736 matches
-
PANTUM Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 2074 din 04 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului TINZÂND CĂTRE CER Din hruba adâncă, săpată-n granit Un drum se năștea, tinzând către cer, E drumul ce-l urcă un suflet rănit Cercând să ajungă pe-un vârf efemer. Un drum se năștea, tinzând către cer, Pornit din străfunduri, din gerul din cord, Cercând să ajungă pe-un vârf efemer Cu pașii de gheață și suflet-fiord. Pornit din străfunduri, din gerul din cord
PANTUM de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381660_a_382989]
-
adâncă, săpată-n granit Un drum se năștea, tinzând către cer, E drumul ce-l urcă un suflet rănit Cercând să ajungă pe-un vârf efemer. Un drum se năștea, tinzând către cer, Pornit din străfunduri, din gerul din cord, Cercând să ajungă pe-un vârf efemer Cu pașii de gheață și suflet-fiord. Pornit din străfunduri, din gerul din cord, Se zbate zadarnic să vadă lumină, Cu pașii de gheață și suflet fiord, O rază de soare-nglodată în tină. Se zbate
PANTUM de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381660_a_382989]
-
de rugă-n univers, Dar sunt privighetoarea, cu o aripă frântă. Măcar și pentru-un ceas, dacă ți-aș fi iubită Aș ști să vin la tine din depărtări de zare Și-aș naviga-n oceanul de stele pe orbită Cercând cu stăruință s-ascult a ta chemare. Dacă ți-aș fi iubită, atât, pentru o zi M-aș lepăda de mine și ți-aș întinde mâna Și ramură-copacii pe noi ar desfrunzi Și ne-am preface-n stele sau una
DORUL ȘI PRIVIGHETOAREA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381659_a_382988]
-
se gândește ”oare Să mușc din el și eu nițel?”, căci leneș, la picioare Se gudură un mâț bătrân și schelăie un câine Privind cu jind la bucățica minusculă de pâine. Îl amiroase și-l împarte, frățește, la cei doi Cercând să își înece foamea și gândul la nevoi, Că-i sărbătoare, e frumos, și amintiri plăcute O năpădesc și îi revin din vremuri neștiute, Când era tânară-n puteri, și se-adunau la masă De sărbători, cu fii, nepoți, de-abia-ncăpând în
COLINDUL COLȚULUI DE PÂINE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381667_a_382996]
-
a dat cumva ... XII. STRĂIN LA MERS, de Daniela Popescu, publicat în Ediția nr. 1650 din 08 iulie 2015. Străin la mers Străin la mers, la pungă și ades la suflet, Mă-ndrept spre orizontul mic al plajei cu turiști. Cercând să prind o muză, pășesc prin scoici și alge. Cu pescăruși în jur, plutind pe marea fără muget, Cad, frânt de sarea zilei, la masa de artiști. Străin printre nisipuri, ce-mbrățișează valul La fiecare pendulare către țărm, Îmbrățișez, la
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
pe umeri îl fac gelos pe Zeus, Cu fiecare pas ce-l fac la margine de mare. Citește mai mult Străin la mersStrăin la mers, la pungă și ades la suflet,Mă-ndrept spre orizontul mic al plajei cu turiști.Cercând să prind o muză, pășesc prin scoici și alge.Cu pescăruși în jur, plutind pe marea fără muget,Cad, frânt de sarea zilei, la masa de artiști.Străin printre nisipuri, ce-mbrățișează valulLa fiecare pendulare către țărm,Îmbrățișez, la rându
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
D-zeu! Amin. Debba V. ... Citește mai mult Dă-le Doamneo picătură de Cero picătură de Aerdin Aerul Tăudoar o picătură de Aerdin respirția Tași poate vor distinge Aerul Tăude aerul prin care respiră păcatul.Deschide-le Doamneo fereastră spre Cerca să știeca existăun Tata,D-zeu.Dă-le Doamneochi spiritualica să vadă locașul păcii divine;să te poată distingă pe Tine,Mărețe D-zeu!Amin.Debba V.... XIV. DIN VOL.2"ARIPI FRANȚE", de Ileana Vičič Stâncă , publicat în Ediția
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
nu se ratează nici un fel de must: de struguri albi, de roze ori de cei roșii. Așa - și preferatele mele, pe care vă sfătuiesc să le încercați și dumneavoastră, sunt: 1. must din struguri de GRASĂ DE COTNARI (l-am cercat la “Bor(l)ta rece”, în Iași); 2. must de Muscat Ottonel; 3. must de Merlot. Și, ehei, pe urmă se face octombrie din turburelul serilor noastre, după care vine pastrama la putere. Din aceea fragedă, nu neapărat din oaie
Retete de toamna. Tarzie [Corola-blog/BlogPost/96981_a_98273]
-
