154 matches
-
Avram a mulțumit afectuos conducerii Muzeului de Arte din Cernăuți pentru amabilitatea și inițiativa de a inaugura vernisajul. În realitate, pentru această „inițiativă a muzeului”, ce-și marchează două decenii de la înființare, au luptat timp de trei ani doi entuziaști cernăuțeni - Valeriu Basaraba și Svetlana Țopa, toate cheltuielile fiind suportate de Fundația Löwendal. Expoziția va dura până la 18 august și ar fi mare păcat să nu-i deschidem ușa, să nu beneficiem de bucuria (ori de ocazia) de a ne fi
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI by http://uzp.org.ro/firul-ariadnei-a-readus-pitorescul-taranului-roman-la-cernauti/ [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
națională, nu cu fățărnicie, Graiul, nu doar de ocazii, ci „de-a pururi”, cum spunea marele nostru Eminescu. Felicia NICHITA-TOMA 20 februarie 2014 P.S. După ce materialul de mai sus era pregătit pentru tipar, în Facebook a fost postată informația ziaristei cernăuțene Halyna Eremița, activistă ce se află pe Euromaidanul din Kyiv, pe care o publicăm în rândurile de mai jos: ÎN TIMP CE CONTINUĂ RĂZBOIUL, ION POPESCU ÎI AȚÂȚĂ PE „TITUȘKI” PE ANTIMAIDAN „În timp ce în Kyiv continuă confruntările armate, deputatul bucovinean Ion Popescu
ATUNCI O NAŢIUNE SE APROPIE DE MOARTE, CÂND ÎNCEPE A FI SURDĂ LA GLASUL LIBERTĂŢII by http://uzp.org.ro/atunci-o-natiune-se-apropie-de-moarte-cand-incepe-fi-surda-la-glasul-libertatii/ [Corola-blog/BlogPost/93370_a_94662]
-
nu numai poetice ci și epice , ziaristice, științifice, ale verbului ce a înaripat mulțimile stând în apărarea Limbii române, sau ale eseisticii de excepție cu referire continuă la destinul tragic basarabean . Unul dintre cele mai emoționante profiluri îl schițează poetul cernăuțean, academicianul Vasile Tărâțeanu , numindu-l ,,caligraf fidel al sufletului de român înstrăinat”(,,Mă doare Bucovina ca o rană/ ce nu se mai tămăduie de-un veac,” ). Tudor Nedelcea, Theodor Codreanu, Viorel Dinescu, Daniel Corbu, diplomatul Vasile Nanea, Catinca Agache, academicienii
O CARTE-OGLINDĂ A UNEI PERSONALITĂŢI: NICOLAE DABIJA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1413258889.html [Corola-blog/BlogPost/383694_a_385023]
-
să cred în comunism în jurul anilor 80. Sunt născut în 1941, în Caucaz, acolo s-au refugiat și s-au ascuns părinții mei, fără aprobarea Cominternului, de ocupanții germani năvăliți în 22 iunie 1941 în URSS. Bunicii mei din partea mamei, cernăuțeni, au fost împușcați pe malul Bugului, în 1942. Eu nu sunt holocaustolog. Nu particip la dispute legate de aritmetica Holocaustului. Voi spune doar, că indiferent cine a fost Stalin, ce a fost URSS, salvarea a șase milioane din cele 12
ANTICOMUNISMUL DE OPERETĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Anticomunismul_de_opereta_boris_mehr_1349305332.html [Corola-blog/BlogPost/343686_a_345015]
-
spiritual, o coloană pe care încercăm să renaștem.(...) Eminescu ne-a fost și flamură, și spadă, și cetate. Poezia lui a echivalat pentru noi cu redescoperirea istoriei și propriei noastre identități.” - mărturisește, cu reverență, Arcadie Suceveanu. De fapt, toți poeții cernăuțeni, de la mic la mare, sunt purtători ai acestei cruci care este crucea poeziei cioplită din piatra limbii în care s-a născut. Eminescu a dus-o înainte lor pe umerii robuști ai geniului său.” - susține cernăuțeanul stabilit la București, Ștefan
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1434591623.html [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
