887 matches
-
a povestit mai multe întîmplări din viața fratelui său celebru care, spune el, scria cu dreapta și picta cu stînga, uneori în același timp. „Am două mîini și le pun la muncă pe amîndouă”, a zis odată Marin Sorescu, în cerdacul casei din satul natal, cînd picta cu mîna stîngă și în același timp scria o poezie cu dreapta, fiind convins că aceste două hobby-uri ale sale se completează. Dacă ne gîndim că în acest timp mai făcea și observații
Marin Sorescu, pictorul [Corola-blog/BlogPost/97255_a_98547]
-
2.000 metri. Traseul, de aproximativ 40 km cu o diferență de nivel de 1.000 metri, va avea startul pe platoul Lunca Padinii și va trece pe lângă numeroase obiective turistice: Lacul Bolboci, Șaua Dichiului, Valea Dorului, Piatra Arsă, Babele, Cerdacul și Peștera. Provocarea Bucegilor Noutatea acestei ediții o constituie organizarea întrecerii sportive Provocarea Bucegilor, un maraton de alergare exclusiv pe cărări de munte. Traseul, urmărind doar zonele marcate din Bucegi, are 40, 3 kilometri, și 2.444 metri diferență de
Padina Fest 2012 [Corola-blog/BlogPost/97345_a_98637]
-
voturi- numar total de cititori:cititori- numar de abonati:abonat->accesari / articol->accesari / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. ACASĂ, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2353 din 10 iunie 2017. Pe dealul cu livadă verde, Revăd căsuța cu cerdac... Zâmbește vesel în lumină, Sub trandafiri și flori de mac. Pășesc în curtea înverzită, Din nuc mă strigă-un pui de cuc, Un leagăn scârțâie-n lumină, În praf se scaldă-un guguștiuc. Abia ating cu-al meu picior Cărarea
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
Mă ia de mână și mă duce Să îmi arate bătătura... E plin de maci și margarete, Căci darnică a fost natura! Privesc în jur la pomi, la flori, ... Citește mai mult Pe dealul cu livadă verde,Revăd căsuța cu cerdac...Zâmbește vesel în lumină,Sub trandafiri și flori de mac.Pășesc în curtea înverzită,Din nuc mă strigă-un pui de cuc,Un leagăn scârțâie-n lumină,În praf se scaldă-un guguștiuc.Abia ating cu-al meu piciorCărarea verde
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
un mucenic în fața crucii, Printre cei sfinți de pe pământ plecați. În mâna stângă ducea caldă pâine, Din când în când strângând-o lung la piept, Și după el venea încet un câine... Mergeau tăcuți, urmându-și drumul drept. Căsuța cu cerdac îl aștepta tăcută, Acoperită de nămeți ca un moșneag, În curte năvălise crunta iarnă, Și așezase neaua din uliță în prag. Pe-aici cândva săreau în sus copiii, Tot chiuind de dragul albei nea, Acum ograda stă nemăturată, Și parcă tot
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
un mucenic în fața crucii,Printre cei sfinți de pe pământ plecați.În mâna stângă ducea caldă pâine,Din când în când strângând-o lung la piept,Și după el venea încet un câine...Mergeau tăcuți, urmându-și drumul drept.Căsuța cu cerdac îl aștepta tăcută,Acoperită de nămeți ca un moșneag,În curte năvălise crunta iarnă,Și așezase neaua din uliță în prag.Pe-aici cândva săreau în sus copiii,Tot chiuind de dragul albei nea,Acum ograda stă nemăturată,Și parcă tot
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
a cuprins.... Sus, pe un ram, stă agățat un fulgușor ce-a rătăcit,... XXXIII. POVESTE CU MOȘ CRĂCIUN, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2170 din 09 decembrie 2016. Într-un sătuc uitat de lume, într-o căsuță cu cerdac, Bunica spune o poveste în timp ce pune ață-n ac. Bunicul ține-n a lui brațe o nepoțică zulufată, Și amândoi ascultă-acuma, povestea cea de mult uitată: Cândva trăia un moș hapsân, ce nu-mpărțea nimic cu alții, Era amarnic
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
i-a fost frig? Nu a-nghețat a sa mânuță? Acolo mari minuni se-aflară, trei magi veniți din răsărit Adus-au daruri minunate pentru copilul mult dorit. Citește mai mult Într-un sătuc uitat de lume, într-o căsuță cu cerdac,Bunica spune o poveste în timp ce pune ață-n ac.Bunicul ține-n a lui brațe o nepoțică zulufată,Și amândoi ascultă-acuma, povestea cea de mult uitată:Cândva trăia un moș hapsân, ce nu-mpărțea nimic cu alții,Era amarnic
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
