să caute în cabină. Calu se întoarse către Pârnaie : — Voi nu ieșiți cu nimic pe interval ? — Noi nu suntem cerșetori ! i-o întoarse acesta. — Da’ cine zice că cerșim ? necheză Calu. La teatru te duci și plătești. Aicea plătești numai dacă-ți place. Nu dai banii înainte... — Ba io zic c-ar fi mai bine așa, sări Marchiza. — Zi-i
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fac, explica degajat și își vedea de treburile zil nice. Desculț, cu capul gol, încins cu o funie și cu traista în șold, Lumânărică, până în ziuă, la deschiderea și începerea slujbelor, colinda toate bisericile din Iași, împ ărțind lumânările și cerșetorind, nu pentru el, că lui nu-i trebuia mai nimic, ci pentru alții. Dacă la un schit lipsește clopotul, Lumânărică află, îl cumpără din târg, merge cu dânsul în mijlocul pieței, îl trage, iar clopotul nu tace până ce nu-și câștigă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a creat lumea minunată a basmelor, parte importantă a spiritualității neamului. Ivan este un rus bătrân, care slujise la oaste de când se știa. Pentru slujba lui conștiincioasă primise la eliberare două carboave. Dumnezeu și Sfântul Petru îl încearcă, făcându-se cerșetori la cele două capete ale unui pod, apoi, convinși de milostenia lui îi dăruiesc ceea ce cere el: să-i fie blagoslovită turbinca, în care să poată introduce pe cine vrea el. Prima ocazie se ivește când este găzduit de un
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
plan lexical, legate între ele prin stereotipuri sintactice. (1978, p. 194) Nu putem astfel să nu ne gîndim la clișeele descriptive criticate atît de Breton, cît și de Flaubert în Bouvard și Pécuchet (apropo de inevitabilele "fecioare curate", "castelani posaci", "cerșetori filosofi" și alți "valeți ștrengari" ce apar la Walter Scott). De fapt, la o privire mai atentă, organizarea însăși a cunoștințelor enciclopedice este subliniată de această idee de "sistem descriptiv", organizat în jurul cuvîntului-nucleu: modul prin care conceptele sînt definite și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o ortografică judecare, Virgulei i s-a dictat eliminare De către imperativul semn de exclamare (!) Asemeni virgulei, care la loc nepotrivit s-a infiltrat, Sunt mulți parlamentari din Cameră și din Senat. Avem... Administrație supradimensionată, Sărăcie cvasigeneraiizată, Hoți mari și mărunți, Cerșetori tot mai mulți, Mică și mare corupție, Nelipsita prostituție, HIV și SIDA din belșug, Mulți oameni cu beteșug, Traficanți de droguri și persoane, Indivizi ce trăiesc în subterane, Contribuabili sufocați de poveri, Coloși industriali cu pierderi, Parlamentari cât un batalion
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
țigărilor, a drogurilor și a alimentelor cu colesterol mare. Toleranță zero față de infracțiunile din centrul orașului. Un laissez-faire total În teritoriile șmecherașilor. Spre asta se Îndreaptă politica din secolul douășunu. Tony Blair a avut o idee bună: scoate-i pe cerșetorii ăștia alcoolici din centrul orașelor. Alungați, stați departe... nu vă vrem la noi În parte... Gus și cu mine suntem amândoi matinali. N-am putut să trag la aghioase, așa că și eu sunt. Dacă măcar aș putea dormi, dar noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
la vedere. Tolerîndu-l un scurt răstimp pe acest băiețaș, Își continuă patrularea și, cu vîrful puștii, Îi făcu semn să plece. — Nakajima...! Jim se alătură mulțimii de pietoni care treceau prin punctul de control. După cum bănuise, urmăritorul lui dispăruse printre cerșetoriși hamali care trîndăveau În partea franceză a gardului de sîrmă ghimpată. Nu pentru prima dată cînd Jim Își dădea seama că japonezii, oficial dușmanii săi, Îi ofereau unica protecție de care putea avea parte În Shanghai. Ținîndu-și brațul Învinețit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Fîntînă, Prosti, atîta o avut noroc! stația Cuci pod peste Mureșul umflat, lumea nu este ce încape din maluri, zările abia-i ajung, aproape ieșite în afară și se întorc, Luduș reduce la număr pe lîngă tren, patru frați eram, cerșetori cu toții, în lungul vagoanelor locomotiva dezdoaie în rectiliniu evaziunea călătorie, Valea Mureșului scăpată de accidente de om lansezi alt program, analiza directă a pustiei rai natural, chinul deprinderi la treceri fără urmă, Gligorești cețos, halta Lunca Mureș mustesc scăzute șesurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Plantații, prin distanțare și proiectare în trecutul nedefinit al imperfectului. E, în cazul lui Constant Tonegaru, o modalitate de îndepărtare de realitate, de trecere într-un univers fictiv, imaterial. Călătoria imaginară rămâne una dintre marile obsesii ale acestui volum. "Eram cerșetori de la Nord, de la Sud,/ laponi și creoli întomnați" (Grădina enigmă). Călătoria în spații îndepărtate sau în timp amintește permanent o dorință de înlocuire a realului cu lumea de hârtie: "reamintindu-mi cum pe vremuri am fost hatmanul Mazeppa", " Lucrurile despre
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
din haosul uman, carnavalul, atmosfera confuză, veselia exuberantă și, fatalmente, căderea în monotonie. In „Moșii”, Caragiale le redă printr-o „tablă de materii”: „Turtă dulce - panorame - tricoloruri - bragă - baloane - soldați - mahalagioaice - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - miniștri - pungași de buzunare - hărdaie - bone - doici - trăsuri - muzici - artifiții - fotografii la minut - comèdii”.5) Un recensămînt ironic, făcut cu aparentă indiferență, această enumerare se întinde pe un spațiu de vreo cinci ori mai mare decît al citatului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]