De fapt, toți poeții cernăuțeni, de la mic la mare, sunt purtători ai acestei cruci care este crucea poeziei cioplită din piatra limbii în care s-a născut. Eminescu a dus-o înainte lor pe umerii robuști ai geniului său.” - susține cernăuțeanul stabilit la București, Ștefan Hostiuc. ,,Eminescu este acela care ne-a îndemnat și ne susține în lupta noastră pentru păstrarea identității naționale, pentru a păstra acest pământ ca să respire în continuare românește și să se știe că noi suntem aici
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1434591623.html [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
să cred în comunism în jurul anilor 80. Sunt născut în 1941, în Caucaz, acolo s-au refugiat și s-au ascuns părinții mei, fără aprobarea Cominternului, de ocupanții germani năvăliți în 22 iunie 1941 în URSS. Bunicii mei din partea mamei, cernăuțeni, au fost împușcați pe malul Bugului, în 1942. Eu nu sunt holocaustolog. Nu particip la dispute legate de aritmetica Holocaustului. Voi spune doar, că indiferent cine a fost Stalin, ce a fost URSS, salvarea a șase milioane din cele 12
ANTICOMUNISM DE OPERETĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Anticomunism_de_opereta_boris_mehr_1349305429.html [Corola-blog/BlogPost/343685_a_345014]
-
pentru personae vârstnice, la vârsta de optzeci și patru de ani! Ultimul ei spectacol a avut loc la Suceava, în toamna anului 2009, cu prilejul aniversării a cincizeci și cinci de ani de activitate a ansamblului „Ciprian Porumbescu”. Avea origini cernăuțene, azi locuri ucrainene, spunea însăși artista aceasta, iar spiritul ei avea origine universal umană. Cânta despre și pentru arderea lăuntrică a omului și se inspira numai de la izvorul natural al vieții în unire inseparabilă cu tradițiile, cultura și arta sătească
ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1451045879.html [Corola-blog/BlogPost/370376_a_371705]
-
Echipa s-a micșorat drastic, a scăzut și numărul aparițiilor pe săptămână, dar cum vorbim de o profesie a pasiunii și a curajului, ,,Zorile Bucovinei” continuă să intre benefic în casele românilor din Ucraina și să conteze în peisajul publicistic cernăuțean ca o prezență echilibrată și constructivă. La anul va rotunji trei sferturi de veac de existență. Cifra îmi evocă vârsta la care a fost sărbătorit anul trecut Mircea Lutic, primul dintre scriitorii deja afirmați pe care i-am cunoscut la
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” by http://uzp.org.ro/in-cernauti-la-zorile-bucovinei/ [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
Nicolae Toma a mers mai departe. El a îmbogățit viața culturală a orașului Cernăuți cu manifestări de deosebită calitate și atractivitate dedicate cărții și înaintașilor iluștri. Casa Mare a ,,Zorilor Bucovinei” și-a deschis larg ușile în anii din urmă cernăuțenilor dornici de întâlniri cu scriitori, de lansări de carte, de recitaluri poetice și artistice. Aici au fost organizate comemorări ale foștilor colegi de redacție, poetul Ion Chilaru, Vasile Levițchi, poet, prozator, traducător de prim rang, ale omului de radio și
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” by http://uzp.org.ro/in-cernauti-la-zorile-bucovinei/ [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
Mănăstirii Putna, ai ziarului ,,Crai nou” Suceava, ai Bibliotecii Bucovinei ,,I.G. Sbierea” Suceava, ai Societății Scriitorilor Bucovineni, prilej cu care Casa Mare a ,,Zorilor Bucovinei” a fost împodobită cu portretele lui Ștefan cel Mare și Mihai Eminescu, realizate de pictorul cernăuțean Mihai Alisavetei. În ultima săptămână a lui iulie, o nouă chemare a lui Nicolae Toma și a zoriștilor săi ne-a dus spre nord, pe cea mai frumoasă stradă din Cernăuți, în casa limbii, literaturii, sufletului românesc care este redacția
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” by http://uzp.org.ro/in-cernauti-la-zorile-bucovinei/ [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
