289 matches
-
pe-unde urșii se mai certau cu râșii și au purces trei zile și codri iar vreo șapte... Pe calul negru Riga ducea noaptea pre noapte. Pe unde gustă zarea tăriei voroneții acolo e tărâmul Fântânii Tinereții. *** „Tu, fiul meu, cetirea ascult-o cum se-nrouă: De cauți drum fântânii vă dau Porunca Nouă: Nu măsurați cu timpul stihoavna din grăunte, că piatra cât de mică-i la fel din duh de munte. Poteca ta din codrul ce toamna nu întomnu-l e
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
public călduros și invitați speciali. Președintele UZPR, dl Doru Dinu Glăvan, asemeni unui magician, captează atenția auditoriului, cu comentarii bine punctate, dezvăluind momentele speciale ale seratei și prezentând personalitățile invitate cu acest prilej. Subiectele seratei au fost : 1.”De la Eminescu cetire”-prezentat de scriitorul,jurnalistul,poetul Miron Manega. Scriitorul ne invită să ne delectam cu paginile revistei” Certitudinea”,o revistă de cultură,spiritualitate și atitudine. 2.”Eminescu în numismatica.” Mihai Costin, presedintele Grupării Colecționarilor de Medalii și Insigne „Mihai Eminescu”,membru
Serata ” Eminescu, jurnalistul”- decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/92369_a_93661]
-
de cât scriitorului Al. Cetățeanu dorul de ulițele satului în care s-a născut și a copilărit? Îi alină dorul de mirifica Vale a Oltului? La prima întrebare vă răspund cu o poezie de-a mea din volumul „De la Herodot cetire” publicat acum vreo câțiva ani la Editura Academiei Internaționale Orient-Occident (Dumitru M. Ion și Carolina Ilica, născută în Țara Oașului !) . Se numește „Dealurile mele” - de la Amărăști, se înțelege: Am plecat în lume/ Din om bun, nebun./ Dorurile-n pârgă/Cui
Interviu cu scriitorul Alexandru Cetateanu, Canada [Corola-blog/BlogPost/92428_a_93720]
-
uniți, așa cum sunt alte popoare, deci puternici. Avem exemple destule. Din nefericire, „blestemul lui Herodot” ne tot urmărește. Să revin cu o poezie, publicată (în engleză) în „Asia Literay Review”, „Iunosti” (în rusă) și alte publicații. Se numește „De la Herodot cetire” , din cartea cu același titlu, de care am „pomenit” mai sus : Herodot a scris cândva/ Că străbunii noștri, tracii/ N-ar avea asemănare/ De n-ar fi-nvrajbiți ca dracii. Însă, lor, să se unească/ Nicicum voia nu le-a fost
Interviu cu scriitorul Alexandru Cetateanu, Canada [Corola-blog/BlogPost/92428_a_93720]
-
Că se ceartă fără rost. Noi, urmașii lor de sânge,/ Calea le-am bătut prin veac./ Niciodată și niciunde/ Nu aflarăm flori de leac. Veșnic ne stă-n fire cearta,/Blestemata pizmuire/ Și ne-am cununat cu vrajba,/De la Herodot cetire... Noi, scriitorii, am fost uniți până acum vreo 8 ani și cred că dădeam un exemplu bun românilor, dar au apărut doi „cai troieni” în asociație și după un timp au creat „vrajbă” , au făcut o altă asociație de „limbă
Interviu cu scriitorul Alexandru Cetateanu, Canada [Corola-blog/BlogPost/92428_a_93720]
-
numai un deceniu înainte, progresul este evident, cartea croindu-și anevoios dar sigur drumul spre oameni. Așa se explică înființarea primelor case de citire din oraș . Una dintre acestea este atestată pentru anul 1912 cu denumirea de Casa populară de cetire din Tr Severin, înființată de un grup de .. funcționari, meseriași, negustori și studenți, pentru a răspunde unor nevoi însemnate, împrăștierea luminii în straturile sociale lipsite de orientarea necesară vieții 61. Pentru anul următor este atestată, tot în Tr Severin, 194
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
Severin, înființată de un grup de .. funcționari, meseriași, negustori și studenți, pentru a răspunde unor nevoi însemnate, împrăștierea luminii în straturile sociale lipsite de orientarea necesară vieții 61. Pentru anul următor este atestată, tot în Tr Severin, 194 Casa de cetire Petre Liciu 62. În anii 1915-1916 Societatea culturală Mihai Eminescu organiza serbări în grădina publică pentru strângerea de fonduri necesare înființării de biblioteci sătești 63 și pentru înființarea în oraș a unei case de citire care să poarte numele C.I.
