78 matches
-
la 5 decembrie 1959 în localitatea Sântana, județul Arad, România, fiul lui Zirmer Karl și Theresia, cu domiciliul actual în Germania, Saulheim, Wendengasse 4. 288. Steinhuber Simona Claudia, născută la 18 martie 1968 în Baia Mare, județul Maramureș, România, fiica lui Ceteraș Dumitru și Zelenszki Edita Olga, cu domiciliul actual în Germania, Eichendorf, Wimpersing 2. 289. Heuer Dumitru, născut la 30 octombrie 1955 în localitatea Săbăoani, județul Neamț, România, fiul lui Burcă Frenț și Roby Tereza, cu domiciliul actual în Austria, Hofstetten
EUR-Lex () [Corola-website/Law/113349_a_114678]
-
6A, ap. 9 țel. 094770562 10149 BUTUC MIHAIL n.1953 Albă Iulia, Str. Florilor nr. 1 țel. 094588211 4 CÂNDEA VASILE n.1937 Albă Iulia, Str. Arnsberg nr. 8, bl. A4, sc. 1, et. 2, ap. 9 țel. 823538 ��5 CETERAȘ NICOLAE n.1942 Albă Iulia, Str. V. Goldiș nr. 28, bl. 8, ap. 11 țel. 828935 12651 CRISTEA ANA ȘTEFANIA n.1939 Teiuș, Str. Axente Sever nr. 14 țel. 851154 10163 DANET MONA n.1958 Albă Iulia, Str. V. Alecsandri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
subțirel ( 16 piese). Au urmat numerase compact discuri ( CD) și casete audio. La Studioul Glas Transilvan din Cluj Napoca - CD -ul și casetă Cucule ce pene porți ( 16 piese noi), La studioul Sonex din Zalău, casetă și CD-ul Zi-mi ceteraș zi-mi cu foc ( 12 piese ), În 1992, dublul compact disc M-o făcut mama jucând ( 16 piese) și Poruncit-o badea-l meu ( 16 piese) la studioul Orseviva condus de Sergiu Vitalian Vaida. În toamna anului 2015, artista a
Cornelia Ardelean Archiudean () [Corola-website/Science/329736_a_331065]
-
1 august și se termina la 20 octombrie. Câteodată se întâmpla să ningă și oamenii să nu fi terminat de secerat. În perioada secerișului, cei mai înstăriți, cu suprafețe mari de holdă, făceau clăci cu câte 30-40 de oameni cu ceteraș și multă veselie, iar la terminarea secerișului se făcea cununa gâului, dusă la gazdă de către o fată. Pentru a asigura recolta dinanul următor, cununa trebuia udată și odată cu ea fata care o ducea. La gazdă avea loc o petrecere cu
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
avangardiste și de mixtura între diverse stiluri muzicale, precum folk, muzică arhaică românească, africană și asiatică, muzică electronică, rock progresiv, new wave ș.a. Între formațiile înfiițate și conduse de Mircea Florian, merită amintite: Zburătorii, Florian în Labirint, Ceata de dubași, ceterași, kitarozi și alți meșteri lăutari, Ceata Melopoică și Florian din Transilvania. Ceata Melopoică este unul dintre cele mai importante proiecte ale sale, inclusiv prin participarea unui număr impresionant de muzicieni și artiști români: Sorin Chifiriuc, Andrei Oișteanu, Alexandru Beno, Gabriel
Mircea Florian (muzician) () [Corola-website/Science/298789_a_300118]
-
Cultural. O dată cu alaiul sosea și carul cu zestre al miresei, care era descărcat în fața nuntașilor pentru ca aceștia să fie martori la mulțimea țesăturilor și cusăturilor aduse de mireasă. Nuntașii intră apoi la masă și începe petrecerea, acompaniată de taraful de ceterași, la cântec și la joc. Un moment important este atunci când socăcița aduce o găină împodobită cu struț, pe care urmează să o dea la naș. Pornind de la bucătărie și îndreptându-se spre masa nașilor, acompaniată de primaș, aceasta chiuie: Din
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
