1,976 matches
-
of Rome did not develop a proper doctrine of deification. It was too early for such work, but, as we shall see, they have conceived some teachings related to deification, that later patristic will consider. Diac. Dr. Liviu PETCU - Asistent cercetător științific, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, Universitatea „Al. I. Cuza”.
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
de a sugera stările de conștiință prin imagini recurente (lăstunii în zbor amenințător, apa învolburată a Nistrului, orizontul aprins, sângeriu). Nimeni în literatura basarabeană nu are fraza arborescentă a lui Vladimir Beșleagă, o frază cu numeroase ramificații, interogativă, tatonantă și cercetătoare ca brațele unei caracatițe: "Despre cele ce s-au întâmplat când a trecut întâia dată dincolo și a încăput pe mâinile nemților, iar apoi Bărbosu l-a mânat din urmă, până la mal, acolo i-a dezlegat ochii ca să poată vedea
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
Otoman. Informațiile despre ținut și locuitorii săi, despre formele naturale și despre așezări precum Cernavodă, Galați, Tulcea, Constanța sunt toate de "sorginte livrescă", observă Hobana, indicând și unele surse. Polemizează în acest punct cu ipoteza hazardată a unui Simion Săveanu, cercetător mai vechi care susținuse că Jules Verne a călătorit în România și încă în mai multe rânduri. Sprijinit totdeauna pe documente, pe cercetări sigure, rigurosul Hobana respinge exagerările, speculațiile care pornesc de la aparențe, oricât ar fi acestea de ademenitoare. În
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
chimic care gresează metalul. În realitate însă ei nu apără metalul ci pe om, cu nevoile lui de viață mai bună. În realitate inamicii se numesc inerția, resemnarea, birocrația, fuga de răspundere. Împotriva acestora se ridică forța organizată a comuniștilor cercetători. O bună parte dintre aceste cadre au venit direct din unitățile productive - și drumul spre halele de foc ale Reșiței sau chiar spre modestele întreprinderi comunale le-a rămas familiar." (p. 85). Dincolo (dincoace), începe cu adevărat viața, existența tulbure
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
două domenii ale abordării ființei umane, într-un caz pornind de la alcătuirea sa trupească, în celălalt caz de la funcțiile spiritului său? Iată un subiect asupra căruia glosează C. D. Zeletin. Pe de o parte un eminent medic, profesor universitar și cercetător, pe de alta un tot atît de eminent om de litere, ilustrînd un spectru larg de manifestări, de la poezie, memorialistică, eseu, aforisme pînă la traduceri, d-sa vine cu o viziune în care suficiența habituală a "științei" cedează pasul unei
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
scriitor perfect integrat în peisajul literar și cultural românesc. Dubla experiență română și americană este determinantă pentru scrisul lui Dumitru Radu Popa. Toate prozele sale, fie că este vorba de povestiri sau roman, sunt niște produse de laborator. Asemenea unui cercetător chimist, autorul combină, cu răbdare și curiozitate substanțele aflate în diverse eprubete, rezultatul fiind cel mai adesea o proză de mare originalitate și prospețime. Totul în proza lui Dumitru Radu Popa se află sub semnul metisajului. În povestirea Panic Syndrome
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
mai încumetă, astăzi, să-și piardă timpul analizând conținutul revistelor de specialitate? Este regretabil că cei care au elaborat sau semnat așa-zisele criterii de evaluare nu înțeleg că progresul disciplinei, emulația științifică, denunțarea imposturii în domeniu și formarea tinerilor cercetători se realizează printrun permanent dialog critic, prin supunerea diferitelor lucrări, indiferent de natura lor (monografii, volume colective, studii, reviste), unui riguros examen și printr-un exercițiu constant de citit și scris. În ceea ce ne privește, vom continua să rezervăm o
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
le este contesă Anna Leopardi, descendentă a poetului, care locuiește Într-o aripa a palatului. O parte dintre sălile acestuia sunt destinate Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamurilor lor obiectelor muzeistice (leopardiene) și altele studiului, aici venind să se documenteze cercetători filologi din Italia și din multe țări ale lumii. În vastă Bibliotecă a Centrului Mondial există deja câteva zeci de mii de cărți: achiziții mai vechi, precum și donații recente În mai toate limbile pământului. Fiecare literatura națională a ținut să
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
al doilea simpozion, cel din 1973, de la Sankt-Wolfgang (Austria), în centrul lucrărilor și al dezbaterilor a fost promovată poetica și studiile comparate. În prezența somităților D. Tzijevski, N. Nilsson, R. Wellek, acest lucru a fost inițiat pe atunci de tinerii cercetători Rudolf Neuhauser, Wolf Schmid și subsemnatul; ridicînd această problemă în cadrul dezbaterilor, am militat pentru prioritatea poeticii față de problema Dardanelelor sau a cristologiei. De-a lungul deceniilor, această orientare a cercetărilor a fost promovată de G. Fridlender, J. Catteau, M. Jones
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
cunoscătoare a situației din România postbelică, a publicat în Revista “Lamusa” câteva articole despre “La actividad de los desplazados politicos rumanos en el exilio”, cosiderand că acest capitol este “mas tristes y sombrios de la historia contemporanea rumâna”. În articolele acestei cercetătoare găsim menționat printre alți publiciști români numele lui Zahu Până, autor al articolului ”La muerte mioritica”, publicat în Revista Culturală “CARPAȚII”, numărul 151 din anul 1988, care a apărut la Madrid, sub direcția poetului Aron Cotrus. În țările de adopție
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
al Nyssei vorbește despre un „amestec al sufletului uman cu dumnezeirea”<footnote In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 77A. footnote>, el nu concepe unirea cu Dumnezeu în sensul unei absorbții a omului de către Creator. Diac. Dr. Liviu PETCU - Asistent cercetător științific, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, Universitatea „Al. I. Cuza”.