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
93. În orașul Turnu Severin, șezătorile se organizau prin intermediul unor societăți și cluburi precum Atheneul român, Secția locală a ligii culturale , Clubul cultural - distractiv Severinul ( 1906), Societatea culturală Mihai Eminescu( 1910), Societatea culturală Teatrul orașului Tr Severin , Casa de cetire, Petre Liciu, Societatea Casa poporului, Muzeul de Istorie și Etnografie ( 1912 ) 94etc. Între acestea, o activitate mai susținută are Atheneul ( președinte Gr. Constantinescu ) care , în decembrie 1901 deschide cel de al doilea ciclu al șezătorilor sale 95 însoțite mai întotdeauna
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
și de reprezentanta mămicilor și a bunicilor, doamna Ioana Cionca. Într-un moment inedit al orei deschise, doamna învățătoare Marioara Herpuț a prezentat elevilor și mamelor invitate o ediție autentică din primul Abecedar românesc intitulat „Metodă nouă de scriere și cetire pentru uzul clasei I primară” (Abecedarul lui Ion Creangă), o lucrare didactică redactată de Ion Creangă, în colaborare cu colegii săi institutori C. Grigorescu, Gh. Ienăchescu, N. Climescu, V. Răceanu și A. Simionescu, care a apărut la Iași pe 8
UN MĂRȚIȘOR DE LA ÎMPĂRATUL POVEȘTILOR de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367633_a_368962]
-
scump din poeyiile conservate în sânul lui”. “Era anul 1857 și în Pesta depusesem esamenele de stat. Baladele poporale române adunate de dl. Vasile Alecsandri atunci le văzui pentru prima dată într-o broșurică. Plăcerea ce m'a cuprins la cetirea lor, aducerea aminte că acasă, la Lipova, am auzit asemenea cântece poporale despre vitejia românilor mă îndemnară ca să culeg poesii poporale din părțile de dincoace de Carpati”, mărturisea juristul Marienescu. În 1861, la București apare volumul Poesie populară, colinde culese
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
lucru, fiind noi ostenitori cu meșteșugul tipografiei( ... .)lunecături vom fi făcut, unele pentru asemănările slovelor(ce) nu prea fac osebire uneler de altele, cum a de către l , ( ... .) de către B , N de către H, E de către E și altele , carele pentru graba cetirii la prube(probe, corecturi, n.a)căci acest lucru s-au lucrat cu sârguire. Altele pentru supărarea nopții, că și noapteab am făcut în unele vremi în loc de zi. Altele pentru multa osteneală fiin (...)firea îngreunată (obosită)nu le vom fi
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]
-
nr. 1035 din 31 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului din ziarul "Curentul" de luni 6 Ian.1935, pag.9 : Scrisoare din străinătate M O Ț I L O R V-am învățat cântecul, pe când eram copil, dintr-o "carte de cetire" veche și cu colțuri îndoite: "Munții noștri aur poartă, Noi cerșim din poarta'n poartă..." Mi se părea trist să ai aur, să ți-l ia alții și s'ajungi cerșetor. Era pe vremea războiului. Învățăm că trăiți dincolo, pește
SCRISOARE DIN STRĂINĂTATE (1935) de ION CHIŢIMIA în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344553_a_345882]
-
cu legendele despre Dragoș Vodă și lupta cu zimbrul : "Dragoș, Dragoș fratioare, Lasă ochii tăi să zboare..." Despre Ștefan cel Mare, întors la lupta de mama lui, despre Mihai Viteazul și altele, pe care le aveam în aceeași "carte de cetire". Unele erau triste. Mama lui Ștefan cel Mare mi se părea fără milă față de fiul ei. Nu gasiam c'ar fi făcut o faptă bună, cum mi se spunea. De atunci a trecut vreme și am învățat, despre toate acestea