proprietățile și afacerile în decurs de 14 zile. La 31 ianuarie 1939, el a fost destituit din funcția de rezident regal al Ținutului Suceava - din cauza incapacității de a rezolva problemele sociale și politice ale Bucovinei și a conflictului cu studențimea cernăuțeană și înlocuit de Gheorghe Flondor. Alexianu a fost apoi numit în funcția de rezident regal al Ținutului Bucegi (cu reședința la București). A deținut această poziție până în octombrie 1940. La 19 august 1941, Alexianu a fost numit de Ion Antonescu
Gheorghe Alexianu () [Corola-website/Science/306171_a_307500]
-
din urmă să suporte cheltuielile legate de restaurare. După restaurare, biserica urma a fi destinată "„junimii studioasă gr. or. de la Gimnaziu gr. or., și de la școlile poporale din Suceava”". Împăratul a avizat favorabil acest raport la 28 decembrie 1886. Inginerul cernăuțean Beil a fost însărcinat cu cercetarea Bisericii Mirăuți și calcularea costurilor lucrărilor de restaurare. Într-un raport din septembrie 1891, el a comunicat Consistoriului ortodox că pentru executarea lucrărilor de restaurare ar fi necesară o sumă de 25.000 florini
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
Sibiu - Giurgiu - București. De fapt, sunt ani de cunoaștere prin contact direct a poporului, a limbii, a obiceiurilor și a realităților românești, un pelerinaj transilvănean al cărui autor moral a fost Aron Pumnul. „Cât de clar este, respectând documentele epocii cernăuțene, respectând adevărul istoric atât cât există în ele, cât de cert este că drumul lui Eminescu în Transilvania, departe de a fi o «împrejurare boemă», «un imbold romantic al adolescenței», a fost - în fond - încheierea sublimă a unei lecții pentru
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
parte spre Pojorâta și în parte spre Munții Rarău - de unde fie s-au repliat spre Vatra Dornei, fie au trecut granița spre România. Ulterior, un batalion de legionari aflat mai întâi sub comanda căpitanului Roman și mai apoi a căpitanului Cernăuțean, a intrat în compunerea Diviziei 54 Infanterie k. u. k.
Corpul de Legionari români din Editura Bucovina () [Corola-website/Science/336863_a_338192]
-
cercetătorul Petru Grior din Cernăuți. În continuare, la ora 11:30, la Casa de Cultură din Rădăuți a avut loc un simpozion dedicat Unirii Bucovinei cu România, la care au susținut comunicări lector dr. Vlad Gafița, prof. dr. Daniel Hrenciuc, cernăuțeanul Petru Grior, ing. Mircea Irimescu (deputat în Parlamentul României) și viceprimarul Simion Sticleț. Pe soclul bustului este amplasată o placă de marmură neagră pe care este scris: ""Iancu Flondor. 1865-1924. Eroul Unirii Bucovinei cu România"".
Bustul lui Iancu Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/320522_a_321851]
-
plan ale generației sale: Victor Ion Popa (numit director artistic al instituției), Aurel Ion Maican, George Mihail Zamfirescu - animatori ai vieții teatrale interbelice de care îl apropie viziunea înnoitoare asupra artei spectacolului. Grație colaborării sale cu cei trei regizori, scena cernăuțeană e propulsată în avangarda mișcării teatrale românești. Pentru deschiderea stagiunii 1926-1927, Löwendal proiectează și execută o cortină extrem de elogiată în presa vremii. Realizează o montare inedită a piesei Crimă și pedeapsă, după Dostoievski, propunând o inovație tehnică - scena glisantă pe
George Löwendal () [Corola-website/Science/321554_a_322883]
-
din secolul al XVIII-lea. Aici se află 2.000 de pietre funerare, pe care sunt sculptate stele funerare impresionante, precum și leul (simbol al iudaismului). Printre cei care au fost înmormântați aici se află și Sara Schmidt, mama celebrului tenor cernăuțean Joseph Schmidt (1904-1942), decedată la 31 mai 1950.
