6,424 matches
-
al doilea: „în halatul de baie încăpem amândoi eu în buzunar tu în mâneca stângă/ în rest morții noștri cu sâni plini calzi cu mustața nerasă cordonul ombilical este/ din cârpă și vată cu petice de plastic și pete de cerneală prin el ne schimbăm saliva și/ lichidele intrauterine degetele ni se încurcă se împreunează ca lanțurile amestecate în aceeași cutie/ îți râcâi palma până la os sculptez statuete egiptene cu însemne hymenale mâna mea oarbă conturează/ excită gura unei vaze buricele
Post - Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13557_a_14882]
-
Telefil Erată: titlul complet și corect se va citi: schimbarea domnilor bucuria noastră, fiindcă mi se terminase cerneală din pix tocmai când Domnul Prim-ministru citea în fața națiunii dând voioasa din coadă, lista lungă a noilor membri ai cabinetului său, respectiv: Mircea Beuran și Elenă Dumitru. Dar și fiindcă prietenul meu Haralampy s-a bucurat atât de mult
Schimbarea domnilor - bucuria n. by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13757_a_15082]
-
pasărea din mînă" (elegie). La treapta meditativă ( pe care urcă totuși autorul care parcă nu se-ndură a se maturiza lăuntric, ceea ce reprezintă un avantaj), aceeași devălmășie fertilă între concepte, percepții, visuri, frînturi reflexive și răsfrîngeri emoționale deviate. Tăcerea, umbra, cerneala, moartea se întîlnesc, se încîntă reciproc, într-un dans a ceea ce ar fi putut fi. Sfîrșesc prin a se întrepătrunde într-o incantație a posibilului pur, a fremătătoarei neîmpliniri al cărei rost nu ar putea fi decît gratuita sa comunicare
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
prin a se întrepătrunde într-o incantație a posibilului pur, a fremătătoarei neîmpliniri al cărei rost nu ar putea fi decît gratuita sa comunicare în eter: "să cînte mutul. să vorbească tăcerea. umbra/ să se întrupeze./ în ea se scurge cerneala neagră/ (cîte poeme închise acolo etanș?)/ cine-a strigat odată și nimeni dar nimeni/ n-a auzit? n-a tradus nimeni./ este și ea tot o umbră./ o cerneală simpatică./ moartea.// ascultă-mă. ascultă-mă cu tine vorbesc./ îți împrumut
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
să vorbească tăcerea. umbra/ să se întrupeze./ în ea se scurge cerneala neagră/ (cîte poeme închise acolo etanș?)/ cine-a strigat odată și nimeni dar nimeni/ n-a auzit? n-a tradus nimeni./ este și ea tot o umbră./ o cerneală simpatică./ moartea.// ascultă-mă. ascultă-mă cu tine vorbesc./ îți împrumut urechea mea dreaptă. buzele mele pecetluite ți le dau./ pleoapele mele întredeschise./ degetul. iau degetul de pe buze" (a vorbi. chiar clipa de dinainte). Și nu putem a nu menționa
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
structura lui cea mai intimă și care-l împiedică să se „dezgolească" în fața paginii albe (iar vocația sa rațională, de teoretician al literaturii, îi refuză talentul acela, al lui Nicolae Manolescu, de exemplu, de sepie care-și ascunde urmele în cerneala imaginilor dezarmante). Îi lipsește doza de histrionism indispensabilă diaristului și-ncă și mai mult memorialistului, lipsă asociată la el unei exigențe cu sine însuși și onestității, refuzului flateriei, față de ceilalți; această spaimă de dezgolire a intimității simțirilor se vede foarte
Document moral by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13863_a_15188]
-
decor suprarealist ori un ingredient exotic care, adăugat la cele autohtone și regionale, să dea o sinteză simbolic-geografică. Îmi pare metafora centrală, structurantă, cuprinzând în meandrele și adâncimile ei căutările autorului și sugestiile poeziei sale. Este "cursul negru al sângelui", "cerneala neagră, strălucitoare și oribilă" cu care poetul își transcrie experiențele lăuntrice, iluminările, pornind de la cele mai banale scene de viață pentru a le transcende spectaculos. Precum într-unele din versurile de tinerețe ale lui Mircea Cărtărescu, dar cu o superioară
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
verzi dornică să-și cunoască podoabele mă aștepta să-i număr nasturii înmuguriți sub bluză Dus eram și tocmai pluteam pe tulburea mătase a promisiunilor când auzii ca prin vis îndemnul brutal și totuși persuasiv al profetului Moaie creta în cerneală și trage linia pe zid îndrăznește nu fi leneș eu plătesc toate pagubele Domnul nostru Arhimede astfel poreclit un personaj bizar și misogin ultimul boem din oraș cu ochelari de sârmă dedicat fanatic matematicii într-o mansardă plină cu mecanisme
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4115_a_5440]
-