Nelli Pillat face și ea parte din aceeași familie spirituală. în scrisorile către Pia pe care o prețuia și o iubea foarte mult - iubire de altfel reciprocă, evocă și ea cu un viu simț plastic, peisajul deluros de la Văratec, livezile, cerdacurile cu mușcate ale maicilor, clopotele mănăstirii. Firește că se gândea mereu la Dinu, aflat în închisoare, neîncetând să invoce cu emoție marile lui calități sufletești: sensibilitatea, bunătatea, altruismul, gingășia, umorul și de asemeni "inteligența lui atât de precisă și clară
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
pe Cuza, aduc aminte de felul cum, cu ani în urmă, la Ghergani, copilul Ion Ghica avea să-l întâlnească pe legendarul Iancu Jianu: „Cuza, care era un minunat trăgător cu pistolul, avea obiceiul, în fiecare dimineață, să tragă, din cerdacul de dinaintea locuinții sale, în cortelul verde al cumnatului său, Lambrino, pe care îl făcuse ciur. Se vede că acel gloante, foarte mic ca toți glonții acelor pistoale, ricoșase după ce trecuse prin cortel, pe vreo piatră, pentru a veni să lovească
O generație pierdută by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4333_a_5658]
-
și apa pe văile din zona montană sau deluroasă. 4. Construcția locuințelor și a anexelor diferă foarte mult de la o regiune la alta, specificul fiind dat de materia primă folosită, proporția încăperilor, forma acoperișurilor, precum și de realizarea unor elemente complementare (cerdac, terase, foișoare) și a decorațiunilor exterioare. 5. Cântecele, jocul și portul românesc sunt de o mare diversitate, ca urmare a interferentei etniei române cu alte etnii: germană și maghiară în Transilvania, rusă și turcă in Dobrogea, ucraineană în Nordul Moldovei
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
drept că destul de rar, dar existau. Interesant este că întotdeauna mă asaltau în casa de la Frasin în care eram ca într-o cetate puternică în fața dușmanului. Veneau în turme de animale turbate să mă nimicească și eu stăteam pe gang (cerdac), eram singură și nu puteam să mă apăr; dar ceva îi oprea, așa, ca o plasă nevăzută, neputând să ajungă la mine. Aceste asalturi se întâmplau din când în când, în orice caz nu prea des și știam atunci că
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
îngrijea o tabla cu iarbă de foc, de lumină. L-am întrebat dacă el a făcut globul de lumină și mi-a răspuns că nu știe cine l-a făcut. Mulțumesc! Am ajuns într-o noapte la Frasin. Pe gang (cerdac) era puțină lumină și era bunica acolo, care mă chema în lumină. Eu eram în curte și era întuneric peste tot, oriunde mă întorceam. și a început să plouă. Bunica m-a chemat să nu mai stau în întuneric și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
au luat-o iar la ucis pe Leonora. Ziua era în amiaza mare și cum Dumnezeu nu stă degeaba, i-a trimis acasă pe cei doi copii mai mari ai lui Chimircan, pe Ion și Silică. Ion a urcat primul în cerdac ca să intre în casă, dar ușa era încuiată. Ei, auzind vaiete din casă, au început să strige cât îi ținea gura: Hoților! Criminalilor! Lăsați femeia în pace, n-o omorâți, că nu-i de vină cu nimic. Dacă n-o
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
lor, că era înaltă la un metru și șaptezeci și cinci, poate chiar mai mult. Așa a scăpat cu zile Leonora Grapini, dar cu o boală de inimă incurabilă, boală ce i-a grăbit plecarea în lumea umbrelor. La casa aceea cu cerdac și cu doi diregi la cerdac a zăcut Chimircan aproape șapte ani de zile. Vara pe prispă afară, iar iarna în casă pe pat, întorcându-l de pe o parte pe alta, că nu-și mai dădea duhul, că nici nu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
metru și șaptezeci și cinci, poate chiar mai mult. Așa a scăpat cu zile Leonora Grapini, dar cu o boală de inimă incurabilă, boală ce i-a grăbit plecarea în lumea umbrelor. La casa aceea cu cerdac și cu doi diregi la cerdac a zăcut Chimircan aproape șapte ani de zile. Vara pe prispă afară, iar iarna în casă pe pat, întorcându-l de pe o parte pe alta, că nu-și mai dădea duhul, că nici nu avea bună voință să-și mărturisească
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
