114 matches
-
de școală în Șișești ,Gheorghe Ionescu Șișești , savant în științe agronomice, cunoscător al vieții de tip tradițional, fiu al satului în vederea conservării meșteșugului olăritului ca alternativă economică a prevăzut școală cu un atelier de ceramică și un post de maestru ceramist, ce a fost ocupat de către Dumitru C. Popescu, proaspăt absolvent al unei instituții superioare de specialitate din București. Acesta a relansat meșteșugul olăritului formând o pleiada de ceramiști precum : Titu Marin, Ionică Popescu, Georgica Brăndușescu, Andronache Marin ș.a. În a
OMAGIU ADUS MEŞTEŞUGULUI PRELUCRĂRII LUTULUI ÎN MEHEDINŢI. CENTRUL ŞIŞEŞTI-NOAPTEŞA. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354915_a_356244]
-
prevăzut școală cu un atelier de ceramică și un post de maestru ceramist, ce a fost ocupat de către Dumitru C. Popescu, proaspăt absolvent al unei instituții superioare de specialitate din București. Acesta a relansat meșteșugul olăritului formând o pleiada de ceramiști precum : Titu Marin, Ionică Popescu, Georgica Brăndușescu, Andronache Marin ș.a. În a doua parte a sec. XX s-a continuat producea ceramicii utilitare, dar și a ceramicii cu caracter decorativ, vase miniaturizate. Formă vaselor utilizate în mod tradițional pentru preparatul
OMAGIU ADUS MEŞTEŞUGULUI PRELUCRĂRII LUTULUI ÎN MEHEDINŢI. CENTRUL ŞIŞEŞTI-NOAPTEŞA. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354915_a_356244]
-
grupuri și perioade istorice alături de toate celelalte produse ale culturii și trebuie judecată ca atare. Nu au scăpat de colaborarea cu regimul comunist nici artiștii plastici. Aceștia au promovat în unele lucrări plastice realismul socialist, cum sunt: Florian Lazăr Alexie, ceramist, Corneliu Babă, Marcel Chirnoagă, Paul Erdos, Liviu Florean, Lidia Mihăescu, Eugen Popa, Paul Sima etc. ...Și mai este un râu făcut. Cele două Istorii ale literaturii, semnate de doi critici care au inclus în coperțile acestora mastodonții promovați de regimul
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
forțelor întunericului și ale răului, curajul și istețimea. În acest an târgul s-a desfășurat timp de trei zile la sfârșitul primei săptămâni din luna iunie, în locul numit „La Trei Stejari” și a adunat meșteșugari și artiști din toată țara: ceramiști, pictori, sculptori, țesători, sticlari, împletitori în papură, interpreți ai cântecului și dansului popular, cât și reprezentați oficiali ai României, Italiei, Irlandei, Republicii Moldova. Ceramica este amplu reprezentată la târg într-o varietate de forme, modele, culori și motive de ceramiști și
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
țara: ceramiști, pictori, sculptori, țesători, sticlari, împletitori în papură, interpreți ai cântecului și dansului popular, cât și reprezentați oficiali ai României, Italiei, Irlandei, Republicii Moldova. Ceramica este amplu reprezentată la târg într-o varietate de forme, modele, culori și motive de ceramiști și artiști din județele Vâlcea, Argeș, Dolj, Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Maramureș, Harghita, Sibiu, orașul București. Din județul Vâlcea, străveche vatră de prelucrare a lutului, vizitatorii pot admira și cumpăra produse din localitățile: Horezu, Vlădești, Lungești. O varietate de produse precum
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
fie egale ca număr cu al culorilor folosite se fac punctele care învârtite într-un anumit fel iau forma motivului dorit, cu ajutorul gaiței „un băț cu un bold în capăt” se pictează, în general, pânza de păianjen și dantela. Unii ceramiști horezani, precum Arsenescu Iulian Cătălin, au renunțat definitiv la specificul tradițional și au creat produse noi, ecologice, simple, de culoare roșie, galbenă, albastră sau în combinații proprii, derivate din culorile de bază: maro, crem și alb, nuanțe de gri și
