289 matches
-
nu depășeam cu un cap clanța ușii, poate și datorită faptului că mă tunsese tata chilug, în urma unei boacăne făcute cu a lu' Codiță - prietenul meu cel mai bun ... în toate nebuniile -, când la pedeapsa tăierii părului se adăugase și „cetirea ca pe apă” a romanului „Robinson Crusoe” al lui Daniel Defoe. Recunosc, a fost un truc reușit, altfel nu căpătam cartea, dar am primit și bonus, tăierea moțului. Cartea o citisem mai demult, când mi-o dăduse Vițu, celălalt tată
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_trasca_taina_scrisului_15_d_marin_trasca_1344294790.html [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
S-a stins oare simțământul național despre care vorbea Nicolae Iorga? „Dacă nu se va ajunge, spunea el, ca poporul să impună limba sa națională simțământului de iubire al tuturor stratelor sale sociale, dacă nu vom fi în stare, prin cetirea și administrarea aceleiași literaturi, să unim toate păturile sociale ale poporului nostru, în aceeași mare unitate etnică, vom avea soarta Poloniei, țară care odată a avut glorie, a avut strălucire și a cărei urmă se caută pe pământul Europei”. Și
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Lectia_de_patriotism_ion_c_hiru_1336375579.html [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
este scrisă cu un rece ochi filosofic și străbătută de relația om muritor-astral/eternitate; accent destul de grav la o vârstă care, încă, nu presupune, neapărat, un studiu al profundului. De aceea, cu atât a fost mai mare, pentru mine, plăcerea cetirii corpusului textelor. Redau, mai la vale, câteva eșantioane întru susținerea afirmațiilor pe care le-am făcut mai la deal: LUI (MateiGabriel): ’’M-ai lăsat, stăpâne ceresc/Pe perna Ta să dorm./ Mi-ai dăruit un înger, Gabriel,/Semn al trecerii
MARIUS CIOAREC – ‘’VEŞNIC ÎNDRĂGOSTIT’’ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1413705825.html [Corola-blog/BlogPost/383803_a_385132]
-
Galben 4.- „Lâng-o margine de lume” , Ed. PIM, Iași 2014. 5 .- „ Strajă cuvintelor” , Ed. PIM, Iași 2015. 6.- POVESTIRI. Partea I - Povestiri de la Trotuș , Ed. PIM, Iași 2016 7.- DIN STRĂBUNI Legende versificate , Ed. PIM, Iași 2017. 8.- De la Tăistan cetire. Versuri umoristice , Ed. PIM, Iași 2017. Am publicate articole, scenarii literare, poezii, în antologiile: 1.- „Educația prin muncă și pentru muncă” -CNOP , 1985 2:- „Sus cortina, copii !”, ed. GAFIT, Bacău 2005 3.- „Clopotul, limbaj universal” , Ed. 3D, 2008. o selecție
DATE BIOGRAFICE de LEONID IACOB în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Leonid_Iacob.html [Corola-blog/BlogPost/357969_a_359298]
-
lucru, fiind noi ostenitori cu meșteșugul tipografiei( ... .)lunecături vom fi făcut, unele pentru asemănările slovelor(ce) nu prea fac osebire uneler de altele, cum a de către l , ( ... .) de către B , N de către H, E de către E și altele , carele pentru graba cetirii la prube(probe, corecturi, n.a)căci acest lucru s-au lucrat cu sârguire. Altele pentru supărarea nopții, că și noapteab am făcut în unele vremi în loc de zi. Altele pentru multa osteneală fiin (...)firea îngreunată (obosită)nu le vom fi
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1408358833.html [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]
-
Creangă și câțiva colegi, institutori ca și el (C. Grigorescu, Gh. Ienăchescu, N. Climescu, V. Răceanu și A. Simionescu), s-au hotărât să creeze un abecedar nou, la metoda nouă, și astfel, apare, în 1868, Metoda nouă de scriere și cetire pentru usulu clasei I primariă. Mai târziu vor elabora, fără aportul lui Climescu, al lui Ienăchescu și al lui Simionescu, Învățătorul copiilor, carte de cetit în clasele primarie cu litere, slove și buchi cuprinzând învățături morale și instructive (1871). În
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1488629155.html [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
