74 matches
-
exemplare; o mie este toată ediția, și de pe acum trebuie să te gândești la ediția doua, care va fi reclamată pe la toamnă și în care vei putea face toate îndreptările ce le crezi de trebuință. Poeziile d-tale sunt astăzi cetite de toate cucoanele, de la Palat până la mahala la Tirchilești, și la întoarcerea în țară te vei trezi cel mai popular scriitor al României. Așa cam este, dar tot nu este rău, când te simți primit cu atâta iubire de compatrioții
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
apoi te ocăresc, acum-însă te sărut. Veronica 17 ianuarie 1880 [VERONICA MICLE] Scumpul meu Eminescu, Am primit "Scrîncioabele" și "Farfaralele" pe cari ai avut nespusa bunătate a mi le trimite; într-adevăr, în starea mea de izolare în care trăiesc, cetitul mă mai distrage puțin, dar adevărat că numai puțin! Presupun însă că tu le cumperi aceste jurnale, în cazul acesta te rog nu // mi le mai trimite. 626 {EminescuOpXVI 627} Acuma, după ce toate chestiile cele mai importante Camera le-a
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ajută la semnele de recunoaștere, la lanțul frățesc, la forță, credință, hărnicie, mâna fiind închisă sau deschisă, datorită mâinilor care ne hrănesc, îmbracă și mângâie. Cititul în palmă declanșează trăirile vizionare, în legătură cu destinul. Domnitorii, principii și regii se supun adesea cetitului și sunt atenți la vestimentația proprie: de pildă, mânușile elegante erau un semn feminin și unul masculin. Ca legendă sau realitate, Alexandre Dumas-tatăl susținea că a văzut corpul conservat al Lordului Byron, care își adora mâinile și înota cu mânuși
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
denunțat ca parafrază redundantă a operei: „Avem aci să deosebim și să reținem un singur fel de critică. Nu aceea care compară autorul și-l situează și-i stabilește influențele reciproce, în legătură cu mahalaua natală, calitatea dinților și a părului, cărțile cetite (...). Nici aceea care repovestește cartea, cu alt stil și cu expansiuni impresioniste. Ci acei cari duc mai departe gîndul autorului și plăsmuiesc lumi noi de idei, utilizîndu-i doar ca punct de plecare și pretext. Criticul acesta încetează de a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
document, pentr’un roman“ sau „Răsturnica. Domnișoara Hus“, „Cîntec de rușine“, „De sufletul lui Fox“ (în volum: „In memoriam“), „Pentru Isarlîk“ (în volum: „Încheiere“), „Preludiu la dansul planetelor exterioare“ (în volum: „Paznicii“), „Jazz Band pentru nunțile necesare“ (subintitulat „Versiune ultimă cetită la o șezătoare a Societății Scriitorilor Români”; în volum: „Ritmuri pentru nunțile necesare“), „William Wilson și cele 1000 (o mie) de fețe ale lui“ (în volum: „Falduri pentru William Wilson“), „În plan“ (în volum: „Mod“), „Lemn sfînt“, „Uvedenrode“, „Toaletă“ (în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
între altele a avut plăcerea a-și arăta atențiunea d-sale față de societate prin aceea că i-a dedicat o horă cu numele "Romînia jună". Ședințele curat literare s-au ținut într-o sală a Universității. Dintre operatele și criticile cetite amintim: "Cid ", poem tradus din Herder, de d. B. Mih. Lazar, "Naționalitatea ca element de cultură", de d. Petru Misiru. Critica asupra temei acesteia, de d. B. M. Lazar. "Despre Tragicomedia ", de d. M. Lazar. "Un tractat general despre agronomie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întrebuințat pentru a-l lua oricui dreptul de a presupune plagiare. În privirea citației de "simple titluri", imputată autorului, găsim asemene în răspunsul din "Presă" reticențe unice în felul lor. Când noi spunem că autorul dă notițe critice asupra cărților cetite, atunci d-sa vine tocmai cu o carte (Prantl, Istoria logicei) la care nici nu se-ncape critică din punctul de vedere al ideilor, ci numai din acela al datelor. De ce n-au reprodus notița despre cartea lui Bain sau
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
obsedată de cazuri clinice, literatura română le ia în seamă, uneori le și tratează. Personajele care au zile de la autor scapă. Așa a fost, așa va rămâne. Noi, cititorii, să fim sănătoși. Lecturile și bibliotecile personajelor Cum pierzi noaptea cu cetitul! G. Topârceanu Personajele literaturii noastre, deși ele însele roade ale ficțiunii, citesc alte ficțiuni și nu numai. Astfel autorii lor le caracterizează mai bine mizând, desigur, pe cunoașterea, fie și superficială, de către cititor a cărților pe care le parcurg personajele
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
