93 matches
-
început trecerea Prutului. Până la sosirea forțelor țariste la Dunăre, linia fluviului a fost apărată de armata română. Luând act de noile realități, otomanii au bombardat localitățile Calafat, Bechet, Izlaz, Corabia, Giurgiu și au atacat țărmul românesc cu bande înarmate ale cerchezilor și bașbuzicilor. Românii au ripostat bombardând Vidinul și Turtucaia. La Dunăre s-a instaurat astfel, deși nedeclarată oficial, o stare de război între România și Poartă. Un curent tot mai insistent de opinie în rândul oamenilor politici și a maselor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
ruse prin țara noastră este „tacit admisă de Europa” iar noi nu o putem împiedica. În schimb intrarea turcilor „însemnă teatrul de război dus pe teritoriul nostru” și cine zice teatrul de război, zice invazia cu tot cortegiul său: bașibuzuci, cerchezi, 43 prădări, jafuri, etc. Noi trebuie cu toții să ne consacrăm eforturile noastre pentru ca România să scape de această tristă eventualitate. Unde nu-l găsim și unde nu ocupă primul plan? Se întreabă Andrei Rădulescu, în lucrarea Mihail Kogălniceanu. Kogălniceanu este
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
început trecerea Prutului. Până la sosirea forțelor țariste la Dunăre, linia fluviului a fost apărată de armata română. Luând act de noile realități, otomanii au bombardat localitățile Calafat, Bechet, Izlaz, Corabia, Giurgiu și au atacat țărmul românesc cu bande înarmate ale cerchezilor și bașbuzicilor. Românii au ripostat bombardând Vidinul și Turtucaia. La Dunăre s-a instaurat astfel, deși nedeclarată oficial, o stare de război între România și Poartă. Un curent tot mai insistent de opinie în rândul oamenilor politici și a maselor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ruse prin țara noastră este „tacit admisă de Europa” iar noi nu o putem împiedica. În schimb intrarea turcilor „însemnă teatrul de război dus pe teritoriul nostru” și cine zice teatrul de război, zice invazia cu tot cortegiul său: bașibuzuci, cerchezi, 43 prădări, jafuri, etc. Noi trebuie cu toții să ne consacrăm eforturile noastre pentru ca România să scape de această tristă eventualitate. Unde nu-l găsim și unde nu ocupă primul plan? Se întreabă Andrei Rădulescu, în lucrarea Mihail Kogălniceanu. Kogălniceanu este
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
republici federative Adîgheia (6.700 km pătrați), Caraciaevo Cerkeza, Cabardino-Balcaria (circa 13 mii km pătrați), Osetia de Nord (7953 km pătrați), Ingușetia (2.953 km pătrați), Cecenia (15.500 km pătrați) și Daghestan (50.270 km pătrați), sunt locuite de cerchezi (adâghii), ruși, cabardini și balcari, osetini, turci, tătari, inguși, armeni, azeri. Din punct de vedere geografic, și cele aproximativ 15 milioane de oameni cât numără la un loc formațiunile amintite fac parte din zona de contact a Europei cu Asia
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ce nu cunosc cestiunea, atitudinea sa pare binevoitoare României și povețile sale părintești: Le seigneur Jupiter sait dorer la pilule. Mai întîi stabilește că Basarabia a fost cucerită de ruși în 1812 de la populațiunile sălbatice locuind sub corturi, asemănate cu cerchezii, și că. în 1856 ea n-a fost dar restituită legitimilor săi proprietari. {EminescuOpX 50} Atâtea cuvinte, atâtea erori istorice. Basarabia in 1812 făcea parte integrantă din Moldova, de care fusese alipită în curs de mai bine de patru sute de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
intereselor; din cutele păcii, decretate în mod formal și solemn, se scutură insurgenții din Bosnia, liga albaneză, nemulțămirile din Rumelia, revolta lazilor, rezistența Porții contra cererilor grecești, iar pentru noi: concediarea cu nepusă în masă a colonelului Fălcoianu și repatriarea cerchezilor în Dobrogea. Să ne înțelegem. N-am fi avut nimic contra repatrierii sub auspiciile noastre sau sub auspiciile voinței liber exprimate a provincialilor dobrogeni, însă repatriarea energicului dar turburătorului element sub scutul ocupației rusești poate avea o altă semnificație când
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cumcă populațiunea e sălbatecă - ceea ce noi, protestând, nu admitem - totuși ea este consultabilă și cu siguranță consultabilă. Acum vom cerceta mai de aproape afirmarea sălbăticiunii populației. Populația Dobrogei consistă din români, bulgari, ruși, tătari nogai, turci (parte osmani, parte pomaci), cerchezi, germani din Basarabia și ținutul Odesei, greci, țigani, armeni și evrei (numai în orașe). Aceste populațiuni foarte amestecate trăiau sub regimul asa-numitului pateni de colonizațiune al Înaltei Porți, una din legile cele mai liberale si mai democratice nu numai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
respective, printr-o transformare a semanticii lor inițiale (cazul „jidovilor” = uriași, „liftenilor” (lituanieni) = păgâni, „letinilor” = catolici etc.). Pe lângă popoarele vecine (maghiari, secui, sași, sârbi, slovaci, bulgari, turci, ruși, polonezi, ucraineni, tătari, huțuli, lipoveni, țigani), toponimia populară Îi cunoaște pe: abhazi, cerchezi, perși, anatolieni, arabi (În forma „arap”, dar și „sărăcin” = sarazin), greci, armeni, albanezi, evrei, morlaci, bosnieci, croați, cehi, lituanieni, germani, francezi, italieni; posibil pe: flamanzi, frizoni, catalani; mai puțin credibil pe tunguși. Se adaugă amintirea unor popoare dispărute (latini, cumani
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
to the Study of Romanian (for Foreign Students). Second edition, revised, enlarged, București, EDP, 1980, 712 p. [39] CĂLĂRAȘU, CRISTINA, Colocviile “Herculane”: Probleme actuale ale limbii și literaturii române (Băile Herculane, 10-13 aprilie 1980). în: BulSȘF, 1980, p. 97-100. [40] CERCHEZ, MATEI, TĂNASE, ION, O abordare modernă a unui text literar clasic, RTȘ, nr. 5-6, 1980, 39 41. [41] CIULIANU PARASCHIVA, Lecții de vocabular la clasele primare, în “Revista de pedagogie”, București, an. 29, nr. 1, ian, 1980, p. 54-57. [42
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Limba română. Manual pentru clasa a V a. București, Editura Petrion, 1997, 256 p. [114] ILIESCU, CONSTANȚA; NICHITA, SILVIA; PETRESCU, VICTORIA; POPESCU, STELA, Gramatică și compunere. Manual pentru clasa a IV-a. București, EDP, 1997, 93 p. [115] IONESCU, CRISTINA; CERCHEZ, MATEI, Gramatică și stilistică. Analize de text. Prefață de Cezar Tabarcea. București, Editura ALL, 1997, 320 p. [ediția a IV]. [116] IONIȘOR, CONSTANTIN; MIREA, ALEXANDRU, Ion Luca Caragiale: D-l Goe. în: LRA, 1997, p. 139-142. [117] IONIȚĂ, FLORIN, Ion
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
alt mod de abordare.Predarea ortogramelor la clasa a II-a, Tribînv, 8, nr.377, 1997, 6. [162] PĂDUREANU, VICTORIA, CERKEZ, MATEI, LUPU, FLORI, Ghidul profesorului. Limba română.Clasa a V-a, București, All, 1997, 128 p. [163] PĂDUREANU, VICTORIA; CERCHEZ, MATEI; LUPU, FLORI, Limba română. Manual pentru clasa a V-a. Coordonator: Matei Cerchez. București, Editura All, 1997, 248 p. [164] PENEȘ, M.; MOLAN, V., îndrumător pentru folosirea manualului de limba română, clasa a III-a, Editura Aramis, București, 1997
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Tchifut-Kuyussu, Murfatche (Predel), Husseintche (Viceva) și Akandji (Vâltoarea); - de altă parte, României, satele: Almaly, Essekeui, Karvan Mic, Karvan Mare, Velikeui, Kalaidji (Faurei), Redjebkuyussu (Tudor Vladimirescu), Teke Dereși (Valea Țapului), Dobrimir (Dobromir din Deal), Hissarlik (Cetatea), Hairankeui (Dumbrăveni), Dokusagatch (Măgura), Dere-keui (Cerchezul), Doulikeui (Darabani), Valaly (Vâlcelele), Kadikeui (Coroană) și Ilanlik (Vama Veche). 2. O comisiune mixtă, compusă din reprezentanți ai celor două Înalte Părți Contractante, în număr egal din amândouă părțile, va începe să fixeze pe teren, chiar a doua zi după
TRATAT din 7 septembrie 1940 între România şi Bulgaria. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129087_a_130416]
-
editat recent de Academia franceză , să determinăm spațiul ocupat de vechile populații care acum sunt înglobate Federației Ruse. În zona Volgii mijlocii amintim pe udmurși, ciuvași, tătari, baschiri, iar în zona Caucazului, între Marea Neagră și Marea Caspică, amintim pe cerchezi, carabandieni, oseți, abhazi, care formează republici sau regiuni autonome. Pe hărțile de la paginile 156 și 157, din atlasul amintit, aceste regiuni ocupă suprafețe neînsemnate, sunt niște pete pe întinderea Federației Ruse: exemplul cel mai concludent ni-l dă Cecenia cu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Chestiunea retrocedării..., "Timpul", 10 februarie 1878). În contra observațiilor susținute de presa rusească și cancelaria țaristă, care nota într-un jurnalul petersburghez cum că Basarabia a fost cucerită de ruși la 1812, de la - atenție! - populațiile sălbatice locuind sub corturi, asemănate cu cerchezii, Eminescu răspunde sintetic și argumentat istoric: "Atîtea cuvinte, atîtea erori istorice. Basarabia în 1812 făcea parte integrantă din Moldova, de care fusese alipită în curs de mai bine de patru sute de ani. Ea a urmat, pînă la 1812, soarta acestui
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
până în noiembrie 1840, când s-a predat trimisului britanic William Macnaghten. Un alt motiv de îngrijorare pentru diplomația de la Londra a fost reprezentat de chestiunea circassiană - care poate fi definită prin eforturile Rusiei de a ocupa zonele montane populate cu cerchezi de pe coasta răsăriteană a Mării Negre. Aceasta ar fi dus la o întărire a pozițiilor Rusiei în Caucaz, care ar fi amenințat Imperiul otoman, Persia și India. în 1834, ambasadorul englez la Constantinopol, Ponsonby, cerea Londrei să trimită sprijin militar cerchezilor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
mare rușine ca un străin să plece de la ei fără să se fi îmbătat (subl. ns.); iar acesta blesteamă apoi și înjură pe stăpânul casei care l-a poftit, în loc să-i mulțumească”. Totodată, misionarul, în călătoria sa, descria ținuturile tătarilor, cerchezilor, abbazilor și Mingrelia (Georgia sau Gruzia), în care se povestesc multe întâmplări stranii. Petru Bogdan Bakšič (1601-1674), un alt călător, aflat la Huși în ziua de 29 septembrie 1641, îl numea oraș datorită existenței reședinței episcopale. În lucrarea Vizitarea apostolică
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
distribuite de Dumnezeu diferitelor nații : „Negustoria turcilor,/ beția și porcia rușilor,/ tăria și prostia sârbilor <endnote id=" (vezi 327)"/>,/ dăscălia și minciuna râmlenilor,/ scârnăvia nemților,/ râia și gubăvia sașilor,/ norocirea grecilor la bani,/ mândria leșilor <endnote id=" (vezi 605)"/>,/ frumusețea cerchezilor,/ pohvala [= lăudăroșenia] moldovenilor,/ zavistia [= invidia] rumânilor,/ eresul armenilor,/ bogăția ovreilor,/ sărăcia și goliciunea țiganilor” <endnote id="(20, p. 299)"/>. Am transcris În totalitate acest text din 1705 pentru că este un bun exemplu de imagologie, conținând nu numai hetero-imagini, dar și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
timpului șterse cu grijă, frumusețea chipului ei Îmi este la fel de apropiată și strălucește la fel ca Întotdeauna. Era scundă și un pic cam durdulie, dar foarte grațioasă, cu glezne suple și o talie zveltă. Un strop de sânge tătar sau cerchez explica ochii ei negri și veseli, puțin oblici și obrajii rumeni măslinii. Un puf discret, asemănător celui de pe fructele din specia migdalei, Îi mărginea profilul cu un frumos contur strălucitor. Se plângea că părul ei castaniu bogat n-o asculta