al lui Simionescu, Învățătorul copiilor, carte de cetit în clasele primarie cu litere, slove și buchi cuprinzând învățături morale și instructive (1871). În 1876, la cererea lui Titu Maiorescu, Creangă, de data aceasta doar cu Gh. Ienăchescu, elaborează Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică. Merită să amintim aici și Regulele limbei române pentru începători (clasa II primară) de Titu Maiorescu, retipărită cu învoirea autorului de Ion Creangă, din 1880, pentru faptul că ea cuprinde în prefață ideile proprii ale
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1488629155.html [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
lui Creangă, de la care își aduce aminte că „...multe lucruri bune, multe precepte frumoase am învățat de la el. Metoda nu-i lipsea și misiunea și-o lua în serios; dragostea pentru luminarea poporului îl făcea să fie iubit de toată lumea. Cetire ca la școala lui Creangă și calcul mintal și scrisoare (caligrafie) ca la el, nu era nicăieri în Iași. Creangă nu trecea de la o lecție la alta până cea veche nu era știută de toți școlarii lui și nici nu
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1488629155.html [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
nr. 1035 din 31 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului din ziarul "Curentul" de luni 6 Ian.1935, pag.9 : Scrisoare din străinătate M O Ț I L O R V-am învățat cântecul, pe când eram copil, dintr-o "carte de cetire" veche și cu colțuri îndoite: "Munții noștri aur poartă, Noi cerșim din poarta'n poartă..." Mi se părea trist să ai aur, să ți-l ia alții și s'ajungi cerșetor. Era pe vremea războiului. Învățăm că trăiți dincolo, pește
SCRISOARE DIN STRĂINĂTATE (1935) de ION CHIŢIMIA în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Chitimia_ion_scrisoare_din_ion_chitimia_1383202725.html [Corola-blog/BlogPost/344553_a_345882]
-
cu legendele despre Dragoș Vodă și lupta cu zimbrul : "Dragoș, Dragoș fratioare, Lasă ochii tăi să zboare..." Despre Ștefan cel Mare, întors la lupta de mama lui, despre Mihai Viteazul și altele, pe care le aveam în aceeași "carte de cetire". Unele erau triste. Mama lui Ștefan cel Mare mi se părea fără milă față de fiul ei. Nu gasiam c'ar fi făcut o faptă bună, cum mi se spunea. De atunci a trecut vreme și am învățat, despre toate acestea
SCRISOARE DIN STRĂINĂTATE (1935) de ION CHIŢIMIA în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Chitimia_ion_scrisoare_din_ion_chitimia_1383202725.html [Corola-blog/BlogPost/344553_a_345882]
-
publicat în Ediția nr. 1035 din 31 octombrie 2013. din ziarul "Curentul" de luni 6 Ian.1935, pag.9 : Scrisoare din străinătate M O Ț I L O R V-am învățat cântecul, pe când eram copil, dintr-o "carte de cetire" veche și cu colțuri îndoite: "Munții noștri aur poartă, Noi cerșim din poarta'n poartă..." Mi se părea trist să ai aur, să ți-l ia alții și s'ajungi cerșetor. Era pe vremea războiului. Învățăm că trăiți dincolo, pește
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_chi%C5%A3imia/canal [Corola-blog/BlogPost/344571_a_345900]
-
cu legendele despre Dragoș Vodă și lupta cu zimbrul : "Dragoș, Dragoș fratioare, Lasă ochii tăi să zboare..." Despre Ștefan cel Mare, întors la lupta de mama lui, despre Mihai Viteazul și altele, pe care le aveam în aceeași "carte de cetire". Unele erau triste. Mama lui ... Citește mai mult din ziarul "Curentul" de luni 6 Ian.1935, pag.9 :Scrisoare din strainatateM O Ț I L O RV-am învățat cântecul, pe când eram copil, dintr-o "carte de cetire" veche și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_chi%C5%A3imia/canal [Corola-blog/BlogPost/344571_a_345900]
-