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
humă de Medgidia. Vasele astfel obținute se decorează și sunt arse de 2 ori, prima dată pe roșu, la o temperatură de 800 de grade și a doua oară, pe gata la o temperatură de 950-1000 de grade. Nu numai ceramiști individuali, ci și instituții specializate aduc produse la târg, precum Ceramica SCM Horezu a cărei expoziție se remarcă print-o diversitate de produse: vase de ceramică, obiecte din lemn: butoaie din lemn de paltin, plosca tratată cu ceară de albine
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
simplitate cromatică, pe fondul alb spre bej fiind aplicată o linie șerpuită, de culoare roșie. Din localitatea Baia Mare, județul Maramureș, vin la târg să își prezinte produsele meșteri precum: Chira Vasile, Bledea Doina, frații Cornel și Liviu Sitaru, cât și ceramistul artist Bledea Simona. În expozițiile dumnealor pot fi întâlnite atât obiecte de ceramică tradițională, cât și modernă, realizate după modele vechi românești sau după modele săsești. Printre obiectele tradiționale, utilitare și decorative, plăcute, simple și atrăgătoare, pot fi amintite: ulcele
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
de dovleac, cu chip de om sculptat, deja amintite și ghivecele de flori, pe orizontală, cu floare decupată în partea de sus și cu buzunare laterale pentru flori mai mici. Ceramica nu este numai meșteșug, ci și artă, după cum demonstrează ceramiștii artiști prezenți la târg. Martin Vasilica, Sibiu, județul Sibiu, expune vase ornament tradiționale sau unicate, rod al imaginației personale, lucrate la roată sau pe placă la masă, în culori naturale de pământ, prelucrate chimic, fără smalț, pictate după ardere, date
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
ceramică, ce au la bază forme și ornamente populare, prelucrate și adaptate după fantezie proprie, modelate din lut ars și pictat manual, reprezentând: păsări stilizate, inimioare, potcoave, frunze, floricele, multe tipuri de cruci, rozete, dinți de lup, soare. Daniel Ionescu, ceramist din Râmnicu Vâlcea, are ingenioasa și originala idee de a prezenta trăsăturile stilului arhitectural românesc, prin intermediul caselor, mânăstirilor, culelor, hanurilor, pe care le creează din lut ars în cuptor cu lemne. Lutul recoltat din spații speciale, dospit, frământat, purificat, ars
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
cuptor cu lemne. Lutul recoltat din spații speciale, dospit, frământat, purificat, ars și decorat, însuflețit cu dragostea și hărnicia creatorilor, prinde viață luând forme variate și originale, tradiționale sau moderne, utile fie în scopuri casnice, fie decorative. Pentru încurajarea meșterilor ceramiști a fost organizat concurs de premiere a celor mai reușite creații. Toți participanții la târg din localitatea Horezu au primit câte un Premiu Special, Merele Premiu „Cocoșul de Horezu” a fost obținut de Giubega Sorin din Horezu, Premiul de Excelență
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
județul Hunedoara, Premiul III, Popa Costel, Horezu, județul Vâlcea. Au fost acordate și Mențiuni pentru Cornel Sitaru din Baia Mare și Olaru Vasilica din Horezu. Târgul de la Horezu își propune să evidențieze și să își încânte vizitatorii nu numai prin măiestria ceramiștilor, ci și a altor meșteșugari și artiști dintr-o diversitate de domenii, proveniți din diferite zone ale țării. Pictura este reprezentată de artiști din județele Argeș și Gorj. Scrociob Violeta, absolventă a Școlii Populare de Artă, Râmnicu-Vâlcea, deținătoare a numeroase
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