de piatra filozofală Fă cum îți spun și trage linia pe perete auzii repetat implacabilul ordin Dă-ți drumul încearcă și uită ce nu știi Brusc mă simții invadat de o tainică fervoare și fără să vreau muiai creta în cerneală și Din neștiință și teamă primele figuri începură a se înfiripă sfielnic prinzând conturul unor forme timide apoi crescură inconștient unele dintr-altel topindu-se criptic și fluent ca niște anagrame rupestre combinându-se în forme stranii abstracte de parcă însuși profesorul
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4115_a_5440]
-
întreg regulament anorganic ținea să ne asigure ordinea, disciplina Spre seară am mâncat tonul (sunt amănunte, nu vă legați de ele) Se lansează o carte de amintiri, se repetă laude, profesiuni De credință O lume pestriță În gura jaguarului de cerneală Mă voi duce iar să alimentez: mult pește, mult vin (sunt amănunte) Într-o țară eminamente tranzitivă, cu tradiții mieroase Nu-i așa că nici tu nu vrei a muri vreodată? De-aceea apeși mai vârtos pe stil De-aceea Hamlet
Timpuri crimordiale by Ioan Moldovan () [Corola-journal/Imaginative/4647_a_5972]
-
pămîntul cu lumina lunii cu tot. fiecare ascunde în fond ceva în sîngele său o piramidă tulbure cu vîrful îngropat ori transparentă înveșmîntînd o grămăjoară albă de oase. ceva ce-ți iese în cele din urmă pe piele ca o cerneală simpatică, pe degetul mare, arătător, mijlociu, inelar, pe palma deschisă, pe pagina cărții necitite încă nici măcar de cel care o scrie întîi fără sunete, fără litere, fără silabe, un chaos e doar acolo un abur pe gură un scuipat în
în nacelă by Vasile Dan () [Corola-journal/Imaginative/6450_a_7775]
-
dori să te întorci e un lucru grav în continuare aceste silabe ale unor imperii te ajută să nu-ți mai aparțină nimic nu e bună disperarea spun unii cu sistemul în inimă pe-acolo timpul nu lasă urme de cerneală n-ai fost orbit de lanterna celor cu profesii fără risc de comercianții care au tranzacționat totul în aplauzele generale de lentoarea fluviilor traversînd orașele de la frontieră ochii mi-au lăcrimat numai peste mesajul nescris al debutantului pe-un vrej
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/6401_a_7726]
-
libertatea de a dispărea la cerere publicului, îmi fac cadou de ziua mea o nouă absență care nu mi-a ieșit până acum decât la bis până la urmă de ziua mea e sărbătoare prietenii mei îsi cumpără o ștampilă cu cerneală violet pe care dacă o apeși ușor pe pielea transpirată atunci când îți dorești ceva apare poza mea din buletin în lumină ca o statuetă din ghips aducătoare de ploaie lucruri `mpotriva mea Lucrurile se petrec ca și cum aș fi murit deja
Poezie by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/6559_a_7884]
-
rog, hai să nu exagerăm: bi. Bisexuali. Astfel se explică de ce Eminescu tot îi cerea scrisorile înapoi. Să nu-l compromită. Scrisoarea a treia - și celelalte. Nu începe scrisoarea unu cu o aluzie vădit sexuală: De ce pana mea rămîne în cerneală, mă întrebi? Lumea zice că erau scrisorile lui Micle, da și lumea, ce să zică? Fiecare încearcă să acopere realitatea. Să ascundă tărășenia. Că nu poți să zici că ăștia doi, scriitori importanți, vorba aia, nenicule, mă-nțelegi? Monșer, nu
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
să treci strada pe unde a luat-o șarpele galben cu floarea de colț de sub inima mea și se grăbește să iasă în afara acestei lumi cu omuleții făcuți din gumă și câlți și răcoare de albăstrele și zumzet auriu și cerneală și coca-cola de copilul care încă se zbenguie-n bărbatul bătut de gânduri albit înainte de vreme dar dacă tu ai să treci strada ca să cerni în hăuri nisipuri și cenuși care au fost odată ochi și flori și păsări și
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/7471_a_8796]
-
sentimentul orăcăitor de la stânga la dreapta-n cărucior și-i dă bariu cu biberonul la ore fixe pășim într-o lumină etilică fețele ni se lichefiază încet curg pe umeri pe piept pe scrisori - lumânările - flacăra-nghite vânătăi asortimente în cerneală și-un rânjet rânced până i se-apleacă sub cearșafuri fumul ne desface umbra de noapte ca pe indigou cum scrijelești cum mâzgălești mi se ia pe piele sau înăuntru în aerul expirat - scene de final și angoasa și difuzele
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
vedea cerul. și-atunci a putut vedea fiecare dar absolut fiecare ceea ce eu văd zilnic dar nimeni nu mă crede: soarele ca o gaură neagră învelită-n ziare. Prin urmare mângâie-mă Amurgul e un sânge - au curs valuri de cerneală pe tema asta dar ceea ce nu s-a spus e că nu se ia pe mâini prin urmare mângâie-mă a spus ea cum vezi amurgul ne ia cu el prin urmare mângâie-mă a spus ea nu-mi lăsa
Poezii by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/7829_a_9154]
-
cei de o anume vârstă, pe cei ce-au trăit anii răi și nu se pot despărți de trecut râzând, Eco îi învață să se despartă zâmbind. Pâinea Bagheta cumpărată de la brutăria satului era învelită într-o foiță imprimată cu cerneală roșcată. Ajuns acasă, s-a lăsat atras de textele tipărite în caractere arhaice, însoțite de vignete și desene desuete. Descoperi astfel că ceea ce cumpărase nu era o baghetă, ci o banetă. "Tradiționala Banetă 1900, care sub crusta-i rustică dezvăluie
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
temporară. Cu toate acestea, sursa principală a autorului Bivuacului rămâne ceea ce îl pune în criză cu lumea: "Sursă, firește negativă, însă nu mai puțin sursă. Atrabila, umoarea neagră, se transformă , ca la Charles d'Orléans, în interpretarea lui Starobinski, în cerneală". Iată un citat prin care se poate defini arta eseistică a lui Virgil Podoabă, de o altitudine și o probitate intelectuală ieșite din comun. Știutor de elină și latină, de limbi romanice, italienizant, superinformat pe textele marilor filosofi ai culturii
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
și el scriitor român, tînărul Eugčne Ionesco declara în controversatul Nu (1934): "Mă jenez incomensurabil că sînt condamnat să rămîn o rudă săracă a intelectualității europene; faptul că nu sîntem decît trei sute de inși care ne batem capul cu ideile, cerneala și hîrtia, și încă prost, și că, neavînd cititori, ne citim între noi înșine constituie una din tristețile, din malaises-urile mele permanente". Dar nu-i situația culturală a României de azi, de după o jumătate de secol de pustiire comunistă, încă
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
într-un rond, și-ar fi tras în piept o rădăcină oarbă de panselă, trăind și acum. Lumina sărea de la etaj la prima răsucire a cheii în ușă: îi era frică să nu fie prinsă scriind cu greșeli, după ce amestecase cerneala din stilou cu două picături parfumate, smulse cu greu din dosul genunchilor îndoiți sub catedră. Știa că până jos se va face noapte, iar ea va deveni destul de ușoară pentru firele de iarbă, încât să rămână deasupra lor ca un
Adrian Bodnaru prezentat de Șerban Foarță by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7977_a_9302]
-
un sipet care, nu știu de ce, era lângă măsuța pentru rugăciune. Monedele erau ținute în fișicuri de hârtie. Nu de mult am dat peste fotografia în care aproape tot fundalul s-a șters. Nici o dată pe verso, nici un cuvânt cu cerneala aceea violetă cu care scriu defuncții, cu trăsături îngrijite și groase. Nimic altceva decât o fetiță de cinci sau șase ani ținută în brațe de tatăl ei, pe când mama ei stă aplecată asupra lor, cu mâini lungi, rochie largă, cu
António Lobo Antunes - Ei, în grădină by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/13148_a_14473]
-
Manolescu nu are idei preconcepute, ajunge la concluzie în mod natural, pe baza raționamentelor, fapt ce îi permite să sesizeze și să pună în evidență inadvertențele și verigile lipsă din judecata preopinentului său. O polemică în jurul căreia a curs multă cerneală este cea purtată cu Norman Manea și Andrei Cornea în jurul noțiunii de rasism. Acuzat, împreună cu Gabriel Liiceanu că ar nutri sentimente antisemite, Nicolae Manolescu denunță un mod de judecată care presupune discriminarea pozitivă și confundă spiritul critic cu discriminarea rasială
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
briceag, un cuțit, o oală mică și o cană, precum și toată încărcătura de gloanțe și de capse pe care o putuse găsi pentru pistolul din dotare. La o papetărie a cumpărat un toc cu peniță de aur, o sticlă cu cerneală și cîteva foi albe de scris. Cînd a isprăvit cumpărăturile, cheltuise un maldăr de bancnote aproape fără valoare, bune doar să aprinzi cu ele un foc de lemne verzi. Ostenit, s-a oprit la un birt de lîngă capitoliul încununat
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
punct. Inman și-a scos pardesiul cel nou și l-a lăsat pe speteaza scaunului. A pornit să compună o scrisoare. Era o scrisoare lungă și, pe măsură ce după-amiaza se scurgea, și-a comandat mai multe cafele și a înnegrit cu cerneală cîteva file, pe o parte și pe cealaltă. S-a ridicat în picioare, a împăturit scrisoarea, apoi și-a pipăit tăietura adîncă de la gît, care prinsese crustă. Doctorii afirmau că se vindeca rapid, dar el simțea că ar putea să
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]