153 matches
-
de-a mingea cu prietenii... 20. Hotelul Moldova, interbelic. 21. Biserica Parascheva, Knap, anii 1860 21. Casa generalului, 1900 (1780) 22. Hotelul Lemberg, prima jumătate a sec. XX. 23. Cernăuți, Ulița Mare - acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883) În etapa cernăuțeană a lui Eminescu un rol însemnat l-a avut teatrul. În 1864 Alexandru Costin, un descendent din neamul vestiților cronicari, este inițiatorul și organizatorul reprezentațiilor teatrale ale trupei conduse de Fanni Tardini. Trupa își alese ca scenă pentru spectacole sala
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
inspirație pentru mai multe poezii: „Amorul unei marmure”, „La o artistă”... 24. Biserica Sf. Treime, pe al doilea amplasament - în Clocucica, interbelic. Să nu uităm și de chiliile lui Țirțec, unde Eminescu a trăit o bună parte din viața sa cernăuțeană. E vorba de casa de pe fosta str. Sfânta Treime, colț cu Landhaugasse (actuala str. B. Hmelnițki și M. Gorki). A dispărut micuța biserică de lemn (de fapt transferată la Muzeul de arhitectură din Lvov), s-a pierdut livada birjarului printre
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
de lemn (de fapt transferată la Muzeul de arhitectură din Lvov), s-a pierdut livada birjarului printre casele construite mai târziu. 25. Josefsgasse, anul 1899. Din catalogul gimnaziului pe anul de învățământ 1962-1863, care la fel se păstrează la arhiva cernăuțeană, aflăm că Eminescu trăia la profesorul de limbă franceză Victor Blanchine pe str. Domnească de jos, denumită mai târziu Iosifgasse (azi str. Ucraineană, 53). Era de fapt casa viitorului mitropolit al Bucovinei Silvestru Morariu-Andrievici în care la rândul său profesorul
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
nevindecată / sub Jarul dintr-un descîntec. // Să îmbătrînesc pahare, / Doamne, într-un colț de Rai, / să le umple cu amare / zilele ce le mai ai // cînd infern cînd dulce stare / bătrînindu-le a rai". Din alt unghi abordează motivul patriei poetul cernăuțean Vasile Tărâțeanu. Aparținînd unui meleag în care românii au ajuns minoritari, d-sa se simte victima, o victimă dublă, a refacerii granițelor și a sistemului sovietic, circumstanțe ce-i dictează rîndurile unei autobiografii cu accent de ieremiadă : "subsemnatul vasile tărâțeanu
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
cum sunt acelea ale lui Petru Mihai Gorcea, din volumul Eminescu II, potrivit cărora Eminescu ar fi fost "elev de seminar teologic", "al seminarului din Blaj". Categoric, Constantin Cubleșan afirmă: "Eminescu n-a fost elev al școlii blăjene, iar cele cernăuțene nu au avut profil teologic. Toată demonstrația bazată pe această ideea a formației sale intelectuale teologice, cade, e hazardată, neadevărată." Pe bună dreptate, Constantin Cubleșan apreciază elogios profunda definire a lui Eminescu "în raza gândului etern", de Dumitru Micu, relevând
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
și bordeiul din Dealul Runc, aducând laptele de dimineață și de seară, în două bleahuri de 10 litri fiecare, în mâini. Acest ritual zilnic, cu ritm de metronom, s-a întins pe ani de zile, pentru a achita la Banca cernăuțeană împrumutul restant. Când a căzut la pat de bătrânețe, ea nu și-a dat obștescul sfârșit până când nu s-a întors tata îdupă patru ani) din pușcăriile comuniste. La câteva luni, bunica Ilinca muri împăcată cu gândul că și-a
