105 matches
-
operațiile grele, Bik a creat un „David și Goliat”... Ce să-ți spun? Ceva extraordinar! Adică „Știi ceva? Eu sunt David și am înfrânt boala, am învins!” • Era un cerebral sau un afectiv? Era o combinație. Erau perioade când predomina cerebralitatea lui, erau altele când mai mult era afectiv. In ansamblu, era un echilibru! Cum l-ați influențat în pictură? Nu știu... Am fost întotdeauna partenera lui, la bine și la rău. Ne sprijineam unul pe celălalt. Moral, afectiv, mă rog
PRIN ABURUL CAFELEI DE ELRON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367640_a_368969]
-
fiecare Evanghelie dar și textul deosebit de elaborat - așa-numita scriere uncială de lux în care literele sunt „desenate”; efortul de rafinare și reproporționare; înălțimea literelor, cu mici inovații; eleganța liniilor curbe și ductul lor specific; toate acestea sunt dovezi de cerebralitate care dovedesc cu hotărâre vechime: nou nu era poporul, el avea un lung recul la 1400, nouă era statalitatea. Din Uric se trage școala moldovenească de artă a cărții cu scrierea moldovenească - unanim recunoscută de specialiști încă din secolul XIX
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
paleologe contemporane din afara enclavei, care și-a continuat astfel tradiția școlii locale românești - comnenul secolelor XI-XII. „Școala comnenă hunedoreană a fost atât de puternic înfiptă în sol românesc și atât de fertil încât se înțelege automat că ancora creativă a cerebralității românești aruncată din secolul XII în urmă aterizează într-o epocă net anterioară sosirii ungurilor în Europa” (p.123-124). Este primul document de importanță fundamentală căci el confirmă continuitatea neîntreruptă a cerebralității românești la nord de Dunăre, nu numai cea
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
încât se înțelege automat că ancora creativă a cerebralității românești aruncată din secolul XII în urmă aterizează într-o epocă net anterioară sosirii ungurilor în Europa” (p.123-124). Este primul document de importanță fundamentală căci el confirmă continuitatea neîntreruptă a cerebralității românești la nord de Dunăre, nu numai cea biologică așa cum era până acum, iar aria vechimii culturale românești se lărgește astfel din Moldova până în vestul Transilvaniei. Ca urmare, „mult înaintea marii școli moldovenești de pictură ... cristalizată în prima treime a
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
iubire, Ancestrale chemări, Thalassa! Thalassa!,Licoare magică, Iubirea,Neliniști metafizice, și se încheie cu Reflecții la “Ancestralele chemări “, semnate de poeta Georgeta Olteanu și Postfața doamnei prof.ing. Simina Silvias Șclatan, cicluri a căror temă se interferează, evidențiind visceralul ce resimte cerebralitatea ca presiune asupra memoriei care face să vibreze trăirea:” Când norii se adună pe Cer/ Și vântul, praful lumii îl poartă. Între Cer și Pământ se deschide o Poartă/ Prin care ploaia, viu argint,/ Picură viață pe bătrânul Pământ. “( Grădina
AL. FLORIN ŢENE: FLOAREA CĂRBUNE- ANCESTRALE CHEMĂRI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365782_a_367111]
-
unui cub Rubik. Fațetele acestui cub, diverse, împrăștiate, unele la vedere, altele subliminale, sunt descrise inteligent, ”cultivând intertextualitatea” (Adrian Dinu Rachieru în prefața la volum). Actualitate și informație ar fi reperele disecate în aceste proze scurte, cu un corolar de cerebralitate performant calculat. Dacă Maria Nițu vizualizează câmpurile informaționale din interiorul și de la suprafața spațiului în care scrie, atunci toate undele, vectorii, razele luminoase sau mentale care străbat acest spațiu virtual, în secolul XXI, capătă cuvinte, expresii înrămări, capătă ființă, devin
MARIA NIȚU- RECICLARE LA CUBUL RUBIK de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352554_a_353883]
-
