45 matches
-
revăzut-o după doisprezece ani la Orșova, un orășel românesc de pe malul Dunării. Treceam prin fața unui hotel și i-am recunoscut chipul acela ciudat, cu alura mongolă, ale cărui trăsături nu credeam să le mai revăd vreodată: chipul Mihaelei, acum cetățeancă germană, locuind într-un orășel din apropierea Frankfurtului. Ne priveam încurcați, încercînd amîndoi să zîmbim, dar zîmbetul nostru silit nu putea șterge expresia stînjenită a unor fețe ce nu-și puteau stăpîni surpriza. Spontan, printr-o tresărire instinctivă de politețe socială
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
în borduri, dar nu în creșe sau grădinițe. Statul investește în răsaduri de flori pe marginea drumurilor, dar nu în maternități. Bugetul pentru “Servicii” este mare, iar cel pentru Sănătate și Educație minuscul. “Siguranța națională” este o prioritate, dar siguranța cetățencelor nu. S-au tăiat bugete pentru grupuri și sectoare feminizate: Educație, Sănătate, Funcționari, Familii monoparentale. Politicile privind combaterea discriminării pe piața muncii nu sunt prioritizate. Prezența femeilor în instituții reprezentative este scăzută. La protest sunt așteptate toate femeile din România
Femeile ies în piaţa Universităţii de 8 Martie: vrem reprezentare, nu doar mărţişoare! - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/23449_a_24774]
-
a și plîns de bucurie, în timp ce povestea unor vecine, în fața porții, ce mai delirează omul ei. O poză cu femeia lui Fotache plîngînd a apărut în Scînteia, ziarul partidului, iar dedesubt era o explicație dată de ziaristul care scrisese articolul: „Cetățeancă din Glod plîngînd la moartea Tătucului Stalin. Imaginea arată emoția pe care o trăiește omul simplu în fața acestei mari tragedii a istoriei contemporane”. Catinca a aflat de poză și de ziar de la Țepordei care i-a cedat ziarul contra a
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
dă buzna peste fochiste " ("Libertatea" 2199, 1997, 1); "Pe cetățeanul X.Y. îl lasă rece scrierile lui Eminescu." ("Dilemă", 269, 1998, versiunea pe Internet). Și mai puternică mi se pare această nuanță depreciativa în cazul femininelor cetățeana și în special cetățeanca. Ultimul e derivat cu sufixul -că, azi simțit că popular și învechit. (Oscilația formelor feminine este imperfect demonstrată de secvență următoare, în care apare mai întîi un derivat al substantivului cetățeanca: "Focșănenii o cinstesc pe marea lor concetăteancă"; "o stradă
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
nuanță depreciativa în cazul femininelor cetățeana și în special cetățeanca. Ultimul e derivat cu sufixul -că, azi simțit că popular și învechit. (Oscilația formelor feminine este imperfect demonstrată de secvență următoare, în care apare mai întîi un derivat al substantivului cetățeanca: "Focșănenii o cinstesc pe marea lor concetăteancă"; "o stradă a orașului să poarte numele cetățenei sale de onoare" - RL 2692, 1999, 24). Oricum, conotațiile peiorative ale cuvintelor, mai ales în măsura în care nu sînt deductibile din sensul de bază, ar trebui studiate
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
clujeană" / "o clujeancă"). Al. Graur, în Tendințele limbii române (1968), sugera existența unei extinderi a formei mai regulate, adjectivale, a femininului în -ă, în defavoarea sufixului -că, chiar la substantivele nume de persoane, arătînd că "se zice liceeană, cetățeană, nu liceeancă, cetățeancă" (p. 260). Numele etnice mai rar folosite sau mai nou intrate în circulație pot deveni un test, permițîndu-ne să verificăm dacă în cazul competiției dintre finalele -ă și -că funcționează mai mult presiunea sistemului tradițional, care și-ar menține diferențierile
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
simultan, nu am acceptat, normal, să mă dezonorez sub un regim provizoriu democratic alăturându-mă unor inși care nu au decât interese și cărora nu le pasă de cauza poporului român. Unul dintre acești inși, Mircea Dinescu, posedând o mamă-soacră cetățeancă sovietică și un tată-socru maghiar, a ajuns (noi știm cum!) În fruntea stalinistei instituții care este Uniunea Scriitorilor din România, burdușită de securiști și de textieri de muzică ușoară... Imunda lui prezență În Parlament a determinat recent ca decretul-lege privind
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
al Parlamentului față de această permanentă amenințare la integritatea omului de rînd care au ajuns haitele de cîini fără stăpîn. Oare nici unul dintre parlamentarii care au votat pentru înființarea comisiei pentru aniversarea Unirii nu s-a simțit tulburat că o mică cetățeancă a României n-a apucat să se bucure de aniversarea Unirii fiindcă a căzut pradă cîinilor?