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ideatică prin care, cu aplicație și simț al nuanței, Mircea A. Diaconu scoate la suprafață identitatea și „biografia” grupării iconariste, un întreg imaginar al modernității în criză și, adiacent, o istoria culturală a Bucovinei interbelice, cu accent special pe spațiul cernăuțean. Capitole precum Bucovina și complexul provinciei, Mîntuirea prin provincie sau Disocierea de sămănătorism, gîndirism și grupul de la „Criterion”. Reacții antimoderniste stau mărturie în acest sens. Sunt evidențiate cu egală aplicație istoriografică, asocierile și clivajele dintre „radicali” (precum Mircea Streinul, Pan
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
din bogăția momentului. Datoria ei de poetă este de a ajuta cuvântul să-și ducă la îndeplinire misiunea lui biblică, „la început a fost cuvântul”: „Cred în miracolul cuvântului care dă lumii un trup.” Oare îl va fi citit pe „cernăuțeanul” Eminescu: „Limba este stăpâna noastră. Din mii și mii de vorbe consistă a noastră lume.”? Sau pe contemporanul ei, interbelic, Heidegger: „Limba este loc de adăpost și locaș al esenței omului”? Marile spirite se întâlnesc pe aceleași culmi de gândire
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
adînc mărturisește un suflet bîntuit de fantasme. Este aici un cifru pe care îl vom identifica în obscuritatea tensionată pînă la paroxism a poeziei dezrădăcinatului Paul Celan. Deznădejde amestecată cu revoltă, un fior sumbru convulsionînd gesticulația aparent enigmatică. Deocamdată, fragilul cernăuțean se deprinde cu ritmurile vioaie ale Ťmicului Parisť. Verdeața parcurilor încîntă ochiul, frumusețea fetelor îl înviorează chiar și pe trecătorul apăsat de melancolie. Totul îmbie la neastîmpăr și delectabilă aventură. Și iată-l pe introspectul Paul lecuindu-se, parcă, de
Hermes și istoria literaturii by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/10089_a_11414]
-
n-au fost limitați în timp, uitând că ce-i prea mult, până la urmă strică. Dirijați de Gheorghe Șapcă, „Fiii Arboroasei” ne-au încurajat cu îndemnul „Sus inima români!”. Salutabilă este tendința grupului vocal de la Catedra de muzică a Universității Cernăuțene de a cânta românește, dar ar trebui cineva să le dea de înțeles că „Bade, pălărie nouă” nu e unica, nici cea mai reprezentativă melodie a românilor din Bucovina. Lingura de dohot au turnat-o ansamblurile coregrafice, exceptând „Mugurelul” din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
preoțești din sec. XIX-lea, donate de părintele paroh Vasile Pauliuc”... Educându-și discipolii în spirtul iubirii ne neam, de cunoaștere a istoriei plaiului natal, profesorul N. Bodnariuc organizează lecții de istorie în incinta muzeului, conferințe în comun cu Universitatea Cernăuțeană. Ar fi bine să-i urmeze exemplul și alți profesori de la școlile românești din ținut, căci doar astfel, după cum a specificat Excelența Sa, dna Eleonora Moldovan, evident, „un popor care nu-și cunoaște istoria nu va avea un viitor luminat. Doar
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
națională, nu cu fățărnicie, Graiul, nu doar de ocazii, ci „de-a pururi”, cum spunea marele nostru Eminescu. Felicia NICHITA-TOMA 20 februarie 2014 P.S. După ce materialul de mai sus era pregătit pentru tipar, în Facebook a fost postată informația ziaristei cernăuțene Halyna Eremița, activistă ce se află pe Euromaidanul din Kyiv, pe care o publicăm în rândurile de mai jos: ÎN TIMP CE CONTINUĂ RĂZBOIUL, ION POPESCU ÎI AȚÂȚĂ PE „TITUȘKI” PE ANTIMAIDAN „În timp ce în Kyiv continuă confruntările armate, deputatul bucovinean Ion Popescu
ATUNCI O NAŢIUNE SE APROPIE DE MOARTE, CÂND ÎNCEPE A FI SURDĂ LA GLASUL LIBERTĂŢII [Corola-blog/BlogPost/93370_a_94662]
-