2017. Din cerurile-nalte, cu lacrimi mari de gheață, Ne plânge Dumnezeu...se tânguie cu vântul, Și-n dangătul de clopot ce peste sat se-nalță, El pune-mbrățișarea ce mântuie pământul. Cu Dânsul plânge iarba în gheață-ncătușată, Din răsputeri cercând, să rupă firul morții... Și plâng din ramuri merii cu floarea-nmiresmată, Că s-au grăbit să-și lase urmașii-n voia sorții. Peste pământ plecate, purtând răceala lumii, Lalelele-nflorite plâng revărsând din ele Lacrimi de gheață rece, ce
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
mult Din cerurile-nalte, cu lacrimi mari de gheață,Ne plânge Dumnezeu...se tânguie cu vântul,Și-n dangătul de clopot ce peste sat se-nalță,El pune-mbrățișarea ce mântuie pământul.Cu Dânsul plânge iarba în gheață-ncătușată,Din răsputeri cercând, să rupă firul morții...Și plâng din ramuri merii cu floarea-nmiresmată,Că s-au grăbit să-și lase urmașii-n voia sorții.Peste pământ plecate, purtând răceala lumii,Lalelele-nflorite plâng revărsând din eleLacrimi de gheață rece, ce Domnul
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
1933 din 16 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului S-a rătăcit apusul printre munți, Zburătăcit de vânturi și de ceață. Se clătinau luminile pe punți, Speriate că-și vor pierde din roșeață. Când astrul mâniat de întâmplare, S-a-ntors din drum, cercând să le învie, Le-a adunat pădurea pe cărare, Și le-a-ndemnat spre-a nopții colivie. Din cetini grele le-a făcut culcușuri, Grăbindu-le în pace să adaste Până în zori, când soarele-n suișuri, Le va chema pe-ntinderile vaste
S-A RĂTĂCIT APUSUL PRINTRE MUNŢI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380165_a_381494]
-
nr. 2049 din 10 august 2016 Toate Articolele Autorului mă închid în zâmbetul acestei clipe pe degete ce-mi curge precum uleiul de măsline din Israel surâde soarele iar umbra alături iată mi se-nscrie c-un zâmbet cald spre veșnicie cercând ca ochii să-mi îndrepte să calc numai pe albe trepte curat ca apa de izvor ori ca un crin doar pentru Mirele Divin prin fapte bune în credință pe veci să-i dau a mea ființă 10 AUGUST 2016
PE DEGETE ZÂMBETU-MI CURGE de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378135_a_379464]
-
prelungi la stânga sau la dreapta o lege care-i convine sau nu? Aaa! Legea nu-i segment, E numai o „marțea neagră!” Vai de ea că tot hăis s-a ales de ea. Sau poate cea? Al treilea pas: Cercu-i cerc că are un punct ș-un segment. Asta-i vorbă de savant? Din groapă-n groapă nu alta. Parcă văd un câine căutând-uși coada sau un politician căutând an după an Legea de-l poate salva, amnistie parcă-i zice
SORCOVA VESELA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378223_a_379552]
-
observat la cenaclu, Mendebilul lui Mircea Cărtărescu are aici un omolog liric, care favorizează, deopotrivă, plonjonul în trecut și distorsionarea fantasmatică. Explorările se petrec, de data aceasta, în edenul rural, într-o casă bătrânească umbroasă, sub un nuc unde fac cerc copiii sau la râul unde ei aprind focuri și se dedau la ritualuri specifice vârstei. Atunci și acum, Oona este subiectul numărul unu: "vara asta ne-am adăpostit sub nuc/ n-a plouat săptămâni întregi frunzele/ nucului și iarba se
Poezie timidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7992_a_9317]
-
De nu reușește nici acest gen, atunci întoarce foaia. Devine personal, încearcă să muște, pentru ca acel care va vedea balele pe pulpana omului de bvază să întrebe și de numele celui ce l-a îmbălat. Se face gazetar și împroașcă. Cearcă să puie pe fruntea unuia pecetea degenerării; altuia, el, democratul, îi impută originea obscură; celuilalt..., dar ce să mai continui! Acestea sunt frazele stereotipe ale tuturor pamfletarilor. Ca să le dee însă o notă mai curățică, pune moto fraze... din Alfred
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
sîrguială. Pînă cînd, milostive, vei face zăbavă Să mă-ntorci din pierzare la svînta Ta slavă? [...] Mă trudesc fără vreme cu suspini, cu jele, Spăl în nopțîle toate perinile mele Cu lacrămile mele, de-m moi așternutul, De cînd nu cerci de mine, că m-am stîns cu totul” (Ps.6). „Dintr-adînc Ț-am strigat, Doamne Svinte, Și să mi-auz glas de rugăminte. Și-ntr-auzul Tău, Doamne, s-agiungă Glasul mieu cel ovilit de rugă.[...] Și sufletul mieu cu drag Te-aștaptă, Până
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