SCRISOARE DIN STRĂINĂTATE (1935) de ION CHIŢIMIA în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344553_a_345882]
-
publicat în Ediția nr. 1035 din 31 octombrie 2013. din ziarul "Curentul" de luni 6 Ian.1935, pag.9 : Scrisoare din străinătate M O Ț I L O R V-am învățat cântecul, pe când eram copil, dintr-o "carte de cetire" veche și cu colțuri îndoite: "Munții noștri aur poartă, Noi cerșim din poarta'n poartă..." Mi se părea trist să ai aur, să ți-l ia alții și s'ajungi cerșetor. Era pe vremea războiului. Învățăm că trăiți dincolo, pește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344571_a_345900]
-
cu legendele despre Dragoș Vodă și lupta cu zimbrul : "Dragoș, Dragoș fratioare, Lasă ochii tăi să zboare..." Despre Ștefan cel Mare, întors la lupta de mama lui, despre Mihai Viteazul și altele, pe care le aveam în aceeași "carte de cetire". Unele erau triste. Mama lui ... Citește mai mult din ziarul "Curentul" de luni 6 Ian.1935, pag.9 :Scrisoare din strainatateM O Ț I L O RV-am învățat cântecul, pe când eram copil, dintr-o "carte de cetire" veche și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344571_a_345900]
-
carte de cetire". Unele erau triste. Mama lui ... Citește mai mult din ziarul "Curentul" de luni 6 Ian.1935, pag.9 :Scrisoare din strainatateM O Ț I L O RV-am învățat cântecul, pe când eram copil, dintr-o "carte de cetire" veche și cu colțuri îndoite:"Munții noștri aur poartă,Noi cerșim din poarta'n poartă..." Mi se părea trist să ai aur, să ți-l ia alții și s'ajungi cerșetor. Era pe vremea războiului. Învățăm că trăiți dincolo, pește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344571_a_345900]
-
cu legendele despre Dragoș Vodă și lupta cu zimbrul :"Dragoș, Dragoș fratioare,Lasă ochii tăi să zboare..." Despre Ștefan cel Mare, întors la lupta de mama lui, despre Mihai Viteazul și altele, pe care le aveam în aceeași "carte de cetire". Unele erau triste. Mama lui ... Abonare la articolele scrise de ion chițimia Publicația Confluente Literare se bazează pe contribuția prin postare directă a lucrărilor multor autori talentați din toate părțile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344571_a_345900]
-
VOIE SĂ-L URĂȘTI. Autor: Nicolae Stancu Publicat în: Ediția nr. 1721 din 17 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului A plânge pentru semeni, nu este-o-ndatorire, Nu te obligă nimeni o moarte să jelești Dar pentru toată lumea, de la Hristos cetire: Pe cel ce pleacă-n ceruri, n-ai voie să-l urăști. Păcate-avem cu toții, mai multe, mai puține. Le-or judeca la Vamă , când trecem, de Acei, Ce sunt fără de pată, în albe pelerine... Nu suntem noi nici îngeri , nu
PE CEL CE PLEACĂ-N CERURI, N-AI VOIE SĂ-L URĂȘTI. de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365608_a_366937]
-
păcate nu-l da la mort de-a dura, Că s-ar putea întoarce chiar împotriva ta. În sfântul purgatoriu, e timp de chinuire, Pe-acel ce stă la Vamă e trist să-l ocărăști. Să știe toată lumea, de la Hristos cetire: Pe cel ce pleacă-n ceruri, n-ai voie să-l urăști. REPLICĂ LA O POEZIE SCRISĂ DE UN PRIETEN Referință Bibliografică: PE CEL CE PLEACĂ-N CERURI, N-AI VOIE SĂ-L URĂȘTI. / Nicolae Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PE CEL CE PLEACĂ-N CERURI, N-AI VOIE SĂ-L URĂȘTI. de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365608_a_366937]