NOTA 5 ȘI VERIFICAREA IQ-ULUI Școala primară Am reușit în viață poate și pentru faptul că am ascultat povața lui Miron Costin conform căreia “Nu iasta alta mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbavă decât cetitul cărților”. A venit anul 1954, vremea școlii, cu tatăl meu acasă și fără Stalin. Am început școala la Liceul Nr.1 din Tecuci, școală pe care toată lumea o numea Liceul de fete, pentru că fusese școală de fete și ulterior liceu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
se țină cu mîna dreaptă de ceva. Să nu cîrpești pe cineva, că-i cîrpești mințile. Nu se mănîncă ceva uitat, că acela uită degrabă. Se crede că cetind cineva seara și punîndu-și cartea sub căpătîi nu va uita cele cetite. Mire Mirele e dator să nu se bărbierească pînă în sara de vedere. Mireasă Cînd vine mireasa acasă, ea nu se dă jos pînă nu vine soacră-sa să o ia. Mireasa toate le poate face cît este mireasă, numai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lor însămnătoare slujbe. K. MIHAILIK de HODOCIN, Director Shoalei de Arte și Meșteșuguri 3 Proiect pentru băi publice și o shoală de înotat 2 de K. Mihailik de Hodocin Director Shoalei de Arte și Disertația despre folosul unui asemene așezământ, cetite în seanță publică a Academiei din 28 mart<ie>, Iași, la Institutul Albinei, 1843 Băi publice și o shoală de înotat Între institutele de educație și de sănătate, scăldătoarele publice și shoalele de înotare au cuprins astăzi posturi foarte însemnătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
7. 14 SJIAN, Departamentul din Lăuntru, tr. 1772, op. 2020, dosar 3459, f. 22. 15 Proiect pentru băi publice și o shoală de înotat, de K. Mihailik de Hodocin, Director Shoalei de Arte și disertația despre folosul unui asemene așezământ, cetite în seanța publică a Academiei din 28 mart., Institutul Albinei, Iași, 1843, p. 3 (anexa I/3). 16 SJIAN, Departamentul din Lăuntru, tr. 1772, op. 2020, dosar 3459, f. 23. 17 Augustin Scriban, Dicționarul limbii românești, Editura Presa Bună, Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
citească, având mereu în fața ochilor, poate cea mai cuprinzătoare definiție a actului magic al lecturii, pe care a dat-o cronicarul român Miron Costin...că nu iaște alta mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbava decât cetitul cărților.... prof. Larisa Potorac Grădinița Băcăoani, Vaslui Cartea în opoziție cu mass-media și internetul Un adevărat și înțelept proverb românesc ne spune: Cartea face omul - om, ca altoiul pomul pom. Aceasta înseamnă recunoașterea faptului că înălțarea la adevărata și deplina
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
citit și care nu poate privi în cetitor decât prin lucrarea gravurei. Este gravura numai un adaos de artă, o paralelă pentru plăcerea văzului, pusă lângă aceea a lecturei? Atunci gravura e o complicație mai mult, un repaos nemotivat în timpul cetitului, un apel la alt simț decăt acela al atenției necesare textului 14. Mai mult, Benjamin Fundoianu consideră că prima ediție a unui text ar trebui să apară fără ilustrații, pentru a incita exclusiv lectura, în timp ce cartea ilustrată este dedicată unui
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
dialog, de neclintit în opinii, adeziuni și incriminări. Analiza e înlocuită cu bâzdâcul, luciditatea calmă cu partizanatul isteric, inteligența cu stupiditatea. Nu pot, în acest context, să nu amintesc o vorbă a lui Dostoievski din Însemnări din subterană: Aferim! VI „CETITUL CĂRȚILOR“ Cele 100 de cărți?<footnote id=”*”>Text publicat inițial în volumul Cărțile care ne-au făcut oameni, Dan C. Mihăilescu (ed.), Humanitas, București, 2010. </citation> „— Urcăm? — Nu, dimpotrivă, coborâm!“ Acesta e primul citat pe care l am reținut din
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
sau inscripții, dar, în genere, a spune despre cineva că „citește“, că e „un tip citit“, că e „un mare cititor“ implica, necesarmente, obiectul numit „carte“. Citim cărți, ce altceva? Există, e drept, formula celebră a lui Miron Costin despre „cetitul cărților“. Dar ea se referea la o ocupație încă minoritară, care trebuia definită precis. În plus, cronicarul folosea pluralul având în minte, inevitabil, Cartea, pe care multiplicitatea „cărților“ nu face decât să o reflecteze edificator. („Cu cetitul cărților cunoaștem pe
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Miron Costin despre „cetitul cărților“. Dar ea se referea la o ocupație încă minoritară, care trebuia definită precis. În plus, cronicarul folosea pluralul având în minte, inevitabil, Cartea, pe care multiplicitatea „cărților“ nu face decât să o reflecteze edificator. („Cu cetitul cărților cunoaștem pe ziditorul nostru, Dumnezeu...“) Reapariția, într-un context cu totul nou, a expresiei cronicărești sugerează reintrarea lecturii în condiția minoratului. „A citi“ nu mai e, astăzi, o ocupație atât de răspândită, încât să fie enunțată ca atare, fără