Cimitirul evreiesc din Gura Humorului () [Corola-website/Science/323227_a_324556]
-
Fedkovici” din Cernăuți. La vârsta de 12 ani urca pentru prima dată pe scenă alături de orchestră Valea Prutului din Cernăuți. Afinitatea pentru scris și-a arătat-o încă de pe vremea când trăia în Cernăuți, publicând poeme în ziare și reviste cernăuțene („Gazeta de Herta”, „Libertatea Cuvîntului”, „Concordia”, „Zorile Bucovinei”, „Arcașul”, „Glasul Bucovinei”, „Mesager bucovinean”, „Університетський вісник”, „Перекур”,”New формати”), în unele ziare și reviste din România (Curierul „Ginta latină”, „Crai nou”, „Țară Fagilor”, „România literară”), dar și în unele reviste din
Grigore Gherman () [Corola-website/Science/332576_a_333905]
-
I a făcut o vizită la Cernăuți și s-a dus la sinagogă în ziua de Yom Kippur. În 1880, în Cernăuți locuiau 14.449 evrei dintr-un total de 45.600 persoane, adică 31.7% din populație. Numărul evreilor cernăuțeni a crescut la 17.359 în 1890, 21.587 în 1900, 28.613 în 1910 (32.8% din populație) și 43.701 în 1919 (41.7% din populație). În oraș și mai ales satele și orașele din apropiere, majoritatea populației
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
Cernăuți (1847-1850), urmând și cursul de limbă și literatură română al lui Aron Pumnul. În perioada studenției, a început să scrie poezii patriotice, pe care le-a publicat în ziarul "Zimbrul" sub pseudonimul Porumbescu. Devine secretar de redacție al ziarului cernăuțean "Bucovina" publicat între anii 1848-1850 de familia Hurmuzachi. În casa acestora, el a cunoscut mai mulți revoluționari pașoptiști printre care și pe Vasile Alecsandri. Acesta l-a îndemnat să culeagă folclor din satele bucovinene, zicându-i: ""Scrie, să împărtășești și
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
Răzvan Theodorescu, ministrul român al culturii și cultelor. În anul 2008, la inițiativa Asociației pentru Educație, Democrație și Toleranță "Traian Popovici" și cu finanțarea Ministerului Culturii și Cultelor a fost dezvelit în satul Colacu un bust în memoria fostului primar cernăuțean. La 21 aprilie 2009, la inițiativa evreilor supraviețuitori ai Holocaustului, dar și cu susținerea autorităților locale din Cernăuți, a fost amplasată o placă comemorativă din marmură neagră pe peretele fostei locuințe din Cernăuți a lui Traian Popovici (de pe strada Zankovetka
Traian Popovici () [Corola-website/Science/302989_a_304318]
-
Pentru a sublinia cât de importantă era fabrica, trebuie menționat faptul că trenul care circula pe relația Dornești - Rădăuți avea oprire în dreptul fabricii, în locul numit de localnici „La Plop”. În 1835, în Rădăuți exista o fabrică de hârtie deținută de cernăuțeanul Johann Eckert. Pentru că orașul se află în apropierea zonei forestiere, existau numeroase gatere, precum și o fabrică de ferăstraie „Bucovina” (1908). Agricultura a fost mereu un sector important în zona Rădăuților. De altfel în județul interbelic Rădăuți (mai exact în Câmpulung
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
1922-1926; senator de drept, între 1928-1933; ministru secretar de stat pentru minorități etnice în 1933; ministru al muncii în guvernul condus de Gheorghe Tătărăscu; ministru al cultelor și artelor în guvernul Gheorghe Tătărăscu. În perioada interbelică, profesorul și rectorul universității cernăuțene a editat volumul "Corespondență diplomatică și rapoarte consulare austriece", în colecția Hurmuzachi, a editat revista "Junimea literară", a publicat "Istoria Basarabiei", a susținut Buletinul "Codrul Cozminului". Lucrarea sa cea mai reprezentativă este "Problema ucrainiană în lumina istoriei", iar Societatea pentru
Ion Nistor () [Corola-website/Science/306711_a_308040]
-
moștenilor ferecitl Aleco cav: de Popovici și a comunei paroch: și s'a sfințit la 27 octomvre 1889 de archiepiscopul și mitropolitul Silvestru. Onofrei Mironovici paroch."" Catapeteasma a fost confecționată din lemn de frasin, icoanele fiind pictate de renumitul pictor cernăuțean Epaminonda Bucevschi (1843-1891). Pereții interiori ai bisericii au fost pictați în anul 1992 de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului, iar exteriorul bisericii a fost refăcut mai întâi în anul 1986 și apoi în 2007, preot-paroh fiind Leonte Galeș. Lângă
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]