Unirea și sentimentul românesc al cîinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8566_a_9891]
-
simultan, nu am acceptat, normal, să mă dezonorez sub un regim provizoriu democratic alăturându-mă unor inși care nu au decât interese și cărora nu le pasă de cauza poporului român. Unul dintre acești inși, Mircea Dinescu, posedând o mamă-soacră cetățeancă sovietică și un tată-socru maghiar, a ajuns (noi știm cum!) În fruntea stalinistei instituții care este Uniunea Scriitorilor din România, burdușită de securiști și de textieri de muzică ușoară... Imunda lui prezență În Parlament a determinat recent ca decretul-lege privind
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
ultimele revelații. Ce se Întâmpla cu Desdemona? Se lăsa oare influențată de vocea fără trup a lui Fard? Ea, care fusese Întotdeauna receptivă la o voce adâncă, de preot? Sau pur și simplu, după zece ani petrecuți În oraș, devenea cetățeancă a Detroitului, asta Însemnând că vedea totul În alb și negru? Mai există o ultimă posibilitate. Ar fi posibil ca sentimentul de vinovăție al bunicii mele, acea spaimă paludică, umedă, care o inunda pe dinăuntru cu regularitate, ca un anotimp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
am început, cu ezitări și îndoieli, să recunosc clădirea dărâmată din fundal. În spatele călăului, semănând cu o gură știrbă, se afla tot ce mai rămăsese din casa lui Werner Noth, din casa unde Helga mea fusese educată ca o bună cetățeancă germană, din casa unde îmi luasem rămas-bun de la o nihilistă în vârstă de zece ani pe nume Resi. Am citit textul. Textul era scris de un individ numit Ian Westlake și era foarte bine făcut. Westlake, un englez, prizonier de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
rusofonilor din Dubăsari. După care mă întreabă provocator: “Care-i atitudinea dumneavoastră față de Republica Sovietică Socialistă Moldovenească Nistreană?”. Nimeni nu recunoaște autoproclamata republică. “Dacă-i așa, atunci nici noi nu te recunoaștem!”. Știind că are în sală și afară susținători, cetățeanca s-a ambalat într-o isterie teatralizată. Plăcerea activistei era să-l insulte pe Druc și pe membrii guvernului care îl însoțeau. Convocase în piață un miting. Imediat, la îndemnul ei, mulțimea de alogeni, unii aghesmuiți, au dat jos tricolorul
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
treaba noastră. Mie întreaga poveste mi-a amintit de o scenă dintr-un film american cu doi vagabonzi flămânzi și rămași fără bani, care bat la ușa unei case și cer ceva de mâncare. De după ușa cu plasă le răspunde cetățeanca responsabilă: „Plecați de pe proprietatea mea! Soțul meu plătește lunar o contribuție la fondul de caritate al bisericii! Noi ne-am făcut datoria față de cei defavorizați!“. Da, dar celor doi le era foame atunci... LA LOC teleCOMANDA Alex SAVITESCU Schizo-frenezia noului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
au multe de-ndurat, crede-mă. — Deci cum spuneam, continuă Santa. Nu m-aș simți prost dac-aș fi arestată. Polițaii au muncă grea. Mai fac uneori și greșeli. Sunt oameni și ei, la urma urmei. — Eu am fost totdeauna o cetățeancă cinstită, spuse doamna Reilly. Mă duc la chiuvetă să-mi clătesc paharul. Stai acolo jos, Irene și lasă-mă să vorbesc cu domnu’ Robichaux. Doamna Reilly se duse la vechiul radio cu consolă și-și mai turnă un pahar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