familii, locul venirii pe lume a lui Doxachi Hurmuzachi (unde, în semn de prețuire, nu există nici un monument închinat lui, nicidecum o casă memorial cum ar fi meritat) - Hurmuzăcheștii, subiect ce a constituit titlul tezei de doctorat a renumitului cercetător cernăuțean Ilie Luceac, citat de autorul acestui volum ca sursă. Ion (Iancu Onu) prezintă figura luminoasă dar aproape necunoscută, a unui pedagog și autor de cărți din satul Bădeni (Abecedar, 1935), fost elev al învățătorului Mihai Busuioc de la Școala din Bădeni
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
nu era un om în carne și oase, ci mai curând o rană care sângerează fără întrerupere”. În anul 2004, la Editura „Suhrkamp” a apărut un volum de corespondență a poetului cu Ilana Shmueli, cu care se cunoștea din tinerețea cernăuțeană, îi fusese elevă pentru limba franceză. S-au revăzut în 1965 la Paris și în 1969 la Ierusalim. Inainte de a face pasul în neant, el i-a scris Ilanei „Tu știi ce sunt poeziile mele - citește-le și eu
CUI APARŢINE PAUL CELAN? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366115_a_367444]
-
pentru personae vârstnice, la vârsta de optzeci și patru de ani! Ultimul ei spectacol a avut loc la Suceava, în toamna anului 2009, cu prilejul aniversării a cincizeci și cinci de ani de activitate a ansamblului „Ciprian Porumbescu”. Avea origini cernăuțene, azi locuri ucrainene, spunea însăși artista aceasta, iar spiritul ei avea origine universal umană. Cânta despre și pentru arderea lăuntrică a omului și se inspira numai de la izvorul natural al vieții în unire inseparabilă cu tradițiile, cultura și arta sătească
ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370376_a_371705]
-
Dimitrie Vatamaniuc, Tudor Gheorghe ș.a. Realizează un emoționant portret al unui mare model intelectual (Doctorul făr-de-arginți) - prof. dr. Leon Dănăilă, originar din Darabani, un alt portret sensibil al poetului tribun de la Chișinău (Întru neuitarea lui Grigore Vieru), al tânărului interpret cernăuțean Alexandru Tărâțeanu (Privighetoarea de la Cenăuți), al spectatorului cultural botoșănean. O imagine extrem de reușită, plină de umor, spumoasă, hilară și dramatică, este cea a călătoriei cu trenul în secolul XXI spre și dinspre Botoșani (... doar că din gara asta....au dispărut
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
spiritual, o coloană pe care încercăm să renaștem.(...) Eminescu ne-a fost și flamură, și spadă, și cetate. Poezia lui a echivalat pentru noi cu redescoperirea istoriei și propriei noastre identități.” - mărturisește, cu reverență, Arcadie Suceveanu. De fapt, toți poeții cernăuțeni, de la mic la mare, sunt purtători ai acestei cruci care este crucea poeziei cioplită din piatra limbii în care s-a născut. Eminescu a dus-o înainte lor pe umerii robuști ai geniului său.” - susține cernăuțeanul stabilit la București, Ștefan
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
De fapt, toți poeții cernăuțeni, de la mic la mare, sunt purtători ai acestei cruci care este crucea poeziei cioplită din piatra limbii în care s-a născut. Eminescu a dus-o înainte lor pe umerii robuști ai geniului său.” - susține cernăuțeanul stabilit la București, Ștefan Hostiuc. ,,Eminescu este acela care ne-a îndemnat și ne susține în lupta noastră pentru păstrarea identității naționale, pentru a păstra acest pământ ca să respire în continuare românește și să se știe că noi suntem aici
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
Gheorghe Gorda demonstrează și concluzionează că, deși "...genele și sângele lor [ale alogenilor] supraviețuiesc în neamurile cu care s-au înrudit", ele nu au dizolvat fondul; adică, din "competiția" dintre autohtoni și alogeni, au învins cei "legați de pământ". Cartea cernăuțeanului dizident, cu domiciliul forțat, într-o vreme, la Voloca, mi s-a părut, inițial, greu de citit, fiind știință pură, adresată filologilor, am gândit eu. Dar puțin mi-a trebuit ca să-mi reconfigurez părerea. Stilul comunicării și cantitatea "intercalată" de