carte de cetire". Unele erau triste. Mama lui ... Citește mai mult din ziarul "Curentul" de luni 6 Ian.1935, pag.9 :Scrisoare din strainatateM O Ț I L O RV-am învățat cântecul, pe când eram copil, dintr-o "carte de cetire" veche și cu colțuri îndoite:"Munții noștri aur poartă,Noi cerșim din poarta'n poartă..." Mi se părea trist să ai aur, să ți-l ia alții și s'ajungi cerșetor. Era pe vremea războiului. Învățăm că trăiți dincolo, pește
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_chi%C5%A3imia/canal [Corola-blog/BlogPost/344571_a_345900]
-
cu legendele despre Dragoș Vodă și lupta cu zimbrul :"Dragoș, Dragoș fratioare,Lasă ochii tăi să zboare..." Despre Ștefan cel Mare, întors la lupta de mama lui, despre Mihai Viteazul și altele, pe care le aveam în aceeași "carte de cetire". Unele erau triste. Mama lui ... Abonare la articolele scrise de ion chițimia Publicația Confluente Literare se bazează pe contribuția prin postare directă a lucrărilor multor autori talentați din toate părțile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_chi%C5%A3imia/canal [Corola-blog/BlogPost/344571_a_345900]
-
mai sus. Ipotecă, la care s'a renunțat în tot sau în parte, va fi radiata sau redusă din oficiu, din cartea funciară dacă a expirat termenul moratoriului, iar notarea renunțării nu a fost radiata între timp. Articolul 704 După cetirea raportului judecătorului delegat și expunerea reprezentantului comisiunii de creditori, orice creditor va putea arăta motivele pentru care socotește că vreuna din creanțe urmează a fi ștearsă din tablou sau că moratoriul nu trebuie încuviințat. Debitorul poate contesta la randul sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135810_a_137139]
-
sau au fost înlăturate. În tablou vor fi trecute separat creanțele condiționale la care se referă art. 765. Articolul 826 În ziua fixată prin sentința declarativa de faliment pentru închiderea procesului-verbal de verificare, judecătorul sindic asistat de grefier, va da cetire tabloului masei pasive întocmit în conformitate cu art. 825, cererilor de admitere depuse la grefa după data întocmirii acestui tablou, precum și a celor depuse chiar în ziua adunării. Creditorii și falitul au dreptul să facă observațiuni în privința fiecărei creanțe sau a dreptului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135810_a_137139]
-
va înștiință prin scrisoare recomandată, de termenul fixat, pe fiecare creditor, a cărui creanța sau drept de preferință sau fost admise numai în parte sau au fost înlăturate. Încunoștiințarea ține loc de citațiune. Procesul-verbal de verificare va face mențiune de cetirea tabloului masei pasive și a cererilor de verificare ulterior depuse; va cuprinde numele persoanelor care au fost de față; observațiunile făcute de creditor și fălit asupra fiecărei creanțe, va constata terminarea operațiunilor; va dispune afișarea tabloului la ușă tribunalului; că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135810_a_137139]
-
Vaslui) a fost numit în comisia de examinare a cărților didactice din Iași. Ion Creangă era la acel moment institutor la Școala primară de băieți nr. 2 din cartierul ieșean Păcurari și publicase în colaborare "Metodă nouă de scriere și cetire pentru uzul clasei I primară" (1868) și "Învățătoriul copiilor - carte de cetit în clasele primare de ambele sexe cu litere, slove și buchi, cuprinzând învățături morale și instructive" (1871). Eminescu l-a introdus pe Creangă în cenaclul "Junimea" și l-
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
față la iscălirea tratatelor decât cinci persoane: Brătianu, Poklevski, Diamandi, Vintilă Brătianu și cu mine. Poklevski a sosit cel din urmă, cu cele cinci originale destinate Rusiei, Franței, Angliei, Italiei și României. (...) Prin aceste acte declaram război numai Austro-Ungariei (...) Când cetirile au fost terminate a venit rândul iscălirii (...) Vintilă Brătianu pregătise în mijlocul mesei o călimară frumoasă și un condei destinat a fi păstrat în amintirea acestei scene istorice".” În condițiile prezentate, Aliații au acceptat solicitările părții române. Semnarea tratatului a fost