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
creștin înseamnă a fi desăvârșit sau pe calea desăvârșirii. „Gândul, cuvântul și fapta trebuie să activeze în chip demn de numele de creștin”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De perfectione, PG XLVI, col. 284A. footnote>. Diac. Dr. Liviu PETCU - Asistent cercetător științific, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, Universitatea „Al. I. Cuza”. Email: patristica 10@yahoo.com
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Întâlnirea cu un roman Înseamnă, În primul rând, Întâlnirea cu un personaj. Amintiți-vă de un personaj literar care v-a plictisit cumplit. Marius PACHIȚARIU absolvent „Național”, fost olimpic internațional la matematică A studiat la Princeton University, În prezent este cercetător la UCL. Cea mai plictisitoare oră de literatura pentru mine ar fi una În care se insistă la nesfârșit pe simbolismul operei, puterea imaginarului, diferența dintre sacru și profan și așa mai departe. Consider că orele de literatura din liceu
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
istorie, el a fost, până pe 31 ianuarie 1996, cercetător științific principal la Institutul de istorie „Nicolae Iorga”. În 1975 a fost exclus din Institut, în contextul „revoluției culturale” a lui Ceaușescu. În 1990 a fost reîncadrat la Institut și avansat cercetător principal. Era membru al Asociației Internaționale de Istorie Contemporană, cu sediul la Geneva. În 1993 i s-a conferit premiul „Mihail Kogălniceanu” al Academiei Române. Radulescu-Zoner a fost deținut politic între anii 1959 și 1962. După Revoluție, Radulescu-Zoner a fost, în
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
teren de croquet. Laureații premiului pentru literatură sunt mai discreți în ce privește utilizarea pe care o dau semnificativei averi. „Chiar dacă scriitorii care câștigă premiul Nobel sunt destul de cunoscuți, mulți dintre ei nu câștigă prea mult din cărți“, a explicat Anna Gunder, cercetătoare la Universitatea din Uppsala. Iar dacă banii primiți le permit să scape de grija zilei de mâine și le oferă libertatea de a trăi din scris, acest lucru are și efecte negative. „Se schimbă multe și în ce privește carierele lor. În
Pe ce işi cheltuie laureaţii premiului Nobel banii primiţi drept premiu [Corola-blog/BlogPost/93962_a_95254]
-
și cinstire! - Maria Diana Popescu, Director ART-EMIS Se aud clopotele în bisericile noastre. O veste grea s-a răspîndit ca un țipăt sfîșietor din instituții și universități pînă în zare. S-a stins din viață cel mai respectat istoric și cercetător, de mare probitate științifică, un corifeu din galeria valorilor de patrimoniu național, mare patriot și iubitor de Țară, savantul care a luptat toată viață de partea dreptății și a adevărului, Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, care, deși a pierdut lupta
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
în slujba Neamului său. de aceea, amintirea Profesorului Gheorghe Buzatu va rămâne ca un îndreptar pentru noile generații de istorici, chemate a-i urma pilda de profesionalism și pilda de patriotism. Dumnezeu să-l ierte! Gheorghe Buzatu, istoric savant curajos, cercetător minuțios sine ira et studio Prof. univ. dr. h.c. Gheorghe C. Mihai A încetat brusc din viață una din cele mai viguroase, mai profunde, mai creatoare personalități ale spiritualității românești, prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, istoric ieșean de anvergură
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
dr. Gheorghe Buzatu, istoric ieșean de anvergură europeană, autor a zeci de cărți și sute de studii de analiză a istoriei României moderne și contemporane, cel care a publicat documente incredibile din perioada 1935-1950. Avea 74 de ani. Savant curajos, cercetător minuțios sine ira et studio, profesorul Gheorghe Buzatu lasă generațiilor viitoare o operă care, chiar neterminată, va rămâne vie în patrimoniul culturii universale. Pentru eram în relații excelente, schimbul nostru de idei prin e-mail devenise captivant după ce am publicat cartea
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
romanice și ai românisticii din Italia: Corrado Bologna, Marco Cugno, Bruno Mazzoni, Alexandru Niculescu, Lorenzo Renzi, Roberto Scagno, Adriana Senatore, Luisa Valmarin. Iubitorii și traducătorii italieni ai poeziei Anei Blandiana sunt Biancamaria Frabotta și Bruno Mazzoni, doi profesori universitari și cercetători italieni care trudesc de ceva vreme la transpunerea în limba lui Dante a harului poetei (B. Frabotta, Terra contigua, Empirěa, Roma 1999; sette poesie a cura di B. Frabotta e B. Mazzoni, în "il gallo silvestre", 2000, 13; Ana Blandiana
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
e autentică, nu demonstrează decît un singur lucru: că Dorel Defour nu era capabil să construiască corect o frază în limba română. V) "Cel de-al doilea fiu al marelui scriitor, Radu (decedat de cancer în 1996) a fost medic cercetător la Institutul Cantacuzino, unde ajunsese să dețină o funcție foarte importantă înainte de 1989, ocupîndu-se de imunizarea cuplului dictatorial ori de cîte ori acesta se deplasa în țări din Asia și Africa. Acest "secret" nu l-a putut dezvălui familiei decît
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
și nu cu toată lumea. Iar atunci, cum s-a întâmplat în acea zi de primăvară ploioasă, pentru a spune cee ce spunea de obicei: că, poate numai Cel de Sus știa când, cum și cu ce scop doamnele și domnii cercetători ai Institutului, care îmbătrâneau și se îngrășau pe zi ce trece sub privirea lui somnolentă, își făceau cercetările, fiindcă toți, de îndată ce soseau spre prânz se și grăbeau să plece, iar el putrezea singur, în spatele mesei, cu mâinile și cu picioarele
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
o dată în jrul gâtului fularul scămoșat și și-a fixat fatalist palmele încrucișate: că, dacă n-ar fi fost vizitele străinilor, care nu conteneau să năvălească în capitală, și care-i mobilizau cât de cât pe doamnele și pe domnii cercetători, el ar fi putut spune fără rușine că ținea Institutul în mâinile lui înghețate. Cu privirea pierdută pe zidul din față, și-a acoperit gura fără dinți cu dosul palmei și a chicotit: - Douăș’doi de ani, domn’ Caraiman, douș
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
poate din această venerabilă instituție. Toți s-au dedat la americane, ce dezolare! Mă întreb și vă întreb: o fi deosebit cancerul american de plămâni de cancerul nostru? Ilarie nu greșea când își punea întrebări tulburătoare despre doamnele și domnii cercetători, deși nu îndrăznea încă să le rostească pe cele cu adevărat supărătoare: îmbătrâniserăm și ne îngrășaserăm sub privirea lui somnolentă profitând senini și orgolioși de generozitățile sistemului comunist, făcând pe dracu’n patru să-i intrăm și să-i rămânem
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
fusesem cu toții niște revoltați care se ignorau. Dar nu erau decât infirmități de slugi care nu pot trăi fără stăpân. Mascarada revoluționară care dusese la dispariția fostului stăpân fusese ocazia ideală pentru ca, în așteptarea febrilă a următorului, doamnele și domnii cercetători să-și plângă aprig de milă - victime rămase în viață cu eforturi supraomenești, revoltați ce săpaseră discret, dar tenace temeliile comunismului, ilegaliști subversivi la ordinele Mesiei cu o mie de capete ce-și așteptau răsplata. Cei mai plângăreți, cei mai
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
a reluat lucrul, si am stat acolo, tăcute, multă vreme. - Ilinca, am rupt eu tăcerea, în cele din urmă. Vreau să-ți spun ceva. - Da? - Plec mîine dimineață. - Pentru mult timp? m-a întrebat, punindu-si lucrul deoparte și privindu-ma cercetător. - Pentru foarte mult timp. - A fost o zi grea, Țină, hai să ne culcam, a spus Ilinca, blînd, stringindu-si lucrul. Mîine tie-ti va fi și mai greu, așa că trebuie să încerci să dormi, cît încă mai poți. Am stins
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]