a UAP și masterat la Secția Pictură, membru UAP, are expuse mărțișoare din sfoară de cânepă împletită și cusută pe care sunt aplicate capace de ghindă pictate manual, semințe de condimente (piper, scorțișoară, coriandru). Pictura este inspirată de pe vasele meșterilor ceramiști din satul Olari, din zona Horezu, județul Vâlcea, având motive geometrice, vegetale, florale. Capacul de ghindă reprezintă strachina tradițională din ceramică. Mărțișoarele conțin o asociere de elemente vegetale diverse: ghindă (lemnul), sfoara și condimentele (planta) și de modele: cheia sol
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
pare o lecție de nonconformism pe care-l înțelegi abia după ce ai deslușit filosofia sa. În afară de astea este un prieten adevărat. Chiar dacă în singurătatea „cuibului” său pot pătrunde numai aceia care își pot simți sinele ontologic. Nicolae Cucu Ureche - sculptorul, ceramistul, caricaturistul, mereu cu ușa atelierului din suflet deschisă. George Baciu Referință Bibliografică: PORTRET SENTIMENTAL / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 348, Anul I, 14 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357842_a_359171]
-
aici, pe masa din bucătărie, o ultimă urmă de decență a făcu-o, să se oprească. Petre a luat-o în brațe și a plecat cu ea în dormitor, a așezat-o pe pat, cu aceeași grijă, cu care un ceramist își așează porțelanul de preț. Nu erau săruturi, erau uniri, erau trăirile amândurora în același trup, simțeau ritmurile inimii bătând în același timp, erau un singur corp, o singură dorință, era iubirea în stare pură, era clipa înălțătoare când oamenii
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340497_a_341826]
-
grupuri și perioade istorice alături de toate celelalte produse ale culturii și trebuie judecată ca atare. Nu au scăpat de colaborarea cu regimul comunist nici artiștii plastici. Aceștia au promovat în unele lucrări plastice realismul socialist, cum sunt: Florian Lazăr Alexie, ceramist, Corneliu Babă, Marcel Chirnoagă, Paul Erdos, Liviu Florean, Lidia Mihăescu, Eugen Popa, Paul Sima etc. ... Și mai este un râu făcut. Cele două Istorii ale literaturii, semnate de doi critici care au inclus în coperțile acestora mastodonții promovați de regimul
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ, ACCIDENTAL, VALOAREA ARTISTICĂ, SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371531_a_372860]
-
00 Georgiana Cozma | Oana Florică | Matei Dumitrescu VERNISAJ II: 21 ianuarie, ora 19.00 Elena Ilash | Liliana Marin | Georghe Fărcașiu | Lucian Țăran VERNISAJ III: 28 ianuarie, ora 19.00 Iliya Yankov | Iulian Vârtopeanu | Vasile Călin Filip „Tradițional, în cultura autohtonă, ceramiștii au încercat să lucreze împreună cu sculptorii de puține ori, și asta cu precădere în cadrul taberelor de creație de la Medgidia din anii ’70-’80, raportul dintre aceștia fiind unul oarecum problematic. De altfel, a fi prea sculptural, prea obiectual și mai
EXPOZIŢIA SINCRONIC 2017 – PRACTICI COLABORATIVE ÎN ARTA CONTEMPORANĂ de IGOR MOCANU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371604_a_372933]
-
asta cu precădere în cadrul taberelor de creație de la Medgidia din anii ’70-’80, raportul dintre aceștia fiind unul oarecum problematic. De altfel, a fi prea sculptural, prea obiectual și mai puțin decorativ a fost dintotdeauna un cap de acuzare adus ceramiștilor, după cum decorativismul sculpturii a fost pus mai mereu pe seama până nu demult numitelor „arte ale focului”. Astăzi, când ambele medii cooperează deja cu „noile” media, începând cu fotografia, sunetul și filmul, și terminând cu performance-ul conceptual, o reîntoarcere la raporturile
EXPOZIŢIA SINCRONIC 2017 – PRACTICI COLABORATIVE ÎN ARTA CONTEMPORANĂ de IGOR MOCANU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371604_a_372933]
-
