2,563 matches
-
a felicitat Cornel Șoitu. Ai văzut cum l-am făcut de cacao pe Bășinică la gazetă? Cum b-nu?" Fluturel, care nu-și ține zahărul și sarea în recipiente diferite, mi-a zis că "tehnica e cam depășită". A revenit la cestiune, îndulcind: "Totuși, experimentele le practică, predilect, cei fără talent." "Tu ai de dat și altora, a intervenit, cu vorbă-dulce-mult-aduce Lucian Foișor. Da-n locul tău aș încerca un timp al narațiunii ceva mai îndepărtat. Altfel, există riscul să cazi, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Angelo Mitchievici Este foarte clar că pentru un gangster următorul clișeu happiendistic nu se va potrivi niciodată " Și a trăit fericit până la adânci bătrânețe...". Însă "cestiunea" fericirii domestice, mic-burgheze se pune odată în film, când reacționând la un banc destul de brutal, dar altfel potrivit cu mediul în care se învârte Johnny, John Dillinger (Johnny Depp), iubita sa Billie Frenchette, nimeni alta decât Marion Cotillard a cărei intepretare
For he’s a Johnny Good Fellow... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7024_a_8349]
-
transformă într-un ghid și un dicționar ideal pentru pasionații de Caragiale (foarte mulți, de altminteri). Aceștia vor regăsi aici, încadrate, descrise și explicate, forme ca maala ("A băgat spaima în maalŕ"), pompiari și cetățiani (din Temă și variațiuni), arfiva, cestiune, bagabond, doftorașul, boborul, �mbou, numeroase exemple de rostire franceză (depandă, dantist, endepandent, omaj etc.). În morfologie, sunt minuțios inventariate oscilațiile epocii (desinențe de plural, forme de genitiv, forme verbale iotacizate etc.), produse de tendințe populare și culte, de diferențe regionale
Limba lui Caragiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7432_a_8757]
-
de seamă reprezentanți ai oratoriei românești. Despre arta oratorică a lui Timotei Cipariu a vorbit, mai întâi, Ioan Rațiu, primul său biograf - „În adunările Asociațiunei, Cipariu a luat des cuvântul, și de câte ori el își spunea părerile, totdeauna lăsa lumină în cestiunile de care vorbea. Începând de la cuvântările sale mai mici de deschidere sau de închidere ale adunărilor generale ținute supt prezidiul seu, ca bunăoară la Blaj (1863), la Hațeg (1864) și la Abrud (1865), și până la discursuri, cu toate că nu avea o
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
printre puținii reprezentanți ai genului. În momentul de față, în SUA, în Anglia, în Franța și peste tot, biografiile sunt la mare modă, ca, de altfel, memoriile sau cărțile-document. Referindu-se tot mai des la personalități în viață sau la cestiuni arzătoare la ordinea zilei, ele provoacă deseori discuții și chiar scandaluri. Curiozitatea cititorului contemporan se îndreaptă spre povești ale unor vieți, spre povești reale, fie și deghizate în ficțiune. Ar fi de făcut două legături. Prima este cu evoluția din
Biografii, biografii… by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6661_a_7986]
-
Opera Așteptând în liniște, Editura Dacia, 1973 Viața la o margine de șosea, Editura Cartea românească, 1975 Bate și ți se va deschide Editura Cartea românească, 1978, Editura Dacia XXI, 2010 Terasa, povestiri, Editura Eminescu, 1979 Ierarhii, Editura Eminescu, 1981 Cestiuni secundare- chestiuni principale, publicistică, Editura Eminescu, 1983 Schimbarea la față, roman, 1985 Rame și destin, proză scurtă, Editura Cartea Românească, 1989 Quo Vadis, Domine?, 2 vol.,1993-1996; Editura Nemira, 2007 Reședința, 1996 Marea Miză, teme și obsesii ale romancierului român
Scriitorul Mihai Sin a murit. Dramă în lumea academică! by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/32898_a_34223]
-
