48 matches
-
locul marginal sau cu „rebuturile“ progresului tehnic: chiffonnier-ul sau, cum voi arăta mai jos, flaneurul. Figurile acestora sunt asociate de comentatori figurii paradigmatice a istoricului, cel care salvează ruinele trecutului. Un text interesant, din acest punct de vedere, este Et Cetera? The Historian as Chiffonnier, al lui I. Wohlfarth. Autorul identifică, plecând de la activitatea chiffonnier-ului, principiile materialismului istoric în versiunea lui benjaminiană. În primul rând, este vorba de specificarea materialismului în raport cu versiunile sale vulgare (vulgäre). Astfel, materia lismul lui Benjamin nu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cu sensul de „oameni de la munte”) Dumnezeu le-a zis : „Nu vă mai pot da Într-adaos decât o inimă ușoară, ca să vă bucurați cu [ce-i] al vostru. Să vă pară toate bune ; să vie la voi cel cu cetera și cel cu băutura și s-aveți muieri frumoase și iubețe”. Cică această poveste a ciobanilor din nordul Moldovei ar fi Învățat-o Nechifor Lipan - personaj din romanul Baltagul - „de la un baci bătrân, care fusese jidov În tinereță, și binevoise
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
povești intră În marea categorie a legendelor etiologice. Din ele aflăm cum au fost stabilite, o dată pentru totdeauna, „caracteristicile etnice”. Gândirea stereotipă este dusă În acest caz până la limită. Totul este redus la un singur „semn cultural” (șurubul pentru neamț, cetera pentru țigan, munca pentru moldovean etc.) sau numai la câteva astfel de „semne”, considerate a fi definitorii pentru o etnie. Această „determinare etnoculturală” stă sub semnul dublei autorități. Pe de o parte, ea este Înfăptuită de Însuși Dumnezeu și, pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
muntenilor - invidia, evreilor - bogăția, țiganilor - sărăcia și goliciunea. Iar autorul unui text din secolul al XIX-lea răspunde: turcului - țara sfântă, neamțului - lucrul bun, ungurului - ghinionul, evreului - înșelătoria. În Baltagul, Mihail Sadoveanu recurge la următoarele stereotipuri: neamțul are șurubul; țiganul - cetera; sârbul - sapa; turcul - prostia și sabia; ungurul - cizme și pinteni; rusul - beția și cerșetoria prin iarmaroace; evreul - bani; românul - inimă ușoară ca să se bucure. Tot pe baza unor stereotipuri, Călinescu (1941/1982) caracteriza: „francezii [...] raționaliști, germanii idealiști, englezii pragmatici, rușii
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Social Class, Cultural Repertoires, and Popular Culture: the Case of Film", în Sociological Forum, vol. 15, nr. 1, 2000, pp. 145-163. Berger, Arthur Asa, "Mediatribes Making Sense of Popular Culture, The Mass Media And Everyday Life in America!, în et Cetera, vol. 59, nr. 4, 2002, pp. 378-386. Bonte, Pierre; Izard, Michel, Dicționar de etnologie și antropologie, trad. Smaranda Vultur, Radu Răutu (coord.), Polirom, Iași, 1999. Burke, Peter, Popular Culture in Early Modern Europe, Harper Torchbooks, New York, 1978. Camus, Albert, Străinul
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
folosea? Battle Își nesocotea darurile naturale. El năzuia spre subtilitate - spre mișcările machiavelice ascunse, complexe, perfide, insidioase. Ar fi putut să urmărească a provoca frustrarea unui șef de catedră, influențând un decan indiferent să sufle o vorbă unui rector, et cetera. Nimeni n‑ar fi suspectat vreodată o asemenea conspirație, și cu atât mai puțin ar fi știut cine se ascunde Îndărătul ei. Ravelstein, care mi‑a explicat toate astea, Întrerupându‑le Încoerent cu hohote de râs și cu exclamații de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Pop, cel care conduce micul grup de țărani-muzicieni și actori ad hoc, e dăruit cu calități rare. El stăpânește muzica Ťțăriiť sale de origine până în ultima fibră; este un vocalist strălucit și un instrumentist care mânuie cu egală pricepere zongora, cetera, contra, vioara cu goarnă, tilinca, drâmba și doba (toate întrebuințate în spectacol). După 1989, s-a simțit liber să-și pună în operă un proiect propriu: acela de a experimenta formule de prezentare scenică a muzicii tradiționale din regiunea sa
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