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ideilor și sentimentelor, caracterizări de opere curente sau de autori”), b). narațiuni, descripțiuni etc. desvoltate oral; c) controlul lecturilor recomandate acasă; d) expunerea orală a unui subiect ales de elev sau dat de profesor”; e) reproducerea liberă a cuprinsului bucăților cetite sau a unei povești spusă de profesor în clasă f) reproducerea liberă a unei întâmplări luate din vieața elevului” (Papadopol,1925: 51-52), la care adaugă „g) controlul exprimării elevilor” și „h) exerciții de memorizare”. în afară de faptul că denotația analizei literare
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ne fie cea mai scumpă hrană pentru mintea și inima noastră nu-i prețuim din destul! Dar să le lăsăm aceste, că sînt cam supărăcioase. Atîta zic numai, cum că, pe lîngă toate scăderile și răceala ce o avem asupra cetitului de cărți și de alte feliuri de scrieri periodice, au venit totuși timpul în care un număr mare din naționaliști simțesc cu ferbințală și știu de ce avem trebuință neapărată. Cîteva mii de preoți românești, dintre carii - anumit înlontru împărățiii Austriii
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
scrise cu caractere latine, după ordinea datei fiecărei operațiuni, fără a se lasă vreun loc în alb și fără a se face ștersături sau adăugiri. Cînd sînt necesare îndreptări, ele vor fi astfel făcute încît cuvintele îndreptate să poată fi cetite. Registrele societăților pe acțiuni, în comandita pe acțiuni și cu răspundere limitată vor fi ținute numai în limba română. Articolul 45 Registrul jurnal și inventar vor fi numerotate pe fiecare pagină, iar cartea mare va fi numerotata astfel încît paginile
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 23 august 1940*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135810_a_137139]
-
va face vorbire despre această în procesul-verbal. Cererile scrise ale persoanelor care nu pot semna, vor fi semnate prin punere de deget în fața președintelui instanței sau înlocuitorului sau, iar în comunele rurale și în fața notarului; cererea va fi mai întîi cetita părții, făcându-se arătare despre această pe cerere. În cazurile prevăzute de alineatele 2 și 3, se va face arătare de chipul cum s'a stabilit identitatea părții. Art. 83. - Cînd cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura
LEGE nr. 18 din 12 februarie 1948 pentru modificarea codului de procedura civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141569_a_142898]
-
cu prințul, dacă Făt-Frumos o va găsi pe Ileana, dacă Nică a mai avut curaj să se ducă la furat cireșe... Deci, până la urmă, cartea rămâne un învățător pe cinste și, vorba cronicarului: Nu este alta mai plăcută zăbavă decât cetitul cărților. Ce poate fi mai emoționant și mai fermecat decât lumea minunată a cărților? După ce am trecut de vârsta fragedă a copilăriei, am lăsat în urmă lumea de vis a basmului, cu tot farmecul ei. Din cărți, poveștile curg lin
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
să fi descoperit primul aceste frumuseți și ispitit în același timp să îndemn pe toată lumea să citească această carte, amintindu-ne spusele cronicarului - pe care îl las să-l numiți singuri - „că nu este alta mai de folos zăbavă decât cetitul cărților”. Vasile Filip „Iubite cetitoriu, Multe prostii ăi fi cetit, de când ești. Cetește rogu-te și ceste, și unde-i vedé că nu-ți vin la socoteală, ié pana în mână și dă și tu altceva mai bun la ivală
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
stabili distanțele valorilor intelectuale. Cuvîntul se dezleagă de reflecție, și verbalismul crește în proporții enorme. O soluție în combaterea și stoparea verbalismului pe care o propune Paul Zarifopol este ca și consumatorii și debitanții verbali să practice arta înceată a cetitului - a cetitului liber de ambiția exploatărilor excluziv ornamentale a textelor. Marea problemă este capacitatea cititorului de a înțelege cele lecturate, sau măcar de a realiza că n-a înțeles și să încerce să se lămurească. Asta ar însemna să cerem
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
valorilor intelectuale. Cuvîntul se dezleagă de reflecție, și verbalismul crește în proporții enorme. O soluție în combaterea și stoparea verbalismului pe care o propune Paul Zarifopol este ca și consumatorii și debitanții verbali să practice arta înceată a cetitului - a cetitului liber de ambiția exploatărilor excluziv ornamentale a textelor. Marea problemă este capacitatea cititorului de a înțelege cele lecturate, sau măcar de a realiza că n-a înțeles și să încerce să se lămurească. Asta ar însemna să cerem prea mult
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]