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
elev-plutonier. La popotă explica doct domnilor ofițeri cum e cu moda tunsorii: nemții și anglo-saxonii se tund zero la ceafă, lăsându-și, aproape de creștet, părul cu cărare; italienii, în schimb, au la spate o coamă „à l’artiste”. Spre deosebire de aceștia, cerchezii, cu un mătăhoi de barbă, își rad capul ca bila. Profesorul ședea în cartierul actorilor și pictorilor din Tătărași între care boema era fapt obișnuit. De acolo ajungeai la Ciric și Șorogari unde, pentru acești artiști, pescuitul în iaz constituia
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Cu-ale sale minarele, Ce se-nalță strălucind, Brusa pare, predomnind Dealuri verzi cu verzi vălcele Cinse-n râuri de argint... a turcoaicei din Esme: Când o vezi la preumblare Feredjeaoa-i se-mlădie Sub iașmac adus din Sam, Pe kiahiul, bogat cerchez, Ca o stea prin nori apare Cu dalga de selemie, Dulcea fiic-a lui Osman. Cu șalvari largi de geanfez... Macedonele nu împlinesc deloc făgăduința, implicată în titlu, a unei poezii de pictură etnografică. Acum și întotdeauna, Bolintineanu se pierde în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
însă reală, în perioada premergătoare proclamării independenței noastre naționale; la 21 aprilie/3 mai 1877 au fost bombardate orașele Brăila și Reni, iar la 26 aprilie/8 mai, Calafatul, Bechetul, Oltenița și Călărași etc.; în toată această perioadă bande de cerchezi și bașbuzuci au trecut Dunărea făptuind prădăciuni și omoruri. Guvernul depune în Parlament următoarea Convențiune încheiată între guvernul rus și guvernul român spre a reglementa trecerea armatelor rusești prin România. „convențiune Art. 1. Guvernul Alteței-sale Domnul României Carol I asigură
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Tunurile românești au răspuns și lupta de artilerie a durat până la 7 ore seara. Bineînțeles că la București faptul capătă cu totul alte proporții, se vorbește de o debarcare turcească, de omoruri, de jafuri și incendieri operate de bandele de cerchezi și bașbuzuci. Domnitorul, însoțit de comandantul Corpului 2 de armată, general Radovici, pleacă la Oltenița spre a vizita orașul bombardat de turci și trupele române cantonate în apropiere. Domnitorul felicită cu deosebire pe oamenii bateriei de artilerie care s-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un ordin de zi, Domnitorul hotărăște ca două să fie așezate lângă statuia lui Mihai Viteazul, iar unul lângă corpul de gardă de la palatul princiar. În seara de 11 septembrie a sosit în Capitală drapelul luat de cavaleria română de la cerchezi.128 Sosesc și cele trei tunuri luate de la turci. Sunt debarcate în gara Târgoviștea și aduse pe Podul Mogoșoaiei până la statuia lui Mihai. Acolo așteaptă Doamna Elisabeta, care a prezidat instalarea tunurilor, în mijlocul unei mulțimi enorme și a unei mari
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ridicată de Marcela Dumitru în Dosarul nr. 28.624/2/2005 (3.146/2005), de Eugen Pop în Dosarul nr. 30.731/2/2005 (3.559/2005), de Irina Alexandra Cerchez, Adrian Doru Cerchez, Costin Cerchez și Corina Dragne (fostă Cerchez) în Dosarul nr. 28.876/2/2005 (3.197/2005), de Ilie Adrian Ionel în Dosarul nr. 28.362/2/2005 (3.090/2005) și de către Maria Păun, Ilie Păun, Larisa Andronic, Tamara Seraia și Victor Dombrovschi în Dosarul nr.
DECIZIE nr. 439 din 30 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă şi a dispoziţiilor art. 3 pct. 3 şi art. 4 pct. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178560_a_179889]