uneltele necesare construcției viorii, șabloane, un banc de lucru. Este prezentată de asemenea o altă dimensiune a activității lutierului: restaurarea. Ultima parte a expoziției este dedicată cercetării științifice, în care dr. Cornel Șuboni a excelat“. Vioara la români Vioara (violină, ceteră, diblă, scripcă) este menționată în țara noastră în anul 1663 de către italianul N. Barsi. A fost adusă probabil din Polonia sau Rusia. Abia în secolul al XIX-lea va cunoaște o mai mare răspândire, grație lăutarilor. Luteria a început să
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
una cu flautul fermecat, când se tânguie: „adu-ți aminte că viața mea-i doar o suflare!" ți-a luat patruzeci si de ani ca să-ți intri în mână; din atelierele tale-au iesit coarde, clape, alămuri, percuție, lemne et cetera (si omul mândru!) atât cât să umpli o fosă orchestra-la-la/ cât să petreci o comună întreagă la groapă în ritmul lui: dui dui du-i du-i du-i! până când ți se-ntoarce, acum la persoana a treia: du-l
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]
-
fire - că doar în zilele de sărbătoare el nu e fitecine, ci prietenul cel mai drag care-ți alină dorurile și căruia i te adresezi prin hori: Zi Văsîcă după mine Că eu nu poci după tine. Zi Văsîi cu cetera Că și eu te-oi ajuta. Omul cântă un danț pe jos. Își lansează strigătul domol, întretăindu-l cu pauze lungi în timpul cărora se muncește să se concentreze, ca să poată produce versuri noi. Cum e beat, nu-i prea iese
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
unei fetișcane abia sosite care se pregătește și ea de cântare. Bună ocupație pentru mâinile-i tremurânde! Fata rejoacă întreaga comedie a pudorii - capul plecat apoi înălțat, gura acoperită și descoperită, baticul înnodat și deznodat, timp în care Văsîi mânuie cetera - și, în fine, cu glas tare, își începe danțul. Obscuritatea amurgului ne învăluie pe nesimțite. Dintr-o dată, vraja se rupe. Fiecare pare să-și aducă aminte că are o treabă urgentă. Femeile trag scaunele în casă. Bărbații se risipesc care
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
viață. Apoi se instalează o stare de catatonie în care corpul este viu, dar nu mai are legătură cu viața din jurul lui. Numai reîntoarcerea iubitului, vocea lui, ar putea să o facă să remonteze pantă. „La inimă e un leac Cetera și omul drag!" Dacă nu e posibil, atunci Dumnezeu cu milă! Da, se poate muri de DOR! Dar și să supraviețuiești, se poate! Secretul constă într-o Schimbare de Polaritate care permite schimbarea sensului Vieții, trecerea dintr-o spirală, descendentă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
slujba altora care nu aveau dibăcia, nici cutezanța să-și rezolve singuri problemele. Știți domniile voastre: colo un soț Încornorat, dincolo un proces sau o moștenire dubioasă, ba niscai datorii la jocul de cărți plătite doar pe jumătate, ba alte et cetera. Acum e ușor să critici așa ceva; dar În vremurile acelea, capitala tuturor Spaniilor era un loc unde Îți câștigai viața sau ți-o pierdeai Într-o Încăierare, Într-o ambuscadă la colț de stradă, În scăpărările unor oțeluri. În treburile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
De ce? Să văd ce-i înăuntrul oamenilor. Și moartea, bineînțeles. — De ce? — Pentru că mi se pare o prostie să fii într-o lume pe care ți-e teamă s-o privești. Știți, vreau să-mi placă lumea, viața, Dumnezeu, natura, et cetera, dar nu pot din cauza durerii. — Durerea nu pune probleme. îi avertizează pe oameni că le lipsește ceva. — O, știu că de obicei durerea ne face bine, replică Thaw, dar la ce-i folosește unei femei care poartă într-însa un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cum au aflat ei de miting dacă nu avuseseră legături cu nimeni, contacte, cip cirip, cum poți fi așa naiv Roja? Am mai spovedit eu o dată pe unul, numai ăla mai fusese așa credul, păi toată lumea știa, Pipera, Băneasa, et cetera, de la cine, Părințele? Circulau zvonuri, Iașul, Timișoara, dar de ce aducea el vorba atît de insistent de toate amănuntele astea? Mă interesează să aflu adevărul, Părințele, mă chinuie talentul de iscoditor, fii atent să nu strici ce ai construit pînă acuma
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
