260 matches
-
-se la 17 dec 1977"". Mormântul cronicarului se află izolat lângă latura de apus a bisericii, având la cap un monument cu bust al cronicarului realizat de sculptorul Iftimie Bârleanu (1916-1986). În piatra monumentului este săpat următorul text: ""Deci, fraților cetitorilor, cu cît veți îndemna a ceti pre acest letopisățu mai mult, cu atît veți ști a vă feri de primejdii și veți fi mai învățați"". Deși nu se cunoaște exact data morții cronicarului, ziua comemorării are loc prin tradiție în
Biserica de lemn din Prigoreni () [Corola-website/Science/315958_a_317287]
-
alta și au început să ieie o atitudine violentă față cu Rusia; noi însă am rămas consecuenți, adică rezervați, plini de respect, dar demni si hotărâți. {EminescuOpX 82} "Romînul" dezmințea încă știrea despre cererea de retrocedare a Rusiei, predica încă cetitorilor săi încredere în generozitatea țarului, pe când, luând act despre zgomotul răspândit, noi puneam la îndoială temeinicia lui, dar în acea vreme declaram scurt, cuprinzător, cu demnitate și hotărît: Nu dăm nimic Rusiei si nu primim nimic de la Rusia. Voim să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
îl duc ad absurdum, ci își mai dau silință de a încredința lumea că noi combatem acest program, în vreme ce nu combatem decât lipsa de capacitate a oamenilor ce vor să-l aplice. Astfel "Romînul", în numărul de la 27 aprilie, arată cetitorilor săi cari sânt faptele patriotice ale guvernului. După aceea întreabă: Ce făcură și ce fac în acest timp membrii și aderenții ministerului Catargi? Membrii ai ministerului Catargi nu sânt decât bărbații politici al căror organ e "Timpul", deoarece chiar o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
când anume a rostit cuvinte din cari ar putea rezulta ceea ce zice organul sibariților? Nu se știe și nici nu-i nevoie să se știe: "Romînul" nu voiește să producă decât un efect trecător. Am dori însă ca în sufletul cetitorilor acest efect să fie temerea ca nu cumva "Romînul" să-și facă socoteală astfel: Dacă vom face ca mulțimea să crează că partidul conservator, fiind la putere, ar ceda Basarabia, ea va găsi că e mai bine să o cedăm
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se fac ciraci politici ai cutării sau cutării persoane, câștigă o importanță nemeritată de oameni de partid și deodată numai ce vezi răsărind cutare ori cutare reputație uzurpată, pe cari organele gaștei o laudă și o ridică in ceruri, iar cetitorii cred, reputația se întemeiază, până ce la urma urmelor avem leit-poleit înainte-ne pe candidatul la minister. Cazuri s-ar putea cita o mulțime, ba chiar ar fi practic de a se face o statistică, a putrejunii sociale, atât de numeroase
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-l D. Sturdza, căci cu dinadins omoară pe oamenii ce se amestecă în trebile lor și nu-i primesc decât spre a-i putea omorî. Ca dovadă că și această apucătură e una dintre tradițiunile lor istorice vom pune în vederea cetitorului o parte din istoria lui Matei Vodă Basarab. Matei Vodă Basarab, cel mai național și mai popular dintre toți Domnii Munteniei, acela care creă cea mai națională epocă în istoria noastră, întorcîndu-se de la Constantinopol fu primit, după cum ne spune un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
comentarii de limpezire, Eugen Barbu și Marin Preda, C.V. Tudor și Mircea Dinescu, Ion Gheorghe și Dorin Tudoran, Mihai Beniuc și Petre Țuțea, Petre Dumitriu și Octavian Paler, Vasile Băran și Paul Goma, Mihai Ungheanu și Nicolae Manolescu etc. Bietul cetitor, după o lectură în multe locuri plicticoasă și agramată, va rămîne cu impresia că toată scriitorimea era în colimatorul securității și nu mai puțin pornită împotriva regimului. Pentru constructorii Cărții..., nemulțumirea lui Dan Grigorescu la adresa lui George Ivașcu, care cumula și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
-mă în strada cutare la numărul cutare", ci "du-mă la Societatea de economie din Poarta Curții". * În timp ce aceste descripțiuni apăreau ca foileton săptămânal în ziarul Adevĕrul, am avut, la un moment dat, oare care îndoială cu privire la efectul produs asupra cetitorilor mei. Îndoiala aceasta, în care se amestecau și alte sentimente și stări sufletești, am exprimat-o în următoarele rânduri: "M-aș simți peste măsură de mâhnit, dacă excursiunea aceasta ar obosi câtuși de puțin pe cei pe care i-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pretutindeni și în orice timp; el e veșnic, senin și alinător; trebuie numai găsit și arătat. Noi îi vom face ramă, oriunde și oricum îl vom găsi. Frumusețea e o lumină și lumina o fericire. Și acum, un prim salut cetitorului necunoscut, care va împărtăși cu noi viața cuprinsă în fiecare pagină. Ierte-ne greșalile, scăpările, îndrăznelile nereușite; Imnul către Apolon spune: "Muzele în cor, răspunzându-și cu frumoasele lor voci, cântă darurile eterne ale zeilor și mizeriile nesfârșite ale oamenilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