-
Creangă și câțiva colegi, institutori ca și el (C. Grigorescu, Gh. Ienăchescu, N. Climescu, V. Răceanu și A. Simionescu), s-au hotărât să creeze un abecedar nou, la metoda nouă, și astfel, apare, în 1868, Metoda nouă de scriere și cetire pentru usulu clasei I primariă. Mai târziu vor elabora, fără aportul lui Climescu, al lui Ienăchescu și al lui Simionescu, Învățătorul copiilor, carte de cetit în clasele primarie cu litere, slove și buchi cuprinzând învățături morale și instructive (1871). În
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
al lui Simionescu, Învățătorul copiilor, carte de cetit în clasele primarie cu litere, slove și buchi cuprinzând învățături morale și instructive (1871). În 1876, la cererea lui Titu Maiorescu, Creangă, de data aceasta doar cu Gh. Ienăchescu, elaborează Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică. Merită să amintim aici și Regulele limbei române pentru începători (clasa II primară) de Titu Maiorescu, retipărită cu învoirea autorului de Ion Creangă, din 1880, pentru faptul că ea cuprinde în prefață ideile proprii ale
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
lui Creangă, de la care își aduce aminte că „...multe lucruri bune, multe precepte frumoase am învățat de la el. Metoda nu-i lipsea și misiunea și-o lua în serios; dragostea pentru luminarea poporului îl făcea să fie iubit de toată lumea. Cetire ca la școala lui Creangă și calcul mintal și scrisoare (caligrafie) ca la el, nu era nicăieri în Iași. Creangă nu trecea de la o lecție la alta până cea veche nu era știută de toți școlarii lui și nici nu
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
Galben 4.- „Lâng-o margine de lume” , Ed. PIM, Iași 2014. 5 .- „ Strajă cuvintelor” , Ed. PIM, Iași 2015. 6.- POVESTIRI. Partea I - Povestiri de la Trotuș , Ed. PIM, Iași 2016 7.- DIN STRĂBUNI Legende versificate , Ed. PIM, Iași 2017. 8.- De la Tăistan cetire. Versuri umoristice , Ed. PIM, Iași 2017. Am publicate articole, scenarii literare, poezii, în antologiile: 1.- „Educația prin muncă și pentru muncă” -CNOP , 1985 2:- „Sus cortina, copii !”, ed. GAFIT, Bacău 2005 3.- „Clopotul, limbaj universal” , Ed. 3D, 2008. o selecție
DATE BIOGRAFICE de LEONID IACOB în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357969_a_359298]
-
S-a stins oare simțământul național despre care vorbea Nicolae Iorga? „Dacă nu se va ajunge, spunea el, ca poporul să impună limba sa națională simțământului de iubire al tuturor stratelor sale sociale, dacă nu vom fi în stare, prin cetirea și administrarea aceleiași literaturi, să unim toate păturile sociale ale poporului nostru, în aceeași mare unitate etnică, vom avea soarta Poloniei, țară care odată a avut glorie, a avut strălucire și a cărei urmă se caută pe pământul Europei”. Și
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
ori, apoi duse repede mâna la gură, pentru a feri de ochii indiscreți ai comesenilor - de parcă ar mai fi ceva de ascuns - dinții rari și strâmbi, „ca de greblă uitată-n drum și călcată de căruță” (expresie tot de la Stemate cetire!). -Nu există pomană-n lumea asta să-l îngrașe pe Stemate, bă Petre. Ăsta-i fieru' dracu'! se băgă în vorbă și Neculai Știrbu, care pân-atunci mestecase chinuit, ceva mai la dreapta lui. Stemate era înalt și slab, de
LA POMANA ELECTORALA de LIVIU GOGU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360678_a_362007]