259 matches
-
Jianu, Comloșu Mare; Mișa Vasiescu, Lipova; Vichentie Vasii, Giroc; Paul Tărbățiu, Comorâște. Cultură „Zilele trecute ni s-a trimis un «Buletin» în care era o dare de seamă despre activitatea filosofului indian Krishnamurti. Ni l-a trimis un țăran cărturar, cetitor al gazetei noastre din partea Comloșului mare. Ne permitem să afirmăm și de astă dată, că gazeta noastră «Cuvântul Satelor» are printre cetitorii ei pe cei mai luminați țărani din Bănat. Numai așa are înțeles să publicăm un studiu ca «Introducerea
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
care era o dare de seamă despre activitatea filosofului indian Krishnamurti. Ni l-a trimis un țăran cărturar, cetitor al gazetei noastre din partