100 matches
-
-ne chizaș unul pentru altul (...) de acmu înainte n-om mai face strîcăciuni (...), iar pre care îl vom simți dintre noi mai făcînd strîcăciuni, noi să avem a-l da de grumazi la boiari ca să-i vie de hac cu certare și gloabă”; mai mult, se înțeleg și în privința boierescului, țăranii angajându-se să ajute la facerea unui iaz nou, punând păzitori dintre ei. Vorbe deșarte, pentru că „depărtîndu-se [Hudici] de la moșiile sale, iarăși s-au apucat [țăranii] de meșterșugul lor, prinzînd
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
ar ispiti a face cât de puțin val sau cât de puțină stricăciune fânațelor, odăilor, dobitoacelor, pînilor sau semănăturilor, unul ca acela să aibă a se prinde și legal să se trimiță la Iași și acolo să i se dea certare precum se cade. Și pe locurile unde s-ar pășuna vitele noastre, oricând ne-ar arăta și ne-ar zice boierii ce s-au zis mai sus cumcă părțile acele sânt trebuitoare pentru lăcuitorii Moldovei, îndată să avem a ne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
limba într-o parte ori într-alta, astăzi nu mai avem nimic din importanța ce ne-o dăduse un moment mare și solemn din viața noastră. Nefiind ieri cu dreptatea, astăzi dreptatea nu e cu noi. Deci să ne supunem certării, adecă Tratatului de la Berlin. {EminescuOpX 96} Întîi: Basarabia ni se dăduse pentru a ne indica rolul nostru la gurile Dunării și ținerea acelei fâșii de pământ era pentru noi o misiune europeană. Aceeași Europă care ne-a redat-o a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și la evaluarea faptelor din punct de vedere moral. Cronicarul crede că decăderea Moldovei a fost determinată de nesocotirea legilor și a vechilor obiceiuri, de abuzurile și nedreptățile conducătorilor, ca principali agenți ai istoriei. În scurte secvențe intitulate Nacazanie silnim (Certare celor puternici), el evidențiază cauzele răului și condamnă energic despotismul, samavolnicia, încălcarea „legii”, violența, trufia, în care vede principalele motive ale degradării vieții sociale. Principiile morale provin din învățătura creștină, din tradiția boierească (și populară) autohtonă, iar pe cale livrescă din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
al mănăstirii Căldă rușani este dovedit „că au făcut sodomie cu țiganii, însă țiganii făcând cu el sodomie“. Pravila are un capitol special intitulat „Pentru sodomie, orice feliu va fi; și câte feliuri de sodomie sunt; și ce feliu de certare li se dă“. Cazurile prezentate mai sus se încadrează în glava 333, zaceala 8 care prevede următoarele: „De se va afla neștine de în clirosul besea ricii să fie sodomlean, acela se va sărăci de toate, după cum scrie pravila besearicii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pentru pilda și înfrânarea altor curve, iară acum s-au slobozit fi ind în greu iată“, așa se decide în privința Niței, dovedită că a făcut acuzații false și mai ales că de patru ani se plimbă dintribunal întribunal fără teamă. „Certare cu bă ta ie“ poate primi atât o soție neascultătoare, un fiu rebel, o soacră limbută, o fiică nerușinată, cât și un soț risipitor. Un membru al familiei face recurs la putere, ce rân du-i ajutorul în instaurarea ordinii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
către vreunul din cinstiții dregătorii înălțimii tale, sau către preasființiia sa arhiereu țării, cine este duhovnicescu părinte de obște sau și amesos către înălțimea ta [...] de unde și de la care putea el a afla dreptatea și înpotrivnicul său, a avea și certare și milostivire, ci, într-o țară, întru care putea găsi toate acestea, să îndrăznească să facă singur și judecată și răsplătire și încă răsplătire cu ucidere, este vrednic de marepedeapsă care face trebuință a i se face“. O serie de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
biblice. Cum ar fi și greu să convingă, numai cu atât, „prelucrarea“ îmbracă și o formă coercitivă. După o bătaie zdravănă sau câteva zile de întemnițare, individul acceptă spășit orice, semnează orice, își cere iertare, promite că se va schimba. Certarea cu bătaie a soției greșite nu este văzută de soț ca o dezonoare. Nici intervenția puterii în propriile probleme familiale nu se percepe ca o știrbire a autorității șefului familiei. Or, prin pedepsirea soției, soborul nu face decât să-și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de sulgiu, de iliș și de alte dări și angherii câte suntu pe alți mișei în țara domniei meale, nici bucatele lor pentru alții să nu se tragă iar cine va face vreun val peste cartea domniei mele de mare certare va fi de la domnia mea". Voievozii aveau dreptul să le dea scuteală de dări celor care le slujeau cu credință lor și țării. În visteria țării se păstra un catastih în care erau notate numele celor ce aveau cărți de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