Boris Sarafoff!..., Oribilă stagnațiune, Înfiorătoarea și îngrozitoarea și oribila dramă din strada Uranus... În trei dintre ele, cei doi figurează în regim episodic, fiind amintiți în treacăt, aluziv ori numai evocați sumar în legătură cu felurite evenimente de pe agenda publică a momentului, „cestiunea” cea mai arzătoare la ordinea zilei fiind conflictul româno-bulgar. Incipitul primelor două schițe este edificator: „Mă aflam în toiul conflictului româno-bulgar, în parcul de la Sinaia”, respectiv: „Pe vremea conflictului românobulgar...”. Împreună, personajele și evenimentul capătă consistență, relief și un plus
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
cultura românească (în special a hiperlatinismului și a purismului), fără a pierde prilejul unei pledoarii pentru studiul limbii italiene, în viziunea autorului auxiliar neprețuit pentru înțelegerea originii latine a limbii române. De-a dreptul remarcabilă în capitolul al IV-lea, ( Cestiunea ortografica la români), analiza lui Frollo, inserează exemplele unui relativism extrem către care ar putea conduce orientarea etimologica (cu exemple grăitoare: nătărău, care putea fi scris: nătărău, nătărîu, netereu, netăreu, netărîu, ajungînd ipotetic, în baza legilor analizei combinatorii, la un
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
limbei noastre materne." Mai înainte de a relua câteva pasaje din poemul transcris ca probă, cităm din nota redacției 3) la acest raport: "Odată cu reintrarea d-lor Alecsandri și Maiorescu în sânul Academiei, după invitarea însăși a Academiei, era firesc ca cestiunea scrierii române să fie din nou dezbătută în acest Institut de cultură națională..." Rezultă, și de aici, rolul foarte important al lui Vasile Alecsandri în stabilirea normelor ortografice la Academie. De altfel, din referatele ședințelor putem defini acest rol: poetul
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
o ediție nepublicată. În vol. colectiv Comunicările Hyperion, Filologie, 10, Volum coordonat de Dim. Păcurariu, Editura Hyperion, București, 2001. 2). T. Maiorescu: Raport asupra noului proiect de ortografie română. În Convorbiri literare, Iași, 15 aprilie 1880, p. 64-74. 3). Red. Cestiunea ortografică în Academia română. Loc. cit., p. 64. 4). Poesii de Mihail Eminescu/ Ediție de T. Maiorescu/, Editura Librărie Socec & Comp., București, 1884, p. 252. 5). Idem, Ed. a XI-a, 1913, p. 209. 6). M. Eminescu: Opere, Vol. I
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
la cafeaua turcească, primul păcat al zilei, reiterat de-o viață. O acapara pregătirea, o fascina sorbitul, o anima efectul... Entuziasmul Filei diminuă la jumătate. Își umezise fața cu apă, iar ochii luceau pofticioși către lichidul devenit condiția trezirii la cestiunile zilei. Se bucura de-mpărțirea patimii ăsteia cu sora cea mare, inițiatoarea în cafemanie. -Păi, ceva curios! Dar să bem întâi, să căpătăm interes pentru studiul de caz. Și eliberă din tot sufletul un râs încărcat de bucurie. După limpezirea
AM TRĂIT SĂ VĂD ŞI ASTA! de ANGELA DINA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384784_a_386113]
-
convocare: Având în vedere că în sesiunea de toamnă a Dietei ungare se va prezinta Proiectul de Lege despre lărgirea dreptului de alegător la Dietă, subscrișii, pentru a da ocaziune și poporațiune din comitatul Făgărașului, își exprimă voința în această cestiune de cea mai mare importanță pentru cetățeanul patriei, și avem onoarea de a Vă comunica la Adunarea Poporală ce se va ținea Duminică în 13 Septemvrie, anul curent la orele 12 în Piața Mare din Făgăraș, obiectivele: 1. Constituirea adunarei
Agenda2005-11-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283488_a_284817]
-