se poate rezuma astfel: 1. La palierul asemănării, reușita sculptorului este frapantă. Ea ne oferă un G. I. Tohăneanu recognoscibil nu doar în ansamblu și în suprafață, ci și în detalii și în profunzimea înfățișării sale. Nota distinctivă fundamentală este cerebralitatea, realizată, plastic, mai întâi, prin verticalitatea puțin înclinată a craniului, determinată, la rându-i, parcă, de clar perceptibila (și cât de sugestiva!) lui supradimensionare. Apoi, prin joncțiunea fină, sprijinită pe ovalul sprâncenelor și pe liniile orizontale ori verticale ale frunții
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
o parte și de alta a șuviței centrale, conduce către aceeași sugestie. Într-adevăr, cine l-a cunoscut pe Profesorul G. I. Tohăneanu știe prea bine: prima și cea mai cuprinzătoare, și mai exactă, definiție a prezenței sale imediate era cerebralitatea. 2. Chipul bustului (oglinda plastică a omului lăuntric) ne vorbește despre forță (forța inteligenței, a sensibilității, a voinței, a caracterului). Curba decisă, vag ironică, a gurii, nasul puternic, dublul “T” frontal, desenat clar, în armonie cu bărbia despicată și împinsă
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
în grafica și pictura lui Mihai Cătruna “, de Floarea Cărbune, apărut în colecția Cărți și gânduri în dar, 2012, ne revelează o poezie aflată între tensiunea dintre concept și imagine, și un pictor sensibilizat de spirit și trup. Visceralul resimte cerebralitatea ca presiune asupra culorilor, precum rigoarea ce sensibilizează armonia dintre versuri și pictură. Sevele ființei sunt căutate, prin urmare, în plasma organicității pure, nealterate de canonul existenței. Atât picturile cât și poezia sunt o radiografie a relației dintre armonia trupului
POEZIA CULORILOR ÎN ALCHIMIA VERSURILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351581_a_352910]
-
destinului“, etica definită și circumscrisă de volumul lui Andrei Pleșu contrazice - subtil și convingător - recea morală kantiană a datoriei sau etica aristotelică limitată de fapt la un cod social. Etica - susține eseistul - presupune „inteligență și talent moral“ și exclude simultan „cerebralitatea speculativă“ a filozofilor și „emotivitatea decerebrată a unor religii atinse de degenerescență“. Este o etică a opțiunii, a „luminii calde“, a raționalității care nu desparte violent gândirea de sensibilitate, căutând nu un adevăr abstract și gol, ci „adevărul trăit“: „... o
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
iubire, Ancestrale chemări, Thalassa! Thalassa!,Licoare magică, Iubirea,Neliniști metafizice, și se încheie cu Reflecții la “Ancestralele chemări “, semnate de poeta Georgeta Olteanu și Postfața doamnei prof.ing. Simina Silvias Șclatan, cicluri a căror temă se interferează, evidențiind visceralul ce resimte cerebralitatea ca presiune asupra memoriei care face să vibreze trăirea:” Când norii se adună pe Cer/ Și vântul, praful lumii îl poartă. Între Cer și Pământ se deschide o Poartă/ Prin care ploaia, viu argint,/ Picură viață pe bătrânul Pământ. “( Grădina
FLOAREA CĂRBUNE-ANCESTRALELE CHEMĂRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358085_a_359414]
-
am dorit să fiu în compania oamenilor excelenți, mai capabili decat mine". (We gain nothing by being with such aș ourselves. We encourage one another în mediocrity. I'm always longing to be with men more excellent than myself). Aceeași cerebralitate o regăsim și la Buddha, care ne-a recomandat că, „în viață, să căutăm compania oamenilor la fel de inteligenți că noi, sau (chiar) mai inteligenți și, dacă nu-i găsim, să umblam singuri". Cred că, dacă vom căuta să aplicăm această
NU STIAM DE CE SINT SINGUR de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341247_a_342576]
-
poezia care curge prin vene suav și somnoros și care-și solicită expresia în modul în care primăvara își cere florile. Poeziile acestui volum abundă de fervoarea dragului de poezie, de dorul și admirația față de poezie. Nu există aici atâta cerebralitate, regie poetică, cât impuls, spontaneitate și abandon poetic. Însăși poeta mărturisește în Crez că, dacă s-a rupt zăgazul în cerul său de gânduri, s-a pornit să scrie neîntrerupt. De altfel, nu de puține ori își mărturisește felul în