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
ori de câte ori se ivește ocazia, pentru ca lumea să nu-l uite-n nicicând și, mai ales, pentru a da posibilitatea generațiilor viitoare să-l blesteme-n veci, clipă de clipă, așa cum merită toți trădătorii de pe fața pământului - s-a numit Eremia Cernăuțeanul și a fost o bună bucată de vreme, începând chiar de pe vremea pribegiei domnitorului, cel mai bun prieten, sfătuitor și sprijinitor al acestuia. „Arginții” pentru care și-a vândut nația și sufletul au fost treizeci de mii de galbeni. Atât
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
prieten, sfătuitor și sprijinitor al acestuia. „Arginții” pentru care și-a vândut nația și sufletul au fost treizeci de mii de galbeni. Atât de puțin a costat așezarea pentru câteva sute de ani a jugului pe grumazul unui popor. Trădarea Cernăuțeanului - hatman, se pare - se derulează în trei etape: prima, când, trimis să împiedice trupele turcești să treacă Dunărea la Isaccea, nu-și îndeplinește misiunea, permițând atacatorilor să forțeze fluviul, justificându-se apoi în fața domnului că a ajuns prea târziu, adică
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
să cred în comunism în jurul anilor 80. Sunt născut în 1941, în Caucaz, acolo s-au refugiat și s-au ascuns părinții mei, fără aprobarea Cominternului, de ocupanții germani năvăliți în 22 iunie 1941 în URSS. Bunicii mei din partea mamei, cernăuțeni, au fost împușcați pe malul Bugului, în 1942. Eu nu sunt holocaustolog. Nu particip la dispute legate de aritmetica Holocaustului. Voi spune doar, că indiferent cine a fost Stalin, ce a fost URSS, salvarea a șase milioane din cele 12
ANTICOMUNISM DE OPERETĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343685_a_345014]
-
să cred în comunism în jurul anilor 80. Sunt născut în 1941, în Caucaz, acolo s-au refugiat și s-au ascuns părinții mei, fără aprobarea Cominternului, de ocupanții germani năvăliți în 22 iunie 1941 în URSS. Bunicii mei din partea mamei, cernăuțeni, au fost împușcați pe malul Bugului, în 1942. Eu nu sunt holocaustolog. Nu particip la dispute legate de aritmetica Holocaustului. Voi spune doar, că indiferent cine a fost Stalin, ce a fost URSS, salvarea a șase milioane din cele 12
ANTICOMUNISMUL DE OPERETĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343686_a_345015]
-
evrei de-o seamă, de o mai mult decît normală frumusețe. Cărora le duc dorul. Pe scena "Municipalului" bucureștean se joacă acum Take, Ianke și Cadîr, răsreluata piesă a unui Victor Ion Popa cunoscînd, și el, atît de bine, multietnicul cernăuțean, în perioada cît fusese director al Naționalului de-acolo. Din spumoasa pseudocronică a lui Bedros Horasangian ("Observator cultural"), aflăm că trio-ul Dinică, Beligan, Moraru atentează la integritatea ligamentelor mandibulare: rîsul e continuu și contaminant (chiar și, iată, la distanță
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unde va frecventa și Liceul „Aron Pumnul” (1922-1929), și Facultatea de Teologie (1929-1933). A audiat și cursurile Facultății de Litere și Filosofie și ale Seminarului Pedagogic Universitar (1933-1936). Corector și încasator al ziarului „Glasul Bucovinei”, preot apoi într-o comună cernăuțeană, va lucra din 1937 în cancelaria Mitropoliei Bucovinei. Pe lângă alte însărcinări, a avut și răspunderea redacțională a publicațiilor „Credința” (1937-1949), la care colabora, alături de alți tineri poeți, încă din 1935, și „Foaia oficială” a Mitropoliei (1947, devenită „Cuvântul adevărului”, 1948
ANTONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285387_a_286716]