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
unitatea lui în mijlocul real al țării reprezentat de lanțul carpatic”.(G. Călinescu, op. cit., p. 58.) La un an după apariția "Istoriei"... lui G. Călinescu, dramaturgul Victor Eftimiu (1889-1972) contestă valoarea Mioriței și propune să fie scoasă „din toate cărțile de cetire” . (Victor Eftimiu, "Amintiri și polemici", 1942, reluat în Adevărul, nr. 17.175, 1948, apud I. Diaconu, "Ținutul Vrancei", IV, Editura Minerva, București, 1989, p. 349). Așa cum s-a întâmplat cu toate aprecierile contraproductive, articolul lui V. Eftimiu a fost ignorat
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
față la iscălirea tratatelor decât cinci persoane: Brătianu, Poklevski, Diamandi, Vintilă Brătianu și cu mine. Poklevski a sosit cel din urmă, cu cele cinci originale destinate Rusiei, Franței, Angliei, Italiei și României. (...) Prin aceste acte declaram război numai Austro-Ungariei (...) Când cetirile au fost terminate a venit rândul iscălirii (...) Vintilă Brătianu pregătise în mijlocul mesei o călimară frumoasă și un condei destinat a fi păstrat în amintirea acestei scene istorice".” Izbucnirea Primului Război Mondial avea să pună la grea încercare familia Brătianu, care a ales
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
școli: una în Satul Nou (școala noastră) cu clasele I-IV și alta în Satul Vechi cu clasele I-VII. Cei mai mulți elevi de atunci mergeau la școală desculți de primăvara până toamna, cu geacul în care se aflau: cartea de „cetire", tăblița, condeiul și bețișoarele pentru socotit. Cu toate că învățământul de patru clase, apoi de șapte clare era obligatoriu, cu toate eforturile cadrelor didactice din școala noastră, unii săteni nu și-au trimis copiii la școală. Motivele: ignoranța, nepăsarea, precum și nevoia de
Comuna Lița, Teleorman () [Corola-website/Science/301809_a_303138]
-
Aflat la o vârstă a acumulărilor, a distilării sau a evaluării lor (născut la 7 iulie 1947, În comuna Amărăști, județul Vâlcea), cu un orizont informațional bine echilibrat (fiind inginer electronist), scriitorul Alex Cetățeanu și-a denumit cartea De la Herodot cetire (90 de pagini, Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București). Cartea are o splendidă și emoționantă dedicație, gen afinități elective, care deschide nenumărate trimiteri tematice spre oamenii care i-au drapat existența și visul lui de Înălțare spirituală prin poezie. În prim-
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
În multe țări, cu precădere În America de Nord, În descifrarea vieții materiale și spirituale a oamenilor, indiferent de rasă și religie, ziaristul Alex Cetățeanu transferă informația frustă găsită la români poetului neliniștit. Din asemenea impresii, s-a alcătuit poezia De la Herodot cetire, care dă și titlul Întregului volum. Cuvântul dezbinare ar fi cel care sintetizează variațiile ideilor din toate patru catrene: „Herodot a scris cândva / Că străbunii noștri, tracii, / N-ar avea asemănare / De n-ar fi-nvrăjbiți ca dracii”. Ghilotina cuvântului
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
dacă poetul, de acum stăpân sigur pe formele de exprimare modernă, vrea să cultive versul liber. Mărturisitoare sunt poemele: Liber, liber, liber, Pe drumul de marți (În a doua parte, cu vădită nominalizare argheziană), Sărac. Pe ansamblu, volumul De la Herodot cetire impune un poet matur, cu grijă nețărmurită pentru fluctuațiile cuvintelor, dispuse În registre variate, pentru ca pilda comunicării să fie substanțială. Nu de puține ori, filosofia unei existențe atinge miezul ideilor firești. Între dorul țării originare și existența zilnică din țara
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]