s-ajungi și n-o tratezi cum s-ar cuveni?! Păi ce fel de mamă te numești?! De unde mă găseam, îi făcui din palme crucea Sf. Andrei, adică semn să se oprească, nu de alta, dar eram curioasă privitor la cestiunea propusă dezbaterii. C-un formidabil spirit de fair-play, încetă cu acuzele către mama care amuțise și-și reluă dizertația: -Ș-apoi, el mai știe că femeile sunt împărțite în două căprarii, tinere și foarte tinere, cele mai în vârstă intrând în
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]
-
creștinește, ca tot neamul meu răposat, în cavoul familiei de la Pătrunjelul, adică Reînvierea. Și pecetlui opțiunea printr-o cruce largă. -Pe mine m-au convins coreenii, sud-coreenii, de fapt, punctă Sandu. În filmele ăstora am găsit multe date privitoare la cestiune. Vreau să mă incinereze fiică-mea. Chiar am achiziționat o cușetă la Crematoriu! Te arde, iar cenușa ți-o pune într-un vas frumos și... Gabi, nemaiavând răbdare și agasat de turnura funebră luată de discuția lor, îi reteză vorba
LA O BĂUTĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382622_a_383951]
-
moment, chiar trecea. Ușurată, toată lumea uita. Totuși, tema era preluată în prag de alegeri de toți politicienii care se-ntreceau în propuneri și promisiuni, bineînțeles, dacă onor alegătorul, punea ștampila. Și onorabilul alegător o punea. Dar, după alegeri apăreau alte „cestiuni arzătoare” la ordinea zilei, care trebuia să fie „rezolvate urgent”. Cui îi mai păsa de secetă și inundații? Nimeni nu se mai gândea că versatilul monstru natural al încălzirii globale, persuasiv și viclean, mușca periodic și pe neașteptate din viețile
SECETĂ ŞI INUNDAŢII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383048_a_384377]
-
la „așa, nu!”, alături de imagini din clubul recentei tragedii. Indignații au cerut evacuarea tutungiilor din sală, președintele comisiei a refuzat și atunci l-au dat și pe el în gât pe FB, ca invocă bagatele democratice, zise consultări publice, cănd cestiunea zilei aparține revoltaților. Sâcâit și agitat, presedintele le-a tăiat scurt macaroana reprezentanților Vămii și Ministerului Finanțelor, ca să lăsăm nimicurile astea cu banii și taxele și să dăm ascultare activiștilor „Coaliției România respira”, în frunte cu celebra doamna Dr. Magda
Scopul chiar scuză orice mijloace? [Corola-blog/BlogPost/92429_a_93721]
-
naționali”, mai ales prin “pana” lui Petru Opran, care răspundea în jurnalul “Oltul” și apoi într-o broșură tipărită la Craiova în 186426 lui Apostol Arsachi (reprezentant de marcă al marilor boieri conservatori din Muntenia), autor al seriei de articole Cestiunea proprietății înaintea Adunărilor legislative (publicate în ziarul “Conservatorul Progresist”, nr. 14, 15, 16, 19, 20, 21 din 1860), unde exprimase poziția acestei grupări de susținere deschisă a necesității păstrării integrale a moșiilor, în deplină proprietate, ca o garanție a menținerii
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
săracii de prin orașe, ci este recunoașterea dreptului fiecărei clase, o precizare a pământului, definitivă, precizare, care a mijlocit și în alte state, și care nu s-a mai repetat nici chiar în Francia, nici în Anglitera, unde regularea acestei cestiuni s-a făcut cu desăvârșire în favoarea proprietarilor și cu toate acestea eclatând în urmă nenumarate revoluțiuni, nu s-a mai reînnoit asemenea dorințe din partea nimănui. Determinate fiind dar lucrurile cu chip arătat, vom felicita din toată inima recomandarea d-lui
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
pe deasupra pentru pământul cedat locuitorilor; și prin urmare putem zice: că aceia care recomandă asemenea măsuri, n-ar merita numirea de antiproprietari, ci aceia, care, pentru aparență seamănă a ține mult la proprietate, aceia care par a voi să apare cestiunea dar în realitate consulându-ne în modul d-sale ne împing la erori mai mari spre vătămarea și pieirea noastră. Cu toate acestea, Camera legislativă, de este chemată a regula și cestiunea proprietății de pământ nu se va întemeia pe opiniunile
