78 matches
-
iubesc./ Ceterașul bine zice/Fetele gura i-o mânce/Nevestele buzele/ Că fain zici cu strunele./ Ceteraș, cetera ta/Rău mă tem că s-a strica/ S-a strica de capul tău/ Că nu zici pe placul meu/ Zi-i, ceteraș, mai cu foc/Ca să mă satur de joc./ După ce-oi îmbătrâni/ Nu m-oi mai putea învârti/ Când n-oi mai putea juca/Num-oi sta și m-oi uita./” Și-a creat singură 99% din repertoriu, preluând linia melodică
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
cu foc/Ca să mă satur de joc./ După ce-oi îmbătrâni/ Nu m-oi mai putea învârti/ Când n-oi mai putea juca/Num-oi sta și m-oi uita./” Și-a creat singură 99% din repertoriu, preluând linia melodică de la ceterașii din zonă. Matei Ionela Maria, în vârstă de 14 ani, din comuna Deda, județul Mureș, cântă de doi ani muzică populară, a început să cânte în Corul bisericii în urmă cu șapte ani. Interpretează melodii din repertoriul soliștilor consacrați: Leontina
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
ci și prin valoarea morală și educativă pe care o are. Printre cântecele dragi Domniei Sale și spectatorilor, majoritatea interpretate și pe scena de la Valea Gurghiului, pot fi amintite: „De la Rebrișoara în jos,” „Someș pe marginea ta”, „Boii trag brazda se-ntoarnă”, „Ceterașule vestit,” „Cine joacă bătrânește”, „A fi om e lucru mare”, „Cântecul omului bun.” Una din temele preferate este dragostea față de locurile natale, de copilărie și de cei dragi: „Di la Rebrișoara-n jos/Mândru-i locu' și mănos/Di la Rebrișoara-n
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
și griul cernit, să-mi alunge norii, ploile hulite, să-mi lase doar dorul, tandru și împlinit. Împlinit și mândru mi-este portu-n lume precum toți stejarii, crunt, azi, pedepsiți ce-și înălțau falnic verzile costume prinse-n armonie de ceterași vestiți Vestiți am tot fost noi de la Râm încoace, ba chiar dinainte că nu se mai știe, noii izvoditori sar, doar să ne provoace, cum că lumea veche e tot Românie. Românie suntem și-aici și-n ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
pună culori măiestritepeste întreg anostul și griul cernit,să-mi alunge norii, ploile hulite,să-mi lase doar dorul, tandru și împlinit.Împlinit și mândru mi-este portu-n lumeprecum toți stejarii, crunt, azi, pedepsițice-și înălțau falnic verzile costumeprinse-n armonie de ceterași vestițiVestiți am tot fost noi de la Râm încoace,ba chiar dinainte că nu se mai știe,noii izvoditori sar, doar să ne provoace,cum că lumea veche e tot Românie.Românie suntem și-aici și-n ... IX. VINE ..., de Dora
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
și griul cernit, să-mi alunge norii, ploile hulite, să-mi lase doar dorul, tandru și împlinit. Împlinit și mândru mi-este portu-n lume precum toți stejarii, crunt, azi, pedepsiți ce-și înălțau falnic verzile costume prinse-n armonie de ceterași vestiți Vestiți am tot fost noi de la Ram încoace, ba chiar dinainte că nu se mai știe, noii izvoditori sar, doar să ne provoace, cum că lumea veche e tot Românie. Românie suntem și-aici și-n afară c-au
ALTÎNCOTRO de DORA PASCU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380930_a_382259]
-
Viișoara când erați copil? Ana PĂCURAR: Foarte frumoasă! Excelentă! Unchiul meu a fost primar douăzeci și cinci de ani și făcea jocul la el în șură. Era amenajat extraordinar, împodobit cu lepedeie, cum se zice la noi, cu flori și cu verdeață. Ceterașii cântau, tineretul dansa, juca jocuri populare. M-a impresionat foarte mult și de asta mi-a și plăcut să adun. Mi-a dat impulsul să fac acest lucru, puțin cam greu că am o vârstă cam înaintată, dar nu m-
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