dar de la casa familiei Boldescu nu a mai coborât în oraș. Casa era mai sus de Crucea lui Ferenț, pe acea parte în Târgușorul Nicolina. Casa Boldescu era o casă lungă cu o streașină de aproximativ doi metri și cu cerdac. Prăvălia și brutăria evreului Lupu se aflau pe strada Cucu, la numărul 21. Cu cinci hectare de pământ, Oacheș, vara, mergea la prășit la Iași la alții și la el munca o lăsa la urmă, că doar conducea femeia, precum
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mari ca de elefant, cu buza de jos mare, da´ mare, nu glumă. Mâinile lui erau grase, de parcă ar fi fost umflate. Casa lui era cu tablă albă, cu fața la apus, casă mare cu un corp ieșit în exterior, care era cerdacul casei, de mărimea unei camere. Era un om rău. Multă lume a plâns din cauza lui și mulți l-au blestemat, dar a venit timpul când a trebuit să dea socoteală pentru tot ce a făcut. Au venit bătrânețile, a venit
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
la boală a fost lentă, dar îndată instalată, boala l-a culcat la orizontală. Și așa îl tot muta biata femeie, când la umbră când la soare, când la cald, când la răcoare, după cum o ruga el. Așa a ajuns cerdacul crâșmei locul lui de odihnă la orizontală, ca să aibă aer și lumină și să poată să mai audă câte un om trecând pe drumul satului. Și după câțiva ani de suferință și-a luat inima în dinți și a rugat
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și rudele lui, pe care preotul le-a rugat să intre în casă pentru a putea spovedi muribundul. Oamenii au intrat cu toții în casă, lăsându-l pe muribund numai cu preotul. Curioși, au stat cu urechile ciulite pe sub geamurile de la cerdac și au ascultat toată spovedania. Spovedania sau mărturisirea Părinte, te rog, părinte, să mă ierți, părinte, să mă ierți că eu, că eu am ... am ... am greșit, părinte, că eram tânăr și voinic și nu-mi era frică de nimic
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
îngrijea o tabla cu iarbă de foc, de lumină. L-am întrebat dacă el a făcut globul de lumină și mi-a răspuns că nu știe cine l-a făcut. Mulțumesc! Am ajuns într-o noapte la Frasin. Pe gang (cerdac) era puțină lumină și era bunica acolo, care mă chema în lumină. Eu eram în curte și era întuneric peste tot, oriunde mă întorceam. Și a început să plouă. Bunica m-a chemat să nu mai stau în întuneric și
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
am înțeles? spuse Camelia. Ne-ai invitat să petrecem Paștele aici și am venit. Tată, ți-am adus și un cadou, zise Ana. Cadou, mie? Da, cadou, de casă nouă! Puseră pachetele pe masa cea mare rostuită de Petre în fața cerdacului, Petre le desfăcu cu grijă și... surpriză: un computer, nou, cu ecran, tastatură, boxe, imprimantă... Tată, preciză mezina, cel care l-ai avut tu la atelier l-am luat eu, iar ție ți-am cumpărat unul nou, să tragi cablu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
De la aceaste întâmplări i-a rămas de altfel și porecla de „Salteluță”. Dacă prietenii și colegii lui au plecat spre Paris și Roma, el doar a năzuit și a rămas lângă familie și catedră, continuând să picteze în căsuța cu cerdac din Tătărași, în care seara se făcea muzică și discuta cu prietenii. A fost prizonier în Bulgaria, ca și Tonitza sau Topârceanu. Nicolae Popovici - Lespezi a realizat compoziții inspirate din viața celor umili, impresionând prin substratul umanist și protestatar. A
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cîțiva oligarhi. Ion Creangă are două case, la Humulești și în }icăul Iașului; e adevărat că sînt modeste, una la țară, cu mîțe, motocei și cuptor, fără utilități, alta la oraș, cu apă în curte, puține camere, dar cu un cerdac de unde se vede dealul Șorogarilor. Tudor Arghezi are o casă cu grădină în București, foarte bine plasată, numită "Mărțișor"; acolo sînt cireși și vișini "pe rod" și se pot crește albine, cum însuși poetul mărturisește în volumul de versuri "copilărești
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
grup se presupune a fi fost cel din fața casei de pe strada Asachi cu Nr. 14, unde a locuit familia Micle cât timp Ștefan Micle a fost rectorul Universității. Al doilea, se spune că se găsea în poarta „unei case cu cerdac și cu plopi în poartă" din Tătărași unde s-ar fi aflat și un „înger blond". Casa Elenei Micle, Str. Șt. O. Iosif, Nr. 18 Ștefan Micle nepot al Veronicăi avea gospodărie și vie ̀în „Piscul Socolei". Soții Gheorghe
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]