371 matches
-
căutată Prin dumbrăvi și prin poiene Pe-unde trec și zâne bune În nopți dragi de Sânziene. Și-i de leac în multe boliști Însă mai cu osebit Este leacul tinereții Dornică de mult iubit. Azi, în noaptea-n care ceriul Se deschide către lume, Când putem vedea acolo Raiul Sfânt ca pe-o minune, Ici în munții mei ce poartă Tâmpla sură spre senin V-am alcătuit povestea Și la voi cu dânsa vin, Să o spuneți cu iubire Celor
SÂNZIANA de LEONID IACOB în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363868_a_365197]
-
DIN CÂND ÎN GÂND Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 930 din 18 iulie 2013 Toate Articolele Autorului mai am și eu din când în gând zile proaste mai și plâng m-ascund sub pat căci mă mai tem ceriu de-l aud tunând gătit de ploaie și de n-am un colț de pâine mai adorm din când în gând asemeni multora flămând și-atunci mă visez copil cum mă trezea mama cântând mirosind în toată casa mâncărica din
DIN CÂND ÎN GÂND de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364245_a_365574]
-
de un show marca Răzvan Mazilu. Apoi a venit propunerea Facultății de Litere a Universității București de a preda un curs de etnomuzicologie iar acum șapte ani inițiativa televiziunii romane - TVR Cultural - de a realiza o emisiune săptămânală - “La Porțile Ceriului”. Bucureștiul este un oraș viu, cosmopolit, în care mă simt foarte bine. Probabil felul în care mă îmbrăcam atrăgea oarecum atenția pe stradă însa acum clopul meu de Lăpuș este un adevărat brand. - Cu o pălărie atât de mare, cu
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
-Ți aminte, Doamne, de noi păcătoșii și nevrednicii robii Tăi, și șterge păcatele noastre, ca un bun și de oameni iubitor Dumnezeu. Ție, Doamne fie slavă și putere, și laudă și biruință și tărie, că Tu stăpânești toate celea din Ceriu și de pre pământ. Binecuvântat fie Domnul din veac și până în veac, amin și amin. * Revista BISERICA ȘI ȘCOALA, Anul LXII, Arad, 27 nov. 1938, Nr.48 Referință Bibliografică: Arad-Alba Iulia-1918 / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ARAD-ALBA IULIA-1918 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367255_a_368584]
-
o imagine a stemei cât mai sintetică, evocatoare și estetică (vezi planșa 1), însoțită de versuri insuflețitoare precum: Stihuri politice asupra stemei Prealuminatului Slăvitului și Blagoslovitului Io Konstantin B.Basarab Voievod: Semn starșnic și armă la războiu prea tare / Din ceriu fu arătat(ă ) o minune mare / O cruce de stele pre ceriu însemnată/Marelui Konstantin Isus îi arată/Cu slove împreună scrise râmlenește :/ Pe toți vrăjmașii tăi tu să-i biruiești/ Acum și corbul încă o arată /Domnului Konstantin într-
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]
-
1), însoțită de versuri insuflețitoare precum: Stihuri politice asupra stemei Prealuminatului Slăvitului și Blagoslovitului Io Konstantin B.Basarab Voievod: Semn starșnic și armă la războiu prea tare / Din ceriu fu arătat(ă ) o minune mare / O cruce de stele pre ceriu însemnată/Marelui Konstantin Isus îi arată/Cu slove împreună scrise râmlenește :/ Pe toți vrăjmașii tăi tu să-i biruiești/ Acum și corbul încă o arată /Domnului Konstantin într-această dată/ Dându-i lui putere cu nădejde bună/ Ca să stăpânească că
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]
-
2013 Toate Articolele Autorului Poveste de la Sântilie (versificare după mai multe legende populare românești) Hei, vă trageți ice roată Că am , măre, să vă spun O poveste minunată De pe-acest meleag străbun, De pe când această lume Avea alt-alcătuire Pe când ceriul și pământul Erau toate-ntr-o unire Și pe când, cu mic cu mare Toți la Domnul se-nchinau Și spre el mereu rugare Și-osanale ridicau. Cică Domnul sfânt (se zice) Într-o undă de-mbunare Le-a dat dracilor pământul
POVESTE DE SÂNTILIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365259_a_366588]
-
scris poezii satirice în care înfierează defectele de caracter ale contemporanilor lui, paradoxal - fix aceleași cu ale contemporanilor noștri: „O, ce ciudă, cât mă mir, / D-al celor mari caractir! / Ce schimbate la ei firi, / Ce gusturi, ce diferiri! / Precum ceriul de pământ, / Așa ei de cei mici sunt. / Toți trândavi, toți lenevoși, / Nestatornici, furtunoși, / N-au ei fapte bărbătești, / Toți au minți copilărești, / Toți de mititei iubesc / Lucruri care nu-i cinstesc. / Toți, de când sunt băieței, / Înclinează lângă ei / Oameni
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