Cu ani în urmă, hora se desfășura în pavilionul din centrul satului, care părea o grădină de flori, frumusețea costumelor, cămășilor și a pânzăturilor constituind o adevărată expoziție de artă. Hora era organizată de unul din feciorii isteți, care angajau ceterași și aveau grijă de buna desfășurare a jocului. Jocul se desfășura într-o atmosferă sărbătorească. Când intra prima dată o fată în joc, toate privirile flăcăilor erau îndreptate înspre aceasta. Fata venea la joc însoțită de prietene sau vecine mai
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
M-ai dat mamă-n miez de zi Străină până-oi muri M-ai dat mamă-n miez de noapte Străină până la moarte. Înainte de a pleca la biserică pentru oficierea căsătoriei religioase, mirele însoțit de nânașii de cununie, chemători, stegar, ceterași și alaiul neamurilor mergeau la casa miresei chiuind și cântând: Noi merem după mireasă Nu știu afla-o-m acasă? O-m află de-a bună sama Ca de-un an sau doi ne cheamă Mai bine de-un an
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
vibrând pe aceeași lungime de undă cu bucuria sau tristețea celui care-l ascultă. Amintesc doar câteva dintre versurile grăitoare despre lăutari: „Cântă-mi lăutare de jale și de dor”; „Cu opinca de mai vreu / cu tilinca tot mă ieu”; „Ceteraș cu struna ta/ mi-ai alinat inima...” 5.5. Rudarii. Sunt recunoscuți ca adevărați maeștrii ai căutării și prelucrării primare a aurului, a prelucrării lemnului moale precum și a culesului fructelor de pădure. De pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când găsirea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
activitatea jurnalistică a autorului, înregistrează lupta scriitorului și ziaristului Constantin Ene împotriva corupției și a nedreptății, întruchipată de mediocrul, dar bogatul și influentul Ion Netea. Acțiunea are loc după 1989 și, pe lângă personajele „cu cheie” (N. Igoițescu, Ilie Mușerean, Dana Ceteraș, H. Băescu, C. T. Pop, Valeriu Tănase ș.a.), apar nume reale ale unor personalități politice (Gh. Gheorghiu-Dej) sau culturale (Mihail Sadoveanu, Mihai Beniuc, Mircea Dinescu, Adrian Păunescu ș.a.) din timpul regimului comunist. Protagonistul, alter ego al lui Ț., este interesat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290135_a_291464]
-
populat cândva aceste locuri, chiar dacă tot mai puțini se Îndeletnicesc cu cititul cărților. Iată de ce m-am decis să scriu o carte despre Gălăuțașul și gălăuțenii de altădată. Nu pot să nu mulțumesc pe această cale lui badea Emil Țăranu, ceterașul de odinioară al satului, feciorul lui Vasile al lui Ionuc, de pe Dealul Armeanului, lui Ion al lui Blaga și lui Ion al lui Sandu lui Mitru lui Simion al Diacului. De la toți aceștia am putut afla multe informații despre gălăuțenii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
aici a fost unul Ionuc, fecior din flori venit aici de pe Filpea unde s-a căsătorit cu Țăran Ioana, soră cu tata lui Dumitru al Șchiopoaei, din căsătoria cărora au rezultat patru frați: Gorea,Neculai,Mihăilă și Vasile.Milu Țăranu, ceterașul satului, acum nonagenar, este feciorul lui Vasile al lui Ionuc. Cinci feciori a avut: Ionuc, Gorea, Neculai, Mihăilă și Vasile. Pe pârăul Ursului care ține tot de acest cătun locuia Ciubucă Petru (Câșu) venit tot de pe Filpea și căsătorit cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe care o adoptase și Rugină al nostru. Și sătenii lau poreclit Misli. În partea dreaptă a Părăului locuia Cotfas Toader, bunic al unui coleg de-al meu de școală, Ștefan. Era Însă și bunic după mamă, al lui Milu ceterașul, fecior al lui Vasile al lui Ionuc, de pe Dealul Armanului. Din neamul Truțeștilor era și Truța Neculai (Buha), tatăl lui Costică Truța, fost primar și decedat cam devreme În urma unui infarct de cord. Și cu acesta am Încheiat trecerea În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