va împărtăși cu noi viața cuprinsă în fiecare pagină. Ierte-ne greșalile, scăpările, îndrăznelile nereușite; Imnul către Apolon spune: "Muzele în cor, răspunzându-și cu frumoasele lor voci, cântă darurile eterne ale zeilor și mizeriile nesfârșite ale oamenilor..." Ierte-ne cetitorul, noi suntem oamenii și epigoni." Recunosc că, pentru cititorul de azi, proclamația aceasta are un aer vetust, o notă banal romantică, poate chiar o falsă grandilocvență... Dar tocmai pentru a aceasta am scos-o la lumină ca pe un document
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
delicate și întrucâtva o scurtă spovedanie. La timpul în care intervine și în seria faptelor în care se așează, e poate și o încheiere... ...Pentru aceste însemnări ale unui ziarist din alte timpuri, în orice caz. De aproape cinci luni, cetitorii acestui mare cotidian au ocaziunea de a întâlni destul de des în coloanele lui, sub diverse articole de actualitate, numele celui care le adresează acum rândurile de față. Lucrul n-are nici o importanță în sine, fără îndoială; și nici n-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
nostru". Dar îmi pare că și Mauriac e puțin cam în urmă cu politica scrisului. Apoi, eu am un mod de a vorbi, adică a scrie, prea familiar. Justificarea mea îmi pare destul de logică. Oricine scrie are în vedere pe cetitorii săi, adică pe cei care-l gustă, care-l apreciază, care-l înțeleg, cu care se simte legat de o comunitate spirituală și care-l fac să vadă în fiecare lector un prieten. Dar explicația mea e posterioară faptului pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Îl știa ca fiind unul dintre arcașii cei mai buni, da’ am nimerit pe la școli... Iulian Lacrămă Îmi zice, din Blaj. Am Învățat cititul și scrisul și ceva latinească și mă țin ăștia de dascăl... - Și ce cauți tu, măi, cetitorule și scriitorule și iubitorule de latină, tocmai În garda Măriei Sale Ștefan? - Păi, ce să caut, căpitane... Ce caută și Vasile al lui Scatoalcă, și Ion Moț, și tăți ăilalți... Da’ ne e greu să zicem, mai bine ziceau strămoșii noștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
pe timpul lui Gurko și Radetzki, mii de nefericiți fără judecată și sentință spre Nordul îngrozitor, spre înghețurile Siberiei? Ce poate spera continentul, pace sau război? Drept răspuns la atâtea întrebări reproducem numai următoarele pasaje dintr-o foaie vieneză, rămâind ca cetitorul să aprecieze asupra valorii considerațiunilor și concluziunilor: Dacă Alexandru al treilea voiește să mănțină înlăuntrul țării moștenirea străbunilor săi, dacă are de 'gînd, ca un țar absolut, să refuze orice admitere a ideilor moderne, orice concensiune către bolnavul și nenorocitul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
subtilitatea materiei e o greutate. Pe puține coloane trebuie să spunem mult într-o formă nu prea concisă, căci s-ar îngreuia înțelegerea. A doua greutate e recapitularea continuă. Fiecare număr de gazetă e o scriere de sine stătătoare, încît cetitorul trebuie să înțeleagă tot ce-i spui, făr' a pretinde de la el ca să-ți fi citit și numărul trecut. Așadar recapitulăm, zicînd: operațiile de bancă se deosibesc esențial în operații comerciale și de speculă. Cele comerciale sunt: negoț de aur
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
subtilitatea materiei e o greutate. Pe puține coloane trebuie să spunem mult, într-o formă nu prea concisă căci s-ar îngreuia înțelegerea. A doua greutate e recapitularea continuă. Fiecare număr de gazetă e o scriere de sine stătătoare, încît cetitorul trebuie să 'nțeleagă tot ce-i spui făr' a pretinde de la el ca să-ți fi citit și numărul trecut. Așadar recapitulăm zicînd: operațiile de bursă se deosebesc esențial în operații comerciale și de speculă. Cele comerciale sunt: negoț de aur
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
