38 matches
-
mă întristează mai mult și mă face să mă lapăd de optimismul meu obicinuit este când mă gândesc la acea ce mi-ați repetat de atâtea ori: Suntem un popor nefericit". Trebuie să rămânem și de aici înainte slugi și cerșitori pe la ușile domnilor. În 1918 am atras atențiunea dlor. Sever Bocu, Octavian Goga și Vasile Lucaciu asupra chestiunei Unirei, le-am expus că Unirei trebuie să-i dăm o bază juridică și conformă dreptului internațional. Am văzut însă imediat că
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
slab și nevoiaș (1237). În asemenea împrejurări, Vatatzes știu să întindă în mod considerabil teritoriul statului său și să câștige de la amici și inamici un respect care creștea mereu. Pe când Balduin II cutreieră patru ani de-a rândul ca un cerșitor încoronat întreaga Europă, căutând ajutor, și se întoarse apoi fără nici o ispravă la Bosphor, Vatatzes gonise succesiv pe bulgari dintr-o parte a Traciei, silise pe Manoil Comnen, despotul Epirului, să deziste de la titlul de împărat și impusese epigonilor dinastiei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dulce” (65, p. 115). De altfel, cerșitul hranei nu pare a avea rostul de a potoli foamea solomonarului, ci acela de a testa bunăvoința săteanului : „Ca să cerce credința oamenilor și mai ales dărnicia față de săraci. Pentru aceea cutreieră satele ca cerșitori” (8, p. 144). Unele cre dințe menționează faptul că „pita căpătată de pomană nu o mănâncă, ci o aruncă pe ape” (8, p. 143). Pare a fi un gest sacrificial „pentru sufletul morților” (4, p. 129) sau poate un gest
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu toate bunătățile mesei și camerii lui. Nu vezi să-l huiduiască de la o singură casă, o vorbă aspră n-auzi de la nime, iar privirile ce i le aruncă nu sunt de compătimire, ci din contra se uită la acest cerșitor cu un fel de sfială, și umilirea ce ț-o insuflă convingerea că în fața ta ai un om mai altfel decât tine, un om superior. Dar dacă ai ști că cerșitorul acesta la adecă nu e cerșitor simplu avizat la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de compătimire, ci din contra se uită la acest cerșitor cu un fel de sfială, și umilirea ce ț-o insuflă convingerea că în fața ta ai un om mai altfel decât tine, un om superior. Dar dacă ai ști că cerșitorul acesta la adecă nu e cerșitor simplu avizat la mila oamenilor, ci e un șolomonar, și dacă ai ști ce convingere nestră- mutată are poporul despre șolomonari, paradoxul acesta l-ai afla de o urmare firească, enigma ț-ar fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
uită la acest cerșitor cu un fel de sfială, și umilirea ce ț-o insuflă convingerea că în fața ta ai un om mai altfel decât tine, un om superior. Dar dacă ai ști că cerșitorul acesta la adecă nu e cerșitor simplu avizat la mila oamenilor, ci e un șolomonar, și dacă ai ști ce convingere nestră- mutată are poporul despre șolomonari, paradoxul acesta l-ai afla de o urmare firească, enigma ț-ar fi dezlegată (8, p. 141). Referitor la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au înțelesul pe care l-ar avea dacă el ar fi într-adevăr rege. Regele propriu se simte rege, nebunul asemenea, și aceasta[-i] totuna, căci un rege care n-ar ști c-o este, ei ar avea simțirea unui cerșitor (de es. într-o lume de împărați), care n-ar avea nici idee de * alt soi de meserie - ar fi chiar cerșitor. Va să zică {EminescuOpXV 47} temeiul de a fi orice voiești, forma tuturor întîmplărilor, lucrurilor, prin urmare și a rangurilor
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
aceasta[-i] totuna, căci un rege care n-ar ști c-o este, ei ar avea simțirea unui cerșitor (de es. într-o lume de împărați), care n-ar avea nici idee de * alt soi de meserie - ar fi chiar cerșitor. Va să zică {EminescuOpXV 47} temeiul de a fi orice voiești, forma tuturor întîmplărilor, lucrurilor, prin urmare și a rangurilor din lume, e conținută în energia specifică a creierului nostru - a cărei simpoză ciudată suntem noi. Într-adevăr, un caleidoscop e imaginea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
atuncea va vedea fiecare ce idioți, ce urâți, ce corupți pot să fie și aceste ființe, vor vedea cumcă acele corpuri putrede de desfrânări ce conțin suflete și mai putrede sunt tot așa cuiburi, cuiburi ale morții, ca și corpul cerșitorului din pragul unei biserici. [EGOISMUL DE CLASĂ] 2285 Creștinism! Religiune a săracilor și a nenorociților, a femeilor pierdute (fiindcă atâtea ademeniri le încungiură din partea celor bogați), tu ești floarea răsărită din sărăcimea Imperiului roman, răsărită din sclavii ce esistau spre
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
rușine chiar de nume, Multe semne de peire și de viață nici un semn. Au fost vremi când pe pământul lor, n-aveau loc să-nmormînte Morții lor... P-inimi regale și pe membrele lor sfinte Spânzura sdrențe umilice de sclavi, de cerșitori - Căci simțiră-n ei scânteia, care secolii aprinde. Întronați au fost în tronuri arse-n foc... și pe-a lor frunte Pusu-ș-au de fier coroane arse-n foc sfășiitor. Și deși-n inima noastră sunt semințe de mărire, Noi nu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
făcut pentru acei Ce-au murit în credința, ce-o aveau popii lor. Espus ca corpu-acela să fie chiar furat, Lipsit de orice pază, de zid neapărat... Și-ntr-adevăr o umbră se desemnă pe zid: Cel ce urmă sicriu-i - e cerșitorul hâd. E fur de morți... Ș-aruncă el cârja de o parte, Ochii din fund și-ntoarce, el ce trecea de orb, Privește la mormântul cel galben, mîna-i arde, Parcă trecu fiorul prin inima-i de corb. {EminescuOpIV 499} Biet
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
voi pune, probabil, cândva în aplicare. Nu pricep nimic! Imediat după ce s-a lăsat întunericul, în drum spre casă, cu cele două genți pe umăr: cea nouă cu cinci fermoare și vechitura aceea cu fermoarul defect, am întâlnit doi bătrâni cerșitori, unul la un capăt de stradă, altul la celălalt capăt. Mi s-a făcut milă de ei și i-am miluit, nu cu "ultimile două carboave" ca Ivan, ci cu ultimii doi roni. Și pe urmă?... Cei doi nu erau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
noroc pe amărâții aceștia! gândi cu zavistie Bidaru, moment în care simți nevoia să li se alăture, să strige și el același lucru din toți rărunchii, când, ca din senin, să îi apară chiar în față conturul estompat a doi cerșitori... apoi a două genți... din care una cu cinci fermoare ce trebuia să fie burdușită până la refuz... Privi mirat la ea... Da, o avea chiar în față; atârna în cuier ca o zdreanță complet golită de conținut, cu toate cele
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]