61 matches
-
și cetașul Postelnicul care prinseseră lângă conovețelii cailor un tătar. Crezând că-i o iscoadă îmbrăcată în haine de cerșetor. CETAȘUL VOLBURĂ ( Înclinându-se. ). Măria-Ta! L-am prins stand la pândă! CETAȘUL POSTELNICUL O fi iscoadă, să ne vândă! CETAȘUL VOLBURĂ La conovețele cailor stătea Și ce voroveam, el ne asculta, Dar, l-am prins ușor că se vedea! MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Adresându-se necunoscutului îmbrăcat în zdrențe.). Apropie-te străine! Spune de unde vi, din care zări? Nu-ți fie
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Să aflăm, de-i nevoie, s-o ajute hoardele tătare. MIRCEA CEL BĂTRÂN Bine ai venit Baatur Djahar! Vești aveam Că o să vi, dar nu știam Ce șiretlicuri vei folosi, Să ne ajungi pe noi aici. Iartă-i pe acești cetași că au primit În felul acesta un prieten de nelipsit! BAATUR DJAHAR Valahii datoria și-au făcut acum! ( După o pauză. ... și eu mi-am găsit în Evropa drum Să aflu stările de lucruri, întărind Legătura dintre noi și zărind
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
lângă Domnia-Ta Câtă nevoie de mine veți avea. Dar am o rugăminte mare, Fiindcă nu mai este mulot până la apus de soare Să trimiteți pe cineva în pădure unde Slujitorul meu, cu calul, se ascunde. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Către cetașul Volbură. Să te duci Volbură și adu Lui djahar slujitoru! Pregătește un cort pentru odihnă Prietenilor noștri, și o masă luată-n tihnă! ( Volbură pleacă conducândul pe Baatur Djahar. Apoi se adresează către cetașul Postelnicul. ). Iar tu Postelnice dă cetei
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
se ascunde. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Către cetașul Volbură. Să te duci Volbură și adu Lui djahar slujitoru! Pregătește un cort pentru odihnă Prietenilor noștri, și o masă luată-n tihnă! ( Volbură pleacă conducândul pe Baatur Djahar. Apoi se adresează către cetașul Postelnicul. ). Iar tu Postelnice dă cetei veste Când soarele se va coborâ după creste Să fie gata de plecare... ( Postelnicu pleacă.). RADU ALUNĂ ( Strigând către Postelnicu.). Să fie strânși cu toți la care! Că Măria-Sa poruncii Să fim prezenți
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
a hotărniciei hotarului Severinești. Și protocolită cu originalul Noi 8 opt boieri care am fost luați din porunca D-lui Dumitrașco Sturza vel ban. De Rascoe Preda i de Trăilă sin Lăpădat i de Pîrvu sin Nicola și cu alți cetași ai lor Borceni. De Bogdan i de Barbu sin Danciu cu verii lor Drăgotești . Și de diaconu Daia i de Bogde și de cetașiilor Dăești.Și de Nicola și de catașii lor Stroești. Și de Ionașco și de ceata lor
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
Barbu sin Danciu cu verii lor Drăgotești . Și de diaconu Daia i de Bogde și de cetașiilor Dăești.Și de Nicola și de catașii lor Stroești. Și de Ionașco și de ceata lor Stelești. Și de popa Costandin și de cetașii lor Mocihănesti.Și de Ianco și de cetele lor Bădești. Ca să le hotărâm moșia Severinești sud Mehedinți.Deci la vreme strângându-se cu toții la un loc, în fața locului , în Tău, le-am tras moșia după obicei, pe trei locuri. Despre
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
Dumitru Mezincea;Matei Glogoveanu. 15 novembre 1761 ................................................................... Document aflat în posesia autorului. O copie a fost depusă și la Arhivele Naționale Mehedinți 2-1799, decembrie 15 Cu multe plecăciuni sărutăm mâna Dumitale, [Raport de cercetare] Iovan i Pătru și Gheorghe cu cetașii lor Stelești de la Valea Rea, au venit la mine cu cinstita porunca Dumitale, cuprinzătoare că ar fi jăluit cum că li s-ar fi stricat o carte de hotărnicie de popa Gheorghe Ghițul, ce au fost luat astă vară să
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
120, și lui Cosdi, sân Dumitrașco Pozdăreanu, de cumpărătură, stânjeni 483 și Nicoli Măgăli 120 ;lui Alec zet PătruGheorghiții cu frații lui și cu toată ceata lui din teiul Punghinesc, la mijloc stânjeni 159, din care Gherghină cu frații și cetașii lui, zic Steleștii că să trag ei. Care să fac pen tot stânjeni 882, iar stânjeni 1288 rămân celorlalți moșneni, cu care ei împreună sânt și Stroeștii i Dăeștii. Văzui și cartea mea, că numai cu 8 opt stânjeni nu
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