DRAG DE POEZIE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374381_a_375710]
-
poezia care curge prin vene suav și somnoros și care-și solicită expresia în modul în care primăvară își cere florile. Poeziile acestui volum abundă de fervoarea dragului de poezie, de dorul și admirația față de poezie. Nu există aici atâta cerebralitate, regie ... Citește mai mult Poezia, acum de ceva vreme încoace, trece printr-un flux de transformări de așteptat. Se vorbește despre minimalism, mizerabilism, autoreferențialitate, biografism, prozaism, joc, teribilism, textualism, spectaculos, vizual, în fine, contorsionări poetice de tot soiul într-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374404_a_375733]
-
poezia care curge prin vene suav și somnoros și care-și solicită expresia în modul în care primăvară își cere florile. Poeziile acestui volum abundă de fervoarea dragului de poezie, de dorul și admirația față de poezie. Nu există aici atâta cerebralitate, regie ... IV. SABINA MĂDUȚA - LECTURI BINECUVÂNTATE: „DULCEA MEA DOAMNA, EMINUL MEU IUBIT !”, de Sabina Măduța, publicat în Ediția nr. 1476 din 15 ianuarie 2015. „Corespondență inedită: Mihai Eminescu - Veronica Micle” Ediție îngrijita, transcriere, note și prefață de Christina Zarifopol Illias
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374404_a_375733]
-
din punct de vedere al perioadei în care s-a remarcat), Ilie Vodăian, Ana Vulcan Chirca. Bibliotecile subiective cuprind articole de analiză critică, publicate anterior în diverse reviste de cultură din țară. De la început, articolele Magdei Grigore atrag atenția prin cerebralitate și prin faptul că autoarea este un cunoscător din interior al fenomenului literar contemporan, ea însăși fiind o poetă apreciată. Deschiderea culturală foarte mare (spre filosofie, sociologie, teologie, psihologie și alte discipline socio-umane) a făcut posibilă apropierea firească de cărți
LUMEA CA O IMENSĂ BIBLIOTECĂ ŞI BIBLIOTECILE CĂLĂTOARE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376586_a_377915]
-
În teatru, D., care e departe de a fi un virtuoz al tehnicii specifice, dă adesea curs înclinației de a diserta pe teme care îl preocupă, de la artă la politică și economie. De aici, o anume răceală a pieselor, cărora cerebralitatea dramaturgului le infuzează o bună doză de abstract. Personajele devin, în acest fel, agenții unei demonstrații, ceea ce le condiționează strict conduita dramatică. În rest, aplombul și scăpărarea unor replici întrețin o spectaculozitate de salon. „Schița dramatică” Bestia (1910) e, se
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
un univers liric propriu, ușor de recunoscut în tematica și maniera următoarelor apariții: Spațiul dintre cuvinte (1981; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), Sfera cu raze inegale (1985), O lume de senzații (1996). Poeziei ludice, voit antilirică, marcată de ironie și cerebralitate, i se adaugă o dimensiune nouă, prin cărțile de poezie pentru copii, Când sosește Moș Crăciun (1994) și Cartea cu semne fermecate sau Drum imaginar prin abecedar (1997). Această perioadă, a maturității poetice, aduce deschiderea către universul prozei, care de la
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
în limbajul informatic al calculului binar, toată degresarea comunicării contemporane produce șocul în contrapartida arhaicului. A cărui oralitate nu este decît o manifestare printre altele. Priviți poezia modernă. Și-a tăiat legăturile cu dicția și ritmurile, a devenit pură tipografie, cerebralitate, teorie? "Ilizibilă" pentru că este indicibilă? Dar cu cît îi citim mai puțin pe poeți, cu atît mai mult îi ascultăm pe cîntăreți. Geometrii sau matematicienii cîntecului, adepții lui Oulipo sau ai Lettrism-ului, neglijînd prea mult muzica, supraîncărcînd barca semantică și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