au măritat târziu și au lăsat urmași care la rândul lor au și ei copii. A mai rămas de amintit Valerica Filipaș, fata lui Ionaș care se căsătorește cu Țăran Emil al lui Vasile al lui Ionus de pe Dealul Armanului, ceterașul satului. Dar să nu o uit pe Floarea Coconetelui (Ion Marcu). Neavând copii cu Toader (Prușanul) a Înfiat o nepoată, Aurica, aceasta măritându-se la o vârstă Înaintată cu Toader Doltea (Toader al lui Picior de Porc). Blaga Dumitru, cel
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
la câte o casă și acolo torceau până În miez de noapte. Caierul trebuia să se termine. Dacă terminau cât Își propuseseră să toarcă În acea seară, fetele se mai dădeau la joc. Veneau uneori și flăcăi tineri și câte un ceteraș, dacă era pe aproape. Se spuneau glume, povești, snoave și chiar ghicitori. Dar În acest timp fusul nu trebuia să stea. Cam asta era ceea ce prin alte părți se numea șezătoare. La ore târzii furca și fusul erau date la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
arătură. Și apoi venea gazda, de obicei o fată, cu plosca de rachiu și Îi Îmbia pe cei aflați la coarnele plugului să prindă curaj. Sâmbătă seara avea loc jocul care se ținea de obicei Într-o șură, unde veneau ceterașul și dobașul. Și jocul ținea până a doua zi În zori. Acum flăcăii trăiau fiori ținând strâns mijlocul fetelor și simțindu-le sânii dați În pârgă. În pauză, pe după clăile de fân le mai furau câte un sărut, iar lor
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Începea cu Virgelul, când locuitorii dintr-un cătun se Întâlneau la un gospodar, de obicei la cel care avea casa mai spațioasă. Acest obicei se pare că venea din nordul Moldovei. Acolo se practică virgeluitul. Cătunul numaidecât avea și un ceteraș. Oamenii veneau la Virgel cu mâncare și băutură. Mesele erau Întinse cu bucatele și cu băutura tuturor și toate conflictele și certurile erau acum uitate. Tineri și bătrâni, fete și flăcăi jucau până a doua zi În zori, beau și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
liceale la care sigur participau sub bagheta reputaților lor profesori. Și după fiecare repetiție sau după fiecare spectacol cu mult succes la publicul lor din sat, totul se încheia cu un program de dans modern la care Gheorghiță al Stanii, ceterașul satului îi delecta cu un tangou modern, o Zaraza de Taglarera sau o La Cumparsita lui Rodriguez. Iar dacă Gheorghiță era indisponibil, îl aduceau schnell-schnell pe Herr Hauer Josef, bătrânul cu fermecata lui harmonică cu numai doisprezece bași ca să le
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ACASĂ, publicație apărută la București în intervalul martie-noiembrie 1990, ca „Supliment săptămânal «România liberă»”, secretar de redacție fiind Ștefan Răchită, apoi Ion Perșinaru, Stelian Boșman și Ștefan Ceteraș. Într-un posibil articol-program, Anton Uncu adresează un patetic, și deloc ridicol în acel moment, îndemn: „Haideți acasă, oameni buni! Cu toată credința și neuitarea, cu toată durerea și speranța. Acum!” Rubricile obișnuite ale revistei sunt „Dialog cu țara”, „Dialog
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285149_a_286478]
-