întru nimică să nu-i învăluiască nici unu lucru a Domniei miale nu vor lucra, ci de toate vor hie în pace. Iar cine se va ispiti să-i învăluiască preste cartea Domniei mele bine să știe că de mare certare va hi. Inac ne budet (Altmiterea nu va fi). U las. Vlet 7184. Genar 12”. (A se vedea și Mihai Lazăr în Glasul Bucovinei - Cernăuți București, 2006, despre Nomenclatorul de obligații fiscale și politica promovată de Ștefan cel Mare în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a-i trage până nu vor sta de fată înaintea Domniei mele... oricine va hi, vlădică sau boieri, igumen sau slugă domnească, nimeni să nu cuteze a sări sau a lua, înaintea acestei cărti a Domniei mele, că de mare certare va fi de la Domnia mea acel om ce nu va asculta de cartea Domniei mele". Însuși scaunul episcopal era dania Domnitorului, actul de recompensă a supușilor Domnitorului: „m-am milostivit Domnia mea și am miluit cu acel scaun de acolo
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru că sfințiia sa încă are destulă dare și cheltuială. Pentru aceea nime să nu oprească ce este poclonul sfinției sale. Iar care preot va sta împotrivă, și nu-și va da polconul, precum este adetiul, bine să știe că va avea certare de la Domnia mea... Așijderea și voi pârcălabi și alți slujitori ce veți umbla acolo la acel ținut, să nu vă amestecați la gloabele și la judecățile ce sunt vlădicești, că apoi nu veți păți bine. Și nime să nu stea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
este fiul pe care tatăl său nu‑l pedepsește ?” (Evrei 12, 6‑7). Sfântul Cuvios Varsanufie Îi dă următorul răspuns unui ucenic care‑l rugase să‑l pomenească la rugăciuni, pentru ca să poarte cu bucurie boala : „Boala este În chip recunoscut certare spre Îndreptare. Deci boala ți s‑a trimis ca unei slugi rele. Dacă Însă Îți este greu să primești certarea, Încetează să fii rău. Iar dacă ești rău, primește certarea. Dar dacă te bucuri de certare, nu ești rău. Iar
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
unui ucenic care‑l rugase să‑l pomenească la rugăciuni, pentru ca să poarte cu bucurie boala : „Boala este În chip recunoscut certare spre Îndreptare. Deci boala ți s‑a trimis ca unei slugi rele. Dacă Însă Îți este greu să primești certarea, Încetează să fii rău. Iar dacă ești rău, primește certarea. Dar dacă te bucuri de certare, nu ești rău. Iar cel ce nu e rău, este iubit. Și «Domnul Îl ceartă pe cel pe care‑l iubeșteă (Proverbe 3, 12
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pentru ca să poarte cu bucurie boala : „Boala este În chip recunoscut certare spre Îndreptare. Deci boala ți s‑a trimis ca unei slugi rele. Dacă Însă Îți este greu să primești certarea, Încetează să fii rău. Iar dacă ești rău, primește certarea. Dar dacă te bucuri de certare, nu ești rău. Iar cel ce nu e rău, este iubit. Și «Domnul Îl ceartă pe cel pe care‑l iubeșteă (Proverbe 3, 12 ; Evrei 12, 6). Ia seama deci cu adevărat cum ești
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
este În chip recunoscut certare spre Îndreptare. Deci boala ți s‑a trimis ca unei slugi rele. Dacă Însă Îți este greu să primești certarea, Încetează să fii rău. Iar dacă ești rău, primește certarea. Dar dacă te bucuri de certare, nu ești rău. Iar cel ce nu e rău, este iubit. Și «Domnul Îl ceartă pe cel pe care‑l iubeșteă (Proverbe 3, 12 ; Evrei 12, 6). Ia seama deci cu adevărat cum ești și alege‑ți ție una din
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lucrurile pentru tine ?”. Nu Întotdeauna boala trupească este În mod direct urma‑ rea păcatului (Ioan 9, 3), ci ea poate fi o tainică pedagogie divină, o frână preventivă pentru cel care dorește să guste din cupa amară a păcatului, o certare Îndreptătoare, un imbold spre desăvârșire, o chemare insistentă la Înduhov‑ nicire, la smerenie 21, la o credință mai fierbinte, altfel spus, o chemare la căutarea mântuirii sufletului. Teama de boală poate fi pentru unii și cel mai bun parapet Împotriva
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