încredințeze direcțiunia institutelor lor la prevții de mir sau la profesori laici. În jurnalile francese se pretinde că închideria institutelor dirijate de iezuiți și disol[v]area novițiatelor lor ar fi chear hotărâte etc. Cum vedeți, ține "în corent pe cetitorii de toate evenimentile petrecute și în străinătate", devenind din ce în ce mai clar, anume: În Spania tot este crize ministerială. În Italia o dezbatere violentă în Adunare a demonstrat că cabinetul Cairoli stă în foarte bune relațiuni cu Austria, care nu are nici o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care silea sute și mii de oameni să muncească pentru folosul esclusiv al unui stăpân, nu mai pot exista nici acele clase oțioase, cari să-și vază averea și buna-stare crescând fără o muncă din parte-le. {EminescuOpXI 293} Chiar cetitorul nedeprins bagă de seamă substituția de idee. Noi am zis muncă materială îndeosebi, "Romînul" ne substituie munca în genere, adecă vorbește de altceva. Ieftină argumentare, în adevăr. Dacă noi vom vorbi de regina Angliei și ziarul guvernamental ne va răspunde
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-ne sub influența fisticului. (text de pe un blog, http://stressymako.wordpress.com, 3.IV.2008) Bâlbe onomatopeice de politicar autopropulsat financiarmente pe "sticlă" și în Parlament ("Cotidianul", beta2.cotidianul.ro, 11.IV.2006) Mi ți-i rânduiesc mai degrabă printre cetitorii în zațul succedaneului de cafea numit literarmente [s.n.] năut, iar popularmente nechezol, afini câteodată cu subiecții psihologici ai testelor de tip Rorschach ori cu fanii doctrinelor complotiste... (discuție pe un forum, www.centrul-cultural-pitesti.ro, XI.2007) Ghinionul venea odată cu implozia
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
patriotismul de-a o vorbi așa cum o știu, rău; când alții, cari se laudă că o știu bine, nu o vorbesc neci rău măcar, adecă n-o vorbesc defeli. Care-i mai bună dintre aste două? Lăsăm ca să judece publicul cetitori. În capitolul IV, criticul [î]l laudă pe d-l Alesandri și-l face regele poeților, lucru la care aplaudem și noi, până ce vom avea și un împărat al poeților, care adecă să-l întreacă pe dumnelui, ceea ce, spus fără
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cumcă omul nostru, judecând după cele mai multe zidiri ce pretind a fi teatre, va avea dreptate să întrebe cum pot fi folositoare locale și societăți cari propagă fără conștiință libertinajul în idei, în simțiri și-n fapte? Pentru ca să feresc pe onorabilii cetitori ai acestor șire de confundarea teatrului - arte și teatrului - meserie, mi-am luat libertatea de-a uza de coloanele ziarului d-voastre, d-le redactor, se 'nțelege că fără pretensiunea cumcă vorbele mele vor avea tăria aceea care învinge și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
științele naturale chiar decât un farmaceut, căci de la cel dentîi se cere bacalaureatul, de la cel din urmă nu. Cu toate acestea recunoaștem îndreptățirea oricărui profesionalist de a pretinde să fie numit după cum 'i convine mai bine și rugăm pe onor. cetitori să 'nțeleagă asistent în loc de calfă. [6 iunie 1876] ["DE MAI MULTĂ VREME... De mai multă vreme se manifestează în opinia publică a țărei dorința de a vedea întemeindu-se o industrie proprie și națională. Dar aceste tendențe și aspirații foarte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ar fi concentrat repede trupe în dreptul Bolgradului din România și că guvernul acestei țări ar fi oarecum îngrijit de aceasta. Noi nu știm nimic. [20 iunie 1876] FRIEDERICH DIEZ Deși cam târziu, totuși ne îndeplinim datoria de a înștiința pe cetitorii noștri despre moartea renumitului filolog al limbilor romanice, Friedrich Christian Diez. Născut la Giessen la 15 mart 1794, și-au făcut studiile sale de literatură clasică în orașul său natal. La 1813 a luat parte ca voluntariu în războiul împrotiva
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au trecut râul Iabor pe lângă laringe, au luat cu asalt întăririle turcilor, luându - le și vitele și proviziunile. Sârbii amenință Mitrovița, ultima stațiune a drumului de fier ce merge la Salonic. {EminescuOpIX 140} Reproducând aceste depeșe după "Telegraful" aducem aminte cetitorilor noștri despre cele notate în no. 68 al Curierului asupra poziției strategice a trupelor sârbești. Mai toate mișcările relatate prin depeșele de mai sus se petrec pe lângă frontierele de nord-vest ale Serbiei și sânt executate de divizia comandată de generalul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că nu-i va lipsi nici de acuma înainte. [25 august 1876] {EminescuOpIX 192} REVISTA DIPLOMATICĂ Acuma, când actul întîi al tragediei de preste Dunăre pare a se apropia de capăt, credem că nu e în totul fără interes ca cetitorul să cunoască atitudinea pe care, e drept că foarte în treacăt, o luase și statul nostru în fața evenimentelor. Prin urmare publicăm mai la vale memoriul d-lui Cogălniceanu. [27 august 1876] AUSTRO-UNGARIA [" DIN SIBIU SE VESTEȘTE... Din Sibiu se vestește
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]