zeci de prozatori, de prestigiu sau în curs de afirmare, precum I. L. Caragiale (Kir Ianulea), B. Delavrancea (Stăpânea odată...), C. Sandu-Aldea (Ape mari, Ion Măgură, Umbra), Artur Gorovei (amintiri), Radu Rosetti (Povestea țigăncii, O vizită la Cuhnia), Ion Paul (Florică ceterașul), Romulus Cioflec (Domnul Ghiță, Copaci bătrâni), N. N. Beldiceanu (Puiul, Barcagiul, La o manevră, Fetița doctorului), I. C. Vissarion (O întâmplare veche, Isprăvi drăcești, Satul lui Sfântu Petre), E. Lovinescu (Pe drumurile Heladei, Homer travestit), Liviu Rebreanu (O strângere de mână), H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
evenimente sonore (sau pluri-muzicile) le pun de obicei interpreților academici serioase probleme de execuție, fiindcă îi obligă să-și execute partitura fără a se lăsa bruiați, dar și fără a ignora partitura celorlalți, pentru a păstra controlul asupra efectului global; ceterașii din grupul Iza stăpânesc însă perfect situația. Cele mai interesante și expresive pluri-muzici sunt cele care alunecă la un moment dat în cacofonii sonore, în haos ultim și primordial totodată, în descompunerea morții, ca în scenele 5 și 11. Pluri-muzicile
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
al celor cinci interpreți: Ioan Pop, liderul trupei, poliinstrumentist și virtuoz "țâpuritor"; Ion Covaci, mânuind vioara cu dexteritatea unui Jimi Hendrix rural și neezitând să danseze pasional, în pofida celor 68 de ani împliniți chiar pe parcursul turneului lusitan; Dumitru Hârb - celălalt "ceteraș", la fel de abil improvizator ca și primul; admirabilele vocaliste (și percuționiste!) Anuța Pop și Voichița Tepei, într-un tandem de o reală feminitate, iradiind nu doar forță muzicală ci și vitală. Reprezentațiile au fost însoțite de expoziția Joc de duminică la
Evenimente muzicale românești la Lisabona și Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9171_a_10496]
-
Moment artistic, luni, la Senat. Un grup de ceterași i-au dedicat lui Mircea Geoană un cântec popular gândit, parcă, să-l mai facă pe social-democrat să uite de necazurile din ultimele zile. Ceterașii îmbrăcați în straie tradiționale, se aflau pe holurile Senatului chiar când Biroul Permanent al acestei
Ceteraşii i-au cântat lui Geoană, la Senat: "Ce rău am făcut la lume de nu-mi aud vorbe bune?"- Ascultă DEDICAŢIA () [Corola-journal/Journalistic/46914_a_48239]
-
Moment artistic, luni, la Senat. Un grup de ceterași i-au dedicat lui Mircea Geoană un cântec popular gândit, parcă, să-l mai facă pe social-democrat să uite de necazurile din ultimele zile. Ceterașii îmbrăcați în straie tradiționale, se aflau pe holurile Senatului chiar când Biroul Permanent al acestei camere discuta o cerere depusă de pesedistul Ilie Sârbu prin care grupul anunță oficial că va continua demersul de înlocuire a lui Geoană, informează . Ce
Ceteraşii i-au cântat lui Geoană, la Senat: "Ce rău am făcut la lume de nu-mi aud vorbe bune?"- Ascultă DEDICAŢIA () [Corola-journal/Journalistic/46914_a_48239]
-
începutul după amiezii a plouat, dar acum e soare. Lăsăm baltă bagajele pe jumătate desfăcute și pornim fără un scop precis: așa, să ne vadă satul, să se vorbească despre noi. Am auzit de altminteri că prin vecini locuiește un ceteraș bun, Văsîi Bura. Văsîi e un bărbat de 27 de ani, blond, subțire, cu fața îngustă și delicată. Ne invită pe loc în camera bună a casei sale neterminate și ne înconjoară cu nevasta, mama, copilul, prăjiturile, horinca și întreaga
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]