întrebările fără răspunsuri omenește posibile, dat fiind că numai credința și încrederea cea mai curată și mai simplă permit avansarea unei soluții acceptabile. Filosoful își demonstrează forța de șoc conceptuală, el dovedește eficacitatea mecanicii sale intelectuale, impresionează prin formidabila sa cerebralitate - după care evită confruntarea și predică simplu, ca cel mai modest preot de țară... 6. Existența lui Dumnezeu contra libertății oamenilor. Exercițiul de stil pe acest subiect seamănă cu un caz-școală: dacă Dumnezeu există și știe tot, vede tot, prevede
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în privința folosirii ei: moderată, se poate susține. Plăcerile sunt ierarhizate: cu cât sunt mai utile meditației și unirii cu Dumnezeu, cu atât sunt ele mai interesante. De aici și elogiul auzului și al văzului, bineînțeles, simțul distanțării, al imaterialității, al cerebralității al suporturilor nobile îimaginea și sunetul) precum și clasamentul descrescând înspre odorat și gust, apoi pipăit, simțuri de jos ale proximității cu materialitatea lumii și cu suporturile vulgare îmirosurile, savoarea, contactele tactile cu materialul din care-i făcută lumea, obiectele). înțelegem
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
jertfei. Perspectiva nu e una feminin-înduioșată, ci mai degrabă masculină, rece, s-ar putea vorbi chiar de un realism al percepției, de o despuiere a emoției de afect, atipice pentru poezia anilor ‘60. Emoția neutră, impersonală, provine din zona unei cerebralități viscerale sau poate invers, a unei visceralități cerebrale. De aici și lipsa patetismului, a retoricii suferinței; eul vede, și văzând nu compătimește pur și simplu, ci trupul însuși se transformă, printr-o empatie neagră, într-o materie conducătoare de moarte
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
tineretului»”, „Viața românească”, „Tribuna” ș.a. Fervoarea sentimentală din prima carte, Regina cu pași furați (1978; Premiul de debut al Editurii Dacia), nu se regăsește în versurile din volumele ulterioare. Peisajul din care lipsesc (1981) dezvăluie un lirism neliniștit, cenzurat de cerebralitate, sentimente evanescente, topite în nostalgii și resemnări. Aceeași formulă - sugestia și ambiguitatea, elaborarea expresiei artistice, chiar estetizarea imaginilor și un simbolism de sorginte culturală - duce la estomparea stărilor recuperate ca trăiri lirice și în Terasa cu oleandri (1985; Premiul Asociației
LORINŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287849_a_289178]
-
de pe întreg teritoriul țării: cântece, cimilituri, proverbe, snoave. Preferința pentru literatura populară este exprimată încă din articolul-program, conceput de Leca Morariu și intitulat polemic Poliție literară!: în vreme ce „materialul folcloric e înainte de toate sincer”, „literatura intelectualului” păcătuiește prin artificialitate și falsă cerebralitate. Promovarea tradiției folclorice este văzută ca o acțiune de curaj și justiție, aceasta fiind personificată prin imaginea unui mitic Făt-Frumos, „pe jumătate cioban sălbatic”, chemat „să mai ciuntească din cele capete bălăurești care fojgăie în viața noastră literară”. Rubricile revistei
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
din Enciclopedia armenilor și din Bonjour, popor! Întrepătrunderea literaturii cu existența reală e un fapt dintre cele mai caracteristice prozei lui Bedros Horasangian. Vorba mustoasă a precupeților se ciocnește în paginile acesteia cu sintagma ultrasavantă, eseul de cea mai densă cerebralitate contrapunctează oralități de periferie [...]. Tehnica, în culegerile de proză scurtă e, încă o dată, adesea reportericească [...], dar (pseudo)reporterul e dublat în permanență de un observator al etern omenescului nespectaculos, al tragicomicului banal, al stereotipiei cotidiene absurde și, mai ales, de
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]