îi cere să evite a calcă locurile cu semănaturi; adică să nu nesocotească muncă plaugarului chinuit, ci să țină drumul pe razoare. Atunci cand ceață intra într’o pivniță pentru a lua de ale mâncării și băuturii, Stânga îi previne pe cetași să nu ia peste cele necesare, să nu facă risipă, deoarece: Noi ce-om bea și om mânca, Aia nu e sărăcia. Ca să luați sama aciia: Să nu sloboziți muncă, Că ne blăstamă lumea. La împărțirea prăzii între haiduci, Stânga
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
de Musculești după numele proprietarului Moscu. Din jalba lui Constantin Moscu bivtreti armaș cu data de 17 iulie 1707 se vede că a reclamat caimacanului Craiovei pe "Dragu fiul lui loan Turcu, Barbu Margineanu, Gh. Albeanu și Mirciu Dolcu cu cetașii lor din Sărăcinești pe popa Grigore si alții din Purcari că i-au cotropit partea lui de moșie din Sărăcinești". Și pentru că satele Musculești și Petrești au fost stăpânite de familia Moscu, să ne ocupăm puțin și de aceste familii
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
lui în una din aceste cărți, textul fiind: "„Noi, doisprezece boeri, ce suntem luați din porunca Mării sale lui Constantin Voevod, de Pătrașcu Cârșat ot gor Bala (Bala de Sus), J Brad ogo Nicola (și frătescu Nicola) și cu toți cetași lor Sibinesci și de Janoși Zaharesci, I. Dumbrava, Vâlcan și de văru sau Oteosin, se le alegem moția din hotarul Sisinescilor. Când am fost la di și la soroc am mers la facia locului și am vestit pe toți mojnenii
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Vâlcani, de au vreo carte să ne ne va arate și să ne arata pătrașcu Cârșat cei dice și Sibin, un hrisov cu leatu 7000 (1492) ce era făcut pe hotaru Sisinesci, să vădu că moșia mari numiți Sibinesci cu cetași lor, al 2-lea Zaharesci ce se și sic Vâlcani se împarte pe în două cu Sibinesci și Ocolnica acesta ce o facem hotarului Sibinesci începe din ............................... Și continup cu !Zapist cu leatu 7003 (1495) marte în 4, iar în
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
și Ocolnica acesta ce o facem hotarului Sibinesci începe din ............................... Și continup cu !Zapist cu leatu 7003 (1495) marte în 4, iar în încheiere” Și sau dat această carte lui Pătrașcu Cârșat să aibă a ținea și a stăpâni cu cetași lui Jeatu 7200 (1692) februarie 15. Apoi numele celor 12 boeri, ce au fost trimiși de Constantin Voevod, pentru stabilirea - practic - a hotarului dintre Bălenii de Sus și Ponoreni și Bălănțeni - Lupu Mezinca, Mohai Modovan, Dumitrașcu Paharnicu ot Corcova, Martin
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
să nu stea nejucată". Dacă o fată stă pur si simplu pe margine și se uită la cei care dansează, obligația Vătafului Mic este de a o invita la dans, și de a o transfera ulterior, în timpul jocului, unui alt cetaș. Rolul Vătafului Mic este extrem de important, deoarece în timpul jocului (horă), dacă o fată stă pe margine, lisenii consideră acest lucru ca un afront atât la adresa fetei cât și la adresa părinților acesteia. Motivația este simplă - părinții fetei au contribuit material (bani
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
la Gazdă vor veni și muzicanții special "tocmiți" pentru perioada dintre Ajunul Crăciunului și ziua de Sf. Ion. Costumul popular folosit pentru ziua de Ajunul Crăciunului este unul special: feciorii poartă pentru prima dată căciula cu vâstră și bâta de cetaș. Ca și particularitate, Ceata din Lisa colindă îmbrăcată în recăl, un suman de lână negru, lung și foarte călduros. Desigur, cioarecii fac parte din costumul popular, precum și cizmele înalte din piele. Vătaful mare poartă două banderole tricolore încrucișate peste piept
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
particularitate, Ceata din Lisa colindă îmbrăcată în recăl, un suman de lână negru, lung și foarte călduros. Desigur, cioarecii fac parte din costumul popular, precum și cizmele înalte din piele. Vătaful mare poartă două banderole tricolore încrucișate peste piept, iar restul cetașilor doar câte una, care coboară de pe umărul stâng pe șoldul drept. După ce colindă Gazda, feciorii se îndreaptă către casa preotului din sat, pe care îl colindă și de la care primesc binecuvântarea. La casa preotului se cântă întotdeauna Nașterea. De la casa
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
la drum. Prin excepție de la regula colindatului, fata căreia i se lasă Gluga nu joacă cu Vătaful Mic, ci cu Vătaful Mare. Dacă mai sunt și alte fete prezente (surori sau prietene) Vătaful Mic sau dacă este cazul și ceilalți cetași le joacă - tradiția spune ca este rușinos pentru Ceată ca o fată să stea nejucată. În casa fetei respective se adună multă lume, vecini, rude și prietene - de aceea, cât timp Ceata mănâncă, muzicanții cântă melodii de joc, iar pe
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
joacă - tradiția spune ca este rușinos pentru Ceată ca o fată să stea nejucată. În casa fetei respective se adună multă lume, vecini, rude și prietene - de aceea, cât timp Ceata mănâncă, muzicanții cântă melodii de joc, iar pe rând cetașii joacă fetele prezente. În tot acest timp, Sameșii (Sameșul Mare și Sameșul Mic) au ca responsabilitate principală paza Glugii - agățată în cui la intrarea în casă de Vătaful Mare. Deoarece știu că în Glugă se află toată componenta financiară a
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
Mare, există și o altă formă de prețuire pe care Ceata o arată pentru fete sau familii din sat. Atunci când colindă, dacă gospodarul este om de vază și are fată de măritat, sau dacă fata respectivă "vorbește" cu unul din cetași, Vătaful Mare este cel care joacă, iar Gluga este așezată după gâtul fetei - tot în semn de încredere. De Sf. Vasile ceata iese la joc urmând toate regulile din zilele anterioare. După ce ajunge la căminul cultural, ceata 'pornește' jocul cu
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
la joc urmând toate regulile din zilele anterioare. După ce ajunge la căminul cultural, ceata 'pornește' jocul cu o sârbă, urmată de învârtita și hațegana ca și în celelalte zile. Ca sa poată să scoata jocul din sală în curte , unul dintre cetași joacă steagul în mod ostentativ, sunând clopotele si zurgălăii, și provocând astfel pe ceilalți tineri să îl fure. Furatul steagului este singurul motiv pentru care ceata poate scoate jocul din sală, ca urmare în ziua de Sf. Vasile steagul "se
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
se deplasează la locul ales pentru datul in strai. Se aduce si se intinde straiul - o cergă foarte groasă de lână, lucrată prin mijloace tradiționale, pe care e cusută o pânză foarte rezistentă, țesută de asemenea ea la război. Părinții cetașilor se înțeleg din timp cu cei care vor ține de strai, aproximativ 25 - 30 de bărbați, (în funcție de mărimea straiului), care, așezați umăr lângă umăr, prind si intind straiul. Folosind acest strai, toti deodata, la comanda unuia singur, aruncă în aer
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
bărbați de vază din sat. Primul aruncat in strai este un copil sau un tânăr, 'de proba', pentru a verifica rezistența straiului si sincronizarea aruncătorilor. Urmează un oficial al primăriei - primar și/sau viceprimarul; cineva de-al gazdei; iar apoi cetașii, începând cu vătaful mare. Fiecare cetaș în parte este aruncat în sus până când una din fetele din ceată plătește pentru el și strigă "Îi scos". Dupa cetași se mai pot da în strai și fetele din ceată , care vor și
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
aruncat in strai este un copil sau un tânăr, 'de proba', pentru a verifica rezistența straiului si sincronizarea aruncătorilor. Urmează un oficial al primăriei - primar și/sau viceprimarul; cineva de-al gazdei; iar apoi cetașii, începând cu vătaful mare. Fiecare cetaș în parte este aruncat în sus până când una din fetele din ceată plătește pentru el și strigă "Îi scos". Dupa cetași se mai pot da în strai și fetele din ceată , care vor și au curaj, apoi muzicanți si copii
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
oficial al primăriei - primar și/sau viceprimarul; cineva de-al gazdei; iar apoi cetașii, începând cu vătaful mare. Fiecare cetaș în parte este aruncat în sus până când una din fetele din ceată plătește pentru el și strigă "Îi scos". Dupa cetași se mai pot da în strai și fetele din ceată , care vor și au curaj, apoi muzicanți si copii. La sfârșit se adună straiul și se bea rachiu cald din partea cetașilor și a fetelor ce și-au scos "drăguții" din
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
ceată plătește pentru el și strigă "Îi scos". Dupa cetași se mai pot da în strai și fetele din ceată , care vor și au curaj, apoi muzicanți si copii. La sfârșit se adună straiul și se bea rachiu cald din partea cetașilor și a fetelor ce și-au scos "drăguții" din strai, iar ceata se strânge din nou în fața caminului cultural sau primăriei și danseaza "horița", un dans specific pentru Țara Făgărașului. Jocul se mută înapoi in sala căminului cultural și continuă
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]