ugerele pline. Taurii uriași de peste o mie de kilograme, special crescuți pentru monta, erau în grajdul ultramodern al satului. Trecea deja pe langă cârciuma. Prin fereastră luminată îi zări pe ai lui Cioaca, puși pe chef, pe ai lui Lae ceterașul, dar și pe Solomon cârciu- mărul, gras, unsuros, cu privire vicleana, pus întotdeauna pe câștig. Mde, fiecare cu ale lui, gândi el... La primărie era încă lumină, se vede treaba că mai lucrau încă, apoi o lua ușor spre casă
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
ugerele pline. Taurii uriași de peste o mie de kilograme, special crescuți pentru monta, erau în grajdul ultramodern al satului. Trecea deja pe langă cârciuma. Prin fereastră luminată îi zări pe ai lui Cioaca, puși pe chef, pe ai lui Lae ceterașul, dar și pe Solomon cârciu- mărul, gras, unsuros, cu privire vicleana, pus întotdeauna pe câștig. Mde, fiecare cu ale lui, gândi el... La primărie era încă lumină, se vede treaba că mai lucrau încă, apoi o lua ușor spre casă
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
Viața românească”, „Transilvania” ș.a. Deși atras timpuriu de literatură - pentru nuvela Nu-i nimic!, publicată în 1881, obține și o distincție în 1883 -, P. este menționabil doar ca autor al câtorva narațiuni, între care se disting cele din volumul Florică Ceterașul (1916). Toată proza sa este interesată de lumea rustică a Transilvaniei, care constituie un fundal constant și detaliat uneori abundent, în tablouri etnografice și sociale. Evenimentele sunt reduse la câteva linii (de exemplu, Florică, țigan lăutar, „ceteraș”, protagonist al unei
PAUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
din volumul Florică Ceterașul (1916). Toată proza sa este interesată de lumea rustică a Transilvaniei, care constituie un fundal constant și detaliat uneori abundent, în tablouri etnografice și sociale. Evenimentele sunt reduse la câteva linii (de exemplu, Florică, țigan lăutar, „ceteraș”, protagonist al unei nuvele apărute inițial în „Viața românească” din 1913, moare apărând demnitatea iubitei), dispuse în ample incursiuni în viața de zi cu zi a țăranilor. Descendent al nuvelisticii lui Ioan Slavici, autorul alunecă, pe alocuri, într-un didacticism
PAUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
să intre pe terenul teoretizărilor, P. se arată adeptul concepției potrivit căreia estetica este o disciplină filosofică, întemeiată pe principii eclectice. SCRIERI: Nu-i nimic! Novelă de la 1848, Viena, 1881; Direcțiunea nouă poporală în literatura frumoasă românească, Budapesta, 1883; Florică Ceterașul, București, 1916; Florică Ceterașul și alte scrieri, București, 1928. Repere bibliografice: Marin Dragnea, S-a stins un mare dascăl: Ioan Paul, CLJ, 1926, 10; Călinescu, Ist. lit. (1941), 565, Ist.lit. (1982), 637; Elis Bușneag, „Florică Ceterașul”, „Revista noastră” (Craiova), 1943
PAUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
teoretizărilor, P. se arată adeptul concepției potrivit căreia estetica este o disciplină filosofică, întemeiată pe principii eclectice. SCRIERI: Nu-i nimic! Novelă de la 1848, Viena, 1881; Direcțiunea nouă poporală în literatura frumoasă românească, Budapesta, 1883; Florică Ceterașul, București, 1916; Florică Ceterașul și alte scrieri, București, 1928. Repere bibliografice: Marin Dragnea, S-a stins un mare dascăl: Ioan Paul, CLJ, 1926, 10; Călinescu, Ist. lit. (1941), 565, Ist.lit. (1982), 637; Elis Bușneag, „Florică Ceterașul”, „Revista noastră” (Craiova), 1943, 4-5; Ciopraga, Lit. rom
PAUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
românească, Budapesta, 1883; Florică Ceterașul, București, 1916; Florică Ceterașul și alte scrieri, București, 1928. Repere bibliografice: Marin Dragnea, S-a stins un mare dascăl: Ioan Paul, CLJ, 1926, 10; Călinescu, Ist. lit. (1941), 565, Ist.lit. (1982), 637; Elis Bușneag, „Florică Ceterașul”, „Revista noastră” (Craiova), 1943, 4-5; Ciopraga, Lit. rom., 539-540; Maftei, Personalități, III, 250-252; Dan Mănucă, Argumente de istorie literară, Iași, 1978, 84-89; Dicț. scriit. rom., III, 641-643. D.M.
PAUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
ACASĂ, publicație apărută la București în intervalul martie-noiembrie 1990, ca „Supliment săptămânal «România liberă»”, secretar de redacție fiind Ștefan Răchită, apoi Ion Perșinaru, Stelian Boșman și Ștefan Ceteraș. Într-un posibil articol-program, Anton Uncu adresează un patetic, și deloc ridicol în acel moment, îndemn: „Haideți acasă, oameni buni! Cu toată credința și neuitarea, cu toată durerea și speranța. Acum!” Rubricile obișnuite ale revistei sunt „Dialog cu țara”, „Dialog
ACASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285149_a_286478]
-
trăiesc istoria ca și cum ar respira. Și acuma popa din sat citește duminica la slujbă întâi din Biblie și-apoi din cărțile lui Prodan, despre iobăgia în Transilvania și despre Supplex Libellus... La nunți, noaptea, înainte de 12, când sunt serviți tăițeii, ceterașii cântă imnul lui Iancu, și bărbații, oricât de beți ar fi, își scot clopul sau basca de pe cap. În fața casei avem o cruce mare, de piatră, aproape că ajunge la acoperiș. A fost ridicată de bunicul meu și frații săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
populat cândva aceste locuri, chiar dacă tot mai puțini se Îndeletnicesc cu cititul cărților. Iată de ce m-am decis să scriu o carte despre Gălăuțașul și gălăuțenii de altădată. Nu pot să nu mulțumesc pe această cale lui badea Emil Țăranu, ceterașul de odinioară al satului, feciorul lui Vasile al lui Ionuc, de pe Dealul Armeanului, lui Ion al lui Blaga și lui Ion al lui Sandu lui Mitru lui Simion al Diacului. De la toți aceștia am putut afla multe informații despre gălăuțenii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
aici a fost unul Ionuc, fecior din flori venit aici de pe Filpea unde s-a căsătorit cu Țăran Ioana, soră cu tata lui Dumitru al Șchiopoaei, din căsătoria cărora au rezultat patru frați: Gorea,Neculai,Mihăilă și Vasile.Milu Țăranu, ceterașul satului, acum nonagenar, este feciorul lui Vasile al lui Ionuc. Cinci feciori a avut: Ionuc, Gorea, Neculai, Mihăilă și Vasile. Pe pârăul Ursului care ține tot de acest cătun locuia Ciubucă Petru (Câșu) venit tot de pe Filpea și căsătorit cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe care o adoptase și Rugină al nostru. Și sătenii lau poreclit Misli. În partea dreaptă a Părăului locuia Cotfas Toader, bunic al unui coleg de-al meu de școală, Ștefan. Era Însă și bunic după mamă, al lui Milu ceterașul, fecior al lui Vasile al lui Ionuc, de pe Dealul Armanului. Din neamul Truțeștilor era și Truța Neculai (Buha), tatăl lui Costică Truța, fost primar și decedat cam devreme În urma unui infarct de cord. Și cu acesta am Încheiat trecerea În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
au măritat târziu și au lăsat urmași care la rândul lor au și ei copii. A mai rămas de amintit Valerica Filipaș, fata lui Ionaș care se căsătorește cu Țăran Emil al lui Vasile al lui Ionus de pe Dealul Armanului, ceterașul satului. Dar să nu o uit pe Floarea Coconetelui (Ion Marcu). Neavând copii cu Toader (Prușanul) a Înfiat o nepoată, Aurica, aceasta măritându-se la o vârstă Înaintată cu Toader Doltea (Toader al lui Picior de Porc). Blaga Dumitru, cel
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
la câte o casă și acolo torceau până În miez de noapte. Caierul trebuia să se termine. Dacă terminau cât Își propuseseră să toarcă În acea seară, fetele se mai dădeau la joc. Veneau uneori și flăcăi tineri și câte un ceteraș, dacă era pe aproape. Se spuneau glume, povești, snoave și chiar ghicitori. Dar În acest timp fusul nu trebuia să stea. Cam asta era ceea ce prin alte părți se numea șezătoare. La ore târzii furca și fusul erau date la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
arătură. Și apoi venea gazda, de obicei o fată, cu plosca de rachiu și Îi Îmbia pe cei aflați la coarnele plugului să prindă curaj. Sâmbătă seara avea loc jocul care se ținea de obicei Într-o șură, unde veneau ceterașul și dobașul. Și jocul ținea până a doua zi În zori. Acum flăcăii trăiau fiori ținând strâns mijlocul fetelor și simțindu-le sânii dați În pârgă. În pauză, pe după clăile de fân le mai furau câte un sărut, iar lor
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Începea cu Virgelul, când locuitorii dintr-un cătun se Întâlneau la un gospodar, de obicei la cel care avea casa mai spațioasă. Acest obicei se pare că venea din nordul Moldovei. Acolo se practică virgeluitul. Cătunul numaidecât avea și un ceteraș. Oamenii veneau la Virgel cu mâncare și băutură. Mesele erau Întinse cu bucatele și cu băutura tuturor și toate conflictele și certurile erau acum uitate. Tineri și bătrâni, fete și flăcăi jucau până a doua zi În zori, beau și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe ceafă ai spune că-i un fecior În putere, dar fața lui este brăzdată de vremea pe care a lăsat-o În urmă. „N-ai o țâră de lapte pentru șerpele ăsta?” Îl Întreabă pe țiganul din capul Oltețului, ceterașul Îl privește cu frică și ochi holbați și se duce În casa prăpădită, „femeie, o venit unu cu un șarpe să-i dau lapte”, femeia se Închină, „io-i dau” și-i duce lapte Într-o sticlă, „mulțam frumos, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
atunci, În plutirea aceea peste lanul de lucernă, parcă dintr-o altă viață, ținându-se de mână cu fata notarului, neștiind că, de undeva, de departe, ochii Anei primeau ca un cuțit, direct În suflet, tot ce vedea. Și cântau ceterașii, era zi de horă, ca un fel de cântec de moarte. Îți place cum cânt? Îl Întrebă femeia pe Petru. Acum știu să cânt. Cânt amintiri. Pot să cânt și amintirile tale, și amintirile tale pot să le cânt. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]