de vină;/ Privirea ta de milă caldă, plină,/ Îndurătoare-asupra mea coboară./ Străin de toți, pierdut în suferința/ Adâncă a nimicniciei mele,/ Eu nu mai cred nimic și n-am tărie./ Dă-mi tinerețea mea, redă-mi credința/ Și reapari din ceriul tău de stele:/ Că te ador de-acum pe veci, Marie!” [1880] (Mihai Eminescu, Poezii. Ed. Minerva, 1982, vol.3) Sandu Tudor Sandu Tudor, fiu de magistrat de București, înzestrat cu multiple calități magnetizate de curajul său neobișnuit, care i-
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
Dar în câmpie crește, și pe dealuri iarăși crește o floare pentru popoarele chinuite... Nădejdea! Ești searbădă și slăbănoagă... ai suferit de toate... o țară de chinuri!... Ridică-ți capul strivit și caută să vezi... semne s-au arătat pe ceriu... furtuna mântuirii au început! Cinge-ți coapsa, țară română... și-ți întărește inima... miază noapte și miază zi, apusul și răsăritul, lumina și întunericul, cugetul desbrăcător și dreptatea s-au luat la luptă... Urlă vijelia de pe urmă... duhul Domnului trece pre
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
țâni minte de la minie că aheștea-s mai rele că hele bisericești. Că pe hele din călindari dacă nu le țâni îi cu păcat, și te spovedi și te cumineci și ți să iartă. Da dint-aheștea nu te scapă. Aheștea-s ale ceriului ș-ale pământului și can te-o trazni ore ț-o loa lupu oaia, nu ț-o mai dă napoi nime și nime nu te mai înviadză. Că numa să te spândzuri îi mai mare pacatu păntru om că can
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” () [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
spinării. M-am scuturat. - Anume, noa! Că nu traznește pe fiecinie, numa ase. Nice oaia n-o ia lupu ore ursu fiecum, de capu lor, daca nu le-o fost numit. Toate să tâmpla cu rost, vedz c-așe-i! Și rostu ceriului ș-al pământului nu-l poate șcimba omu cum i să năzare lui. Oooho! Am lucrat odată de Precup ș-am făcut o clanie de fan. Or fost tri clăni în țârc, pe dunga Arsurii, cu mai doauă de la vecini
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” () [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
pe Ion Sântion Și-l întreba: Ioane Sântioane, N-ai văzut Pe fiușoru mieu Din trupșoru mieu, Încatro parte de pământ o fi, Că nu-l pot găsi Nicaiuri? Grâi Ion Sântion și spusă Că nu l-am văzut, Maica ceriului s-a pământului. De l-oi fi văzut, Nu l-oi fi cunoscut. Grâi Maica ceriului s-a pământului Că, de l-ai fi văzut, A-L cunoaște ai fi putut Căci față Lui-i Rază soarelui, Otii lui Doauă
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină () [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
mieu, Încatro parte de pământ o fi, Că nu-l pot găsi Nicaiuri? Grâi Ion Sântion și spusă Că nu l-am văzut, Maica ceriului s-a pământului. De l-oi fi văzut, Nu l-oi fi cunoscut. Grâi Maica ceriului s-a pământului Că, de l-ai fi văzut, A-L cunoaște ai fi putut Căci față Lui-i Rază soarelui, Otii lui Doauă mure negre, Obragiorii Lui Doi luceferei, Fruntea Lui Luna. Trupșoru Lui, Nalt și subțârel, Tras pint-on
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină () [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
s-o-mparut, Că-l chinuia cânii de jidovi În chip ce-l chinuia: Bătea cunie Pin tălpuța, Pin pălmuța, În coastă-l împungea, Sângele cură, În pahar îl sprijonea, În țări îl trimetea, Grânațăle să făcea, Lumea să hărănea. Grâi Maica ceriului S-a pământului Ș-întrebă atunci: Cum avem să fac Să-l văd și ieu? Grâi Ion Sântion Și spusă: Să te duci Maica ceriului s-a pământului, La fântână lu Iordan, La țuțuru lu Boțan Și să te speli
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină () [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
pahar îl sprijonea, În țări îl trimetea, Grânațăle să făcea, Lumea să hărănea. Grâi Maica ceriului S-a pământului Ș-întrebă atunci: Cum avem să fac Să-l văd și ieu? Grâi Ion Sântion Și spusă: Să te duci Maica ceriului s-a pământului, La fântână lu Iordan, La țuțuru lu Boțan Și să te speli pe fata Și pe brața Și să te uit În sus și-n gios Încatro-i videa Mai vedielos Ca L-ei videa. Ase făcu Maica
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină () [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
s-a pământului, La fântână lu Iordan, La țuțuru lu Boțan Și să te speli pe fata Și pe brața Și să te uit În sus și-n gios Încatro-i videa Mai vedielos Ca L-ei videa. Ase făcu Maica ceriului s-a pământului, Să dusă La fântână lu Iordan, La țuțuru lu Boțan Și să spală pe fata Și pe brața Și să uită-n sus și-n gios Încatro văzu Mai vedielos Și-L văzu Și grâi: Fiușoru mieu