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
la proprietate, aceia care par a voi să apare cestiunea dar în realitate consulându-ne în modul d-sale ne împing la erori mai mari spre vătămarea și pieirea noastră. Cu toate acestea, Camera legislativă, de este chemată a regula și cestiunea proprietății de pământ nu se va întemeia pe opiniunile nimănui, ci le va consulta pe toate; va considera dar diversele împrejurări, va cântări cu imparțialitate drepturile și trebuințele ambelor clase; fiindcă nu poate fi nici o îndoială, că pe atât ar
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
ca cealaltă să ajungă a depinde de la întâmplare și de la buna voință a celei dintâi, atunci când este vorba de nutrimentul de toate zilele și de împăcarea acestor două clase din societatea noastră. Noi nu ne îndoim că cu ocaziunea regulării cestiunei se va determina proprietatea cu toată ceruta dreptate și exactitate, ca fiecare să știe cât este de întins și valabil dreptul său; fiindcă numai așa vom putea deveni proprietari de pământ absoluți, numai așa vom putea conta și la noi
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
mult să-mi spun că încă nu m-au înțeles bine și trebuie să insist în a mă explica. Exact așa se consideră și articolul de față: O exprimare de poziție prin care să-mi explic mai bine... „concepția față de cestiunea în cauză”!... Nu am altceva de făcut decât să perseverez și să arăt cu degetul. Și, doar dacă o asemenea mentalitate de lăudăroșenie cu scop meschin, mafiot, va demonstra că am prieteni care nu mă înțeleg sau, oameni apropiați care
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
a pune etichete, în funcție de digestia sau indigestia sa cerebrală, pe unele reviste care au „tupeul” de a ieși în lume, fără girul domniei sale. O fiară mușcă numai în măsura în care este amenințată sau încolțită. Când mușcă fără motiv, e turbată. Ifigenia în „cestiune”, turbată de excesul talentului de a contesta, consacrat de apartenența la o uniune literară, mușcă anumite publicații de cultură care nu apar în ograda Uniunii Scriitorilor. După căpșorul bătrânei doamne, valoarea unei reviste ține de prezența scriitorilor unși de către Patriarhia
UN IFI-GENIU TURBAT de JANET NICĂ în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357237_a_358566]
-
a pune etichete, în funcție de digestia sau indigestia sa cerebrală, pe unele reviste care au „tupeul” de a ieși în lume, fără girul domniei sale. O fiară mușcă numai în măsura în care este amenințată sau încolțită. Când mușcă fără motiv, e turbată. Ifigenia în „cestiune”, turbată de excesul talentului de a contesta, consacrat de apartenența la o uniune literară, mușcă anumite publicații de cultură care nu apar în ograda Uniunii Scriitorilor. După căpșorul bătrânei doamne, valoarea unei reviste ține de prezența scriitorilor unși de către Patriarhia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
a pune etichete, în funcție de digestia sau indigestia sa cerebrală, pe unele reviste care au „tupeul” de a ieși în lume, fără girul domniei sale.O fiară mușcă numai în măsura în care este amenințată sau încolțită. Când mușcă fără motiv, e turbată. Ifigenia în „cestiune”, turbată de excesul talentului de a contesta, consacrat de apartenența la o uniune literară, mușcă anumite publicații de cultură care nu apar în ograda Uniunii Scriitorilor.După căpșorul bătrânei doamne, valoarea unei reviste ține de prezența scriitorilor unși de către Patriarhia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]