tratat și vindecat, medicul Îi livrează o serie de doctoríi amare și dureroase, dar cu efect taumaturgic. Întocmai procedează și Domnul Dumnezeu : În atotștiința Lui cunoaște că, unora, oricât de multe suferințe le‑ar trimite sau le‑ar Îngădui ca certare pentru păcate, În scopul mântuirii lor, ei tot nu‑și mai Întorc fața către Dânsul, și atunci Îi lasă să se bucure În lumea prezentă, Îngăduind această stare și ca răsplată pentru fărâma de bine ce l‑or fi săvârșit
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și mi‑a dat această binefacere după atâția ani ! Acum nu‑L rog pe Dumnezeu să‑mi ia ce I‑am cerut. Mă bucur că o am, ca să fiu și eu părtaș la Patimile Lui, din multa mea iubire. Am certarea lui Dumnezeu. «Căci pe cine Îl iubește, Domnul Îl ceartăă (Evrei 12, 6). Boala mea este o deosebită bunăvoință a lui Dumnezeu, Care mă cheamă să pătrund În taina iubirii Lui și prin harul Lui să mă străduiesc să‑I
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nu puțina mâncare, nu starea de toată noaptea, nu cere de la dânsul nimic, decât aceste două lucruri. Orice bolnav care crede În Hristos și are dreapta credință, atât trebuie să zică : «Muțumescu‑Ți Ție, Doamne, că‑mi dai suferință și certare ! Mulțumescu‑Ți Ție, Doamne, că mă iubești și mă cerți !ă ; și «Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește‑mă pe mine, păcătosul !ă. Acestea se cer de la tot sufletul, fie bolnav, fie sănătos, dar de la bolnav numaidecât (...) Ferice de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
preluat în februarie 2006), Forum EZ (9 februarie 2006), Forum Radio Guerrilla (preluat în 25 februarie 2006), IVLRA. 4 Cf. Pană Dindelegan (2001), în DSL, s.v. predicat (~ logic). 5 Gruparea se întâmplă între slugile este extrasă din contextul: Se întâmplă certare între slugile lui Avraam și a[le] nepotu-său Lot (Calendariu (1814) 107, în DA s.v. certa), iar gruparea găsim între, din contextul: În romanele sale găsim eterna opoziție, caracteristică civilizației noastre, între o lume aprigă, dotată să parvină, și intelectualul
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
vor culege cei dintâi roadele creșterii copiilor lor, dacă vor fi obraznici, nerușinați, neascultători și bădărani. Să pregătim pe copii, ca să poată rezista în toate împrejurările ce vor întâmpina și să nu se sperie, să-i creștem în învățătura și certarea Domnului și vom avea o bună răsplată. Virtutea sufletească numai atunci o vor avea copiii noștri, când vor fi învățați să fie mai buni, nestăpâniți de iuțime, când vor fi iubitori ai semenilor lor, fără răutate, binefăcători ai altora.” Climatul
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
univ. dr. Mihai Toma (2004-2008, 2008-2009), -prof. univ. dr. Dumitru Luca (2010-2012). Cadre universitare din interiorul Facultății de Fizică au deținut importante funcții de conducere la nivel de universitate sau minister: -prof. dr. Gh. Popa - prorector responsabil cu activitatea de certare științifică (2008-2012), secretar de Stat în Ministerul Învățământului și Cercetării (2004-2008), -prof. dr. Mihai Toma - prorector responsabil cu activitatea didactică (2000-2004), consilier al ministrului Învățământului pe probleme de curriculum universitar (1998). În prezent, conducerea Facultății de Fizică este asigurată de
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Facultății care, din cauza faptului ca posturile didactice erau blocate, nu puteau fi angajați la catedre. Până la autodesființare, unitatea a fost coordonată de prof. dr. Gh. Popa. Unitatea se autofinanța, prin contracte de cercetare încheiate cu unități industriale sau institute de certare științifică. În același timp, acești tineri desfășurau și ore cu studenții, pregătindu-se practic pentru preluarea unor sarcini didactice. În prezent, un procent important din numărul cadrelor didactice din facultate provin din personalul fostei Unități de tip C, unele ajungând
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
caracterul lor patologic. Legislația (pravilele) conferă responsabilitate alienaților, luând totuși unele măsuri și formulând rezerve. Astfel, iresponsabilitatea este totală în cazurile clare ("când va fi neștine nebun și den afară den minte... să nu i se dea nici un fel de certare pentru că ajunge-i lui certare, că este nebun și fără de minte"). Totuși acești nebuni nu pot fi lăsați liberi, ci trebuie îndrumați: "cel ce nebun măcar că nu se va certa la nebuniile lui, de va face vreo greșală, iară tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]