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină () [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
Mai vedielos Și-L văzu Și grâi: Fiușoru mieu Din trupșoru mieu, Ieu putere ț-am dat, Di ce te-ai lăsat La cânii de jidovi Să te chinuie-n chip Ce te-o chinuit? Grâi IisusHristos Și spusă: Maica ceriului s-a pământului, Dacă Eu nu m-aș fi dat Chinului Ș-amarului, N-ar mai fi căutat Nici vacă de vital Nici vital de vacă; Nici oaie de miel; Nici miel de oaie; Nici muiere de coptil, Nici coptil
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină () [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
Românesc, a constituit un mare act de cultură, îndelung aplaudat. Duminică, 27 decembrie, de la ora 18.30 (în simulcast la TVR HD) - Drumul lui Leșe .Invitați: Floarea Calotă și colindători din Țara Loviștei. Anul e gata să zboare în adâncul ceriului. De când e lumea și pământul se cântă imnuri de laudă în cinstea Timpului, care moare și învie. La noi, e întruchipat în măști precum capra, turca, cerbul. E invocat în forme străvechi de colinde sub formă de leu, dulf, bour
Crăciun Fericit la TVR2! () [Corola-blog/BlogPost/339249_a_340578]
-
însoțită de farmecul zilelor de Crăciun. Cu această sărbătoare a comunității dar mai ales a familiei, ne reîntoarcem cu toții la datini, colinde, tradiții, la schimb de daruri:...”Îngerii se uită-n casă/ Văd și spun - Iar Moșul are/ Colo-n ceriu la el în tindă,/pe genunchi o carte mare.../ cu condei de-argint el scrie/ Ce copil și ce purtare.../ Și de-acolo știe Moșul/ Că-i șiret el, lucru mare...” (Octavian Goga, Crăciunul copiilor). Pomul de Crăciun, la început
SĂRBĂTORILE ROMÂNILOR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342208_a_343537]
-
să-mbucuri pe toț, da să știi că are să fie vai de inima te. La lume nu-i trăbuie nice agiutoriu tău, nice bucuria te. Lumea-i o vorbă goală. Îi ca o baltă sacă. N-o stâmpără de apă ceriu sanin, nice sântu soare, numa ploaia șî vremea ra o pot stâmpara. Dzâce lumea că omu de treabă la nevoie să cunoaște. Da nu-i așe. Că la nacaz te poate agiuta fiștecare, că nu-i cad mânile. Da de-mbucurat
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele () [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
asaimasa Ocrotitoarea acea bună O arakhalo o feder lashio A înfocatului amor. Le yagalesko kamimo'. O noapte lină fără luna Îk reat uji bi chonoteski S-au pus pan' la ai zilei zori. Ji ka'l ghesăskă duda thodili. Pe ceriu stele scânteiază Tarpeneste le chehenia vrastden Cu strălucitele lor raze. Pengă dudale strafiniantsa. Țiganii toți au adormit; Le Rom savore suține; Alecu vis prea greu visează O Aleculo suno dikhăl zore pharo Și se trezește mult uimit: Thai ushtiol but
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
GAVRIIL Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului „Tot mai puternic strălucește chipul lui Mihai Viteazul, tot mai vie și mai luminoasă este amintirea faptei lui”. (Constantin C. Giurăscu) „Să deie ceriul ca să ajungem asemine momente mai adeseori, să ne întâlnim pe mormintele strămoșilor noștri plini de virtute, și să ne legăm de suvenirea lor cu credința și aspirațiile vieței noastre. Numai cu chipul acesta vom putea conserva patria ce avem; numai
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
soarta bugetelor, sîntem nevoiți a-i prezenta numai câte o rază ruptă din toate părțile corpului organic al "stelei frumoase și prea luminoase" din cari oricine-și va putea închipui întregul astru ce se ivește și s-a ivit pe ceriul fericitului partid. Credem că nu ne vom găsi "Bacăul", ca orbul Brăila, dacă înainte de toate vom pune sub ochii cititorului copie fidelă de pe actul de botez scris în fruntea acestui nou-născut și anume întocmai: BACĂUL Jurnalul partidului liberal Adevărul și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și primejdiile care pândesc existența), arta lecturii etc. În text se recunosc deopotrivă urmele lecturilor din clasicii Antichității (Horațiu, Ovidiu), din Biblie (Eclesiastul, Apocalipsa) și urme din folclorul autohton. De la motto („Deșertarea deșertărilor și toate sunt deșarte”) până la ultimul vers („Ceriul de gândurile noastre bate jocurie”), compunerea în versuri, menită să demonstreze valențele poetice ale limbii române, e atinsă de aripa reflexiei sceptice, recuperată în morala faptei bune, mântuitoare. Sunt dezvoltate motive poetice circulate în literatura antică și medievală, ca fragilitatea
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]