de Vogel este prezent prin o apreciată sculptură,,Wind Dancer'' -(Dansatoarea); Maze de Boer e prezent prin lucrările Kunstvaald și Leeuwarden; Telka van Dodenwaara ,,Obese '(Obezul); Robin de Vogel ,,Darling''(Draga) . Este de remarcat că unii dintre artiștii plastici-sculptori și ceramiști au donat lucrările la începutul creerii acestei Unice Grădini Florale din Europa precum ,,Leo de Vries,,Wachtenden''(Așteptarea''); Alphons Freijmuth ,,Totem''; Lotti van der Gaag,,Zootin''(Nebunul); Alphons Ferijmuth ,,Totem''; Karin van der Molen,,Hooibol-Mooibool (Căpițe). Ne-am rezumat în
K E U K E N H O F PARCUL FLORILOR ŞI AL STATUIELOR de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371826_a_373155]
-
BENEȘ, V. [Wilhelm] (27.II.1907, Târgu Jiu - 26.IV.1960, București), prozator și eseist. Fiu al lui Gotlieb Beneș, ceramist ceh stabilit la Târgu Jiu în 1900 și căsătorit cu Emma Hubner, de origine germană, B. urmează cursurile școlii primare și primii ani de liceu în orașul natal, își face studiile secundare la Craiova, se înscrie apoi la Academia Comercială
BENES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285697_a_287026]
-
Fiindcă optimul tehnic impune totdeauna servirea optimului politic. Mai ușoară, hîrtia este mai fragilă. Deci desacralizantă. Ceea ce pierde în greutate, pierde și în "aură". Așa cum pînza declasează retablul, tabloul de șevalet fresca, așa cum materiile plastice declasează bronzul sculpturilor și argila ceramiștilor, hîrtia a îngropat ieri pergamentul, așa cum astăzi video-ul ("plasticul cinematografului") alungă filmul sau caseta discul. Ca o regulă generală, suportul de fier nu rezistă suportului de pămînt. Regulă care poate fi imediat nuanțată prin compresia crescătoare a datelor și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Ohwon se impregnează de energia activă În valurile unui fluviu, În freamătul unui frunziș, Într-un stol de păsărele, În mantia groasă de zăpadă a unui peisaj... până În momentul În care alege să dispară, topindu-se În dogoarea cuptorului unui ceramist, În care se desăvârșesc propriile-i opere! Între arta lui și lucrarea naturii nu există nici o divergență. Reușita realizărilor sale artistice este evidentă, atunci când ele evocă sau exprimă fluxul transformărilor. Cu alte cuvinte, datorită faptului că rezonează cu ele, artistul
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
linie paternă urca până la postelnicul Lupu Stolojanu din vremea domnitorului Gheorghe Bibescu. A. urmează școala primară la Brădiceni, gimnaziul „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu și o școală tehnică din București. Va încerca diverse profesii: învățător suplinitor, zugrav de biserici și ceramist, sufleor la teatru și ziarist. După o specializare în medicina socială, devine funcționar în Ministerul Sănătății, apoi director al școlii sanitare din Craiova. Descoperit de Charles Laugier, A. a debutat, în 1927, în „Arhivele Olteniei”. Ajunge a fi cunoscut de
AL LUPULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
Cerna-Rădulescu. Constanța Trifu izbutește să obțină un scurt interviu de la T. Arghezi, aflat la ultimele repetiții cu Seringa. Cea mai consecventă e rubrica plastică, singura rezistentă până la dispariția ziarului, care semnalează fervoarea creatoare a unui număr mare de pictori, sculptori, ceramiști ș.a. și prezintă o rețea de galerii și săli de expoziții, unde figurează cu lucrări Gh. Vânătoru, Magdalena Rădulescu, Kimon Loghi, Aurel Jiquidi, W. Sigfried, Demian, Rodica Maniu, Cecilia Cuțescu-Storck, Marius Bunescu, Theodor Pallady, Oscar Han ș.a. Puțin productive sunt
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
PETRAȘINCU, Dan (pseudonim al lui Angelo Morretta; 2.VI.1910, Odessa - 1997, Roma), prozator. Tatăl, de profesiune sculptor ceramist, era originar din Sicilia, iar mama, Ana (n. Munteanu), din Slobozia. Până la vârsta de zece ani locuiește, împreună cu familia, la Odessa, unde face școala primară. În 1920, ca urmare a revoluției bolșevice, emigrează în România. Urmează liceul la Râmnicu Sărat
PETRASINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]