chinezești, bomboane trase în ciocolată, adio Stan și Bran, adio Ciocănitoarea Woody, adio toate!) și intram în siniștrii ani ’80 și în hainele cu „umeri“. Printre femeile cu „umeri“, de care mi-era frică. Vânzătoare cu „umeri“. Profesoare cu „umeri“. Cetățence cu „umeri“. Eu mi-am scos „umerii“ de la hainele cu „umeri“. „Unde-s umerii?“, m-a întrebat mama. Am dat din umeri. Asortată, zicem, și ne apucă râsul. Pantofii cu geanta, cureaua, eșarfa și mănușile. Mama era „asortată“. Și mătușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
criză de personal, unul din cei doi funcționari fiind într-o criză acută de după cumetrie. Ora 8.15. Spre nenorocirea domnului Inspector Doi Gore, ușa se deschide și cu un pas imperial puțin șleampăt dar hotărât pătrunde în birou madam cetățeanca madamme Aspazia urmată îndeaproape, în lipsă de cîine, de un domn avocat care vrea să-și păstreze anonimatul prin geanta burdușită ridicată deasupra capului. O fi chel ? N-o fi chel ?!? ASP. Bonjour. Aici e cu fonciaru’? Gore Aici. ASP
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
pasager! Un moș, șapte copchii și o ba...ba...Bag de seamă că vreți să coborâți. Permiteți să pun vestonul sub...Mamă asta-i ca-n filme. P.1. Costică!!!! Legitemeaz-o! P.2. S-o...Ai o șampanie de la mine. Cetățeancă, sunt serg. major necăsătorit Lambă Costel de la Poliția Rutieră. Vă rog prezentați, pardon, vă prezint omagiile mele și o carte de vizită. ăștia micii sunt... A. Piticii. P.2. Aha. La ce echipă joacă? A La echipa specială a Moșului
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
în care se găsește, ce conținut are și de ce materiale se folosește (sau a folosit).” Notă Informativă, sursa „Cristian Dan”, 17.06.1968: „Sursa vă informează că în ziua de [ilizibil] iunie 1968 preotul S.T. a oficiat slujba înmormântării unei cetățence în compania Pr. A.N. de la parohia R., com. F., jud. Botoșani și Pr. P.L. de la parohia M., comuna D., jud. Iași. El a refuzat să cheme la acest serviciu pe vecinul său, Pr. M., de la parohia D., exprimându-se
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
fantezi. Mare parte din film ea apare tolănită pe diverse canapele, fumând lasciv. Dacă n- ar fi fost vorba de Lica Gheorghiu, rolul „inginerei” Nina Manoliu reclama în scenariu intervenția unui milițian, care s- o ia la întrebări pe această cetățeancă „fără ocupație”, „de moravuri ușoare”. Ceea ce se și întâmplă, dar cu muncitoarea laborantă Bica. Disputată de doi flăcăi sondori, ea ascunde un secret, despre care dă seamă părul ei tuns foarte scurt : a fost arestată și condamnată la 6 luni
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
așezat la biroul lui masiv: ea intrase deja, dar el, cu sprâncenele încruntate, mai continua să tragă niște linii energice cu un creion roșu pe paginile unei broșuri. Un teanc întreg de cărticele identice se înălța pe masa lui. - Bună ziua, cetățeanco!, a spus el în cele din urmă, întinzându-i mâna. Au vorbit. Și, stupefiată, nevenindu-i să creadă, Charlotte a constatat că replicile funcționarului semănau cu un ciudat ecou deformat al întrebărilor pe care i le punea ea. Vorbea despre
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]