la ea și s-o ușuiască de-a binelea. Cine se credea, în fond, această domnișoară? Auzi, permis special de studiu la Archivo de Indias? Când s-a mai pomenit așa ceva? Era zveltă și plină de pistrui. Părea obosită. În ciuda cearcă nelor, avea, totuși, un farmec trist, discret, dar foarte persistent, care l-a urmărit toată ziua. În seara aceea, la cină, deja nu mai ținea minte nimic din explicația ei de jumătate de oră, într-o spaniolă fără cusur. Tot
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
pescuit cu tovarășu’ Mercea. O să fie analizată în organizația U.T.M. pentru neîndeplinirea planului!”. Și a fost. Iar tovarășu’ Mercea a rămas ce și-a propus: scriitorul Radu Mercea-Iacobeni. Totuși, ca să aibă „acoperire”, a cerut convocarea unei comisii care să cerce teze stilul articolelor de la rubrica Creion, în comparație cu acela al cărții în litigiu. S-a făcut și asta, și „primul prozator al orașului nostru” a scăpat de o posibilă „pată la dosar”. În încheierea discuției din „biroul de partid”, la care
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
că oi de aur". „Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite", „cu-a ei mandre flori de aur", „alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite / Te Întorci a stoarce lapte din a stâncii coaste seci", „unde cerci via?a s-o-ntocme?ți, precum un faur / Cearc-a da fierului aspru formă cuget?rii reci". În acest joc al realit??îi ?i fanteziei se desf??oar? toat? aventură existen?ial? a poetului: „ Fiind b?iet, p?duri cutreieram ?i m
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
în ruptul capului să accepte. Așa că el e nevoit să se prindă într-o horă absurdă. Un joc tâmpit. Hai să ne jucăm de-a hai să ne prefacem că sun tem îndrăgostiți. Nebuna îi aține calea, iar el în cearcă s-o dea ușor la o parte. Și nu reușește. Ne buna pare să înțeleagă lucrurile exact pe dos. Nebuna vrea să creadă că el se simte bine cu ea. Că o tachinează. Că ce-i mai place. Că hi
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
de lucruri definitorie, în genere, pentru începuturile literaturii moderne românești. Într-o cunoscută bucată de proză memorialistică, Nicolae Bălcescu în Moldova, Vasile Alecsandri a remarcat: "...în anii dintâi, adică de la 1839 până la 1845, francezii și nemții formau două partide rivale cercând a lua pasul în societate și a face să predomine ideile țărilor în care-și primiseră educația. Acea discordie da loc necontenit la o mulțime de neînțelegeri, de discuții și de provocări". Este ușor de înțeles că francezii și nemții
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
Simona Vasilache Spunînd că "am plecat să cerc rotundul lumii", de bună seamă că nu la lumea literară s-a gîndit Ioan Codru Drăgușanu. Deși perfecta ei șlefuire de mică sferă, plutind fără să adere încoa și-ncolo, ar putea susține comparația. Pentru fiece spectator al ei, rîvnind
Marea lume mică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9977_a_11302]
-
b.IV. Ștafete specifice pentru dezvoltarea îndemânării. A.a.I. Jocuri dinamice specifice alergării de viteză 1. „Naveta” - se stabilește o distanță de parcurs (1020m). La semnal elevul pleacă de la linie cu un cub în mână pe care îl așează întrun cerc desenat la distanța menționată. Se întoarce, ia alt cub de pe linia de plecare, aleargă, îl pune în cerc, iar se întoarce în alergare, ia ultimul cub, aleargă și-l așează în cerc. În momentul așezării ultimului cub se oprește cronometrul
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
unor bărbi bătrâne?! GÂND: Înțelepciunea poate sălășlui și-n capetele tinere, Întâiule Sfetnic al nostru. Să vedem ce are a ne spune această copilă cu numele Liana. Și dacă n-a găsi dezlegarea cea dreaptă, să se știe că au cercat și alții mai înainte, tot fără folos. LIOARA: Vorbește, fata mea. LIANA: Măriile Voastre, eu mă gândesc și zic așa: dacă pe cel cu ghioaga îl cheamă ca pe războinicul de la Cetate Nouă, și dacă războinicul Isachie locuiește la Cetate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
numește "dubla violență" sau "dorința mimetică, impuls de rivalitate". E de sesizat aci o reverberație a mitului prometeic, precum și urma acelui "hybris enorm", care este conceptul poeziei ca tentativă de metacunoaștere: "Păcatul meu adevărat/ e mult mai greu și neiertat./ Cercasem eu, cu arcul meu,/ Să te răstorn pe tine, Dumnezeu!/ Tîlhar de ceruri, îmi făcui solia/ Să-ți jefuiesc cu vulturii Tăria,/ Dar eu, rîvnind în taină la bunurile toate,/ }i-am auzit cuvîntul zicînd că nu se poate". Avem
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]