că bărbatul de lângă ea avea În loc de cizme copite de cal și ea s-a sculat și a fugit și imediat casa s-a scufundat În pământ și trei zile și trei nopți s-a auzit de acolo cum cântau cu cetera, cum se veseleau și chiote și țipături, poate să fi fost vreun zmeu, că ea l-a văzut odată. O femeie și-a cumpărat un coșciug Înainte de moarte, ca să-l aibă, și l-a umplut cu cucuruz și l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
sociologiei și pe aplicarea eficientă a principiilor științifice la lărgirea orizontului vieții umane; clădirea unei societăți mondiale planificate, ordonate și frumoase; abolirea suveranității naționale, scoaterea războiului În afara legii; supunând banii și creditul, producția, distribuția, transporturile, populația, manufactura de armament et cetera unui control mondial colectiv, oferind educație universală gratuită, libertate personală (compatibil cu bunăstarea comunității) În cel mai Înalt grad; o societate de servicii bazată pe o atitudine rațională, științifică asupra vieții. Sammler, cu interes și Încredere de sine crescânde amintindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
adresă el o strigătură anume făcută pentru cei din Kotonoaga, care nu prea știau să învârtească hora: Dă-te, vere, mai deoparte / Nu joci, numa' dai din coate / Pe-aici, nu te-mpiedeca / Du-te 'nvață a juca / Că încurci și cetera!... Orășeanul, cel fără pălărie și cu bucile mari, găsise, în acareturile lui de tinichea și de foaie de cort kaki, o nebună de săltată de la Goldana, dans care, învârtit, în sens invers acelor de ceasornic, de către meșteri-bărbați în ale horei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cum au aflat ei de miting dacă nu avuseseră legături cu nimeni, contacte, cip cirip, cum poți fi așa naiv Roja? Am mai spovedit eu o dată pe unul, numai ăla mai fusese așa credul, păi toată lumea știa, Pipera, Băneasa, et cetera, de la cine, Părințele? Circulau zvonuri, Iașul, Timișoara, dar de ce aducea el vorba atît de insistent de toate amănuntele astea? Mă interesează să aflu adevărul, Părințele, mă chinuie talentul de iscoditor, fii atent să nu strici ce ai construit pînă acuma
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
sunteți, dar n-am ce vă face. Rămâneți cu ce aveți. Nu vă mai pot da într-un adaos decât o inimă ușoară ca să vă bucurați cu al vostru. Să vă pară toate bune: să vie la voi cel cu cetera; și cel cu băutura, și s-aveti muieri frumoase și iubite”. Naratiunea simplă, ar putea fi delimitată schematic în trei parti: partea întai de la început până la plecarea Vitoriei în cautarea lui Lipan (cap. VII); prezentarea argatului Mitrea si a lui
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
fereastra unui vechi castel, care este luminat de mii de lumini și răsună de mare cîntare de barzi. Înăuntru dansează niște ființe albe, parcă purtate de zefirii de prin grădini. La acea horă, cîntă nimfele, întîi din lire, apoi din ceteri, apoi cîntă barzii, cu glasuri "barbate" rugînd-o pe Ondina, cea aleasă de regele Lin, ca stăpînă a zeului Amor și zeiță adorată de poeți, să-și împlinească solia dată de Orfeu. Vocea ei să răsune ca o vrajă, încît marmora
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
biblic cu ingeniozitate plastică, ingenuitate și prospețime. Peisajul, impregnat de sunetul difuz al lamentației psalmistului, se modifică treptat, fastuozității exotice a psalmilor îi ia locul abundența bucolică, sugerând medii familiare, în care harfele devin „buciume” autohtone, alăuta este substituită cu „cetera”, munții biblici - cu „măgurile” Moldovei, taurii - cu „inorogii” fantastici ai cărților populare. Versuitorul pare a preamări uneori același tărâm al abundenței - vegheat de astre-„n hoarbă”, apărat de semnul bourului, populat cu cirezi și turme și prisosind de „vipturi” - cântat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
sub semnul divinității; cu aceasta comunică direct la Începuturi lumea muntenilor oieri: ,,nu vă mai pot da Într-adaos decât o inima ușoară ca să vă bucurați cu al vostru. Să vă pară toate bune; să vie la voi cel cu cetera ... și s-aveți muieri frumoase și iubețe”. Vitoria este o femeie de circa patruzeci de ani, aflată În floarea vârstei. Alături de bărbatul ei s-ar mai fi putut bucura de viață mulți ani. Dar femeile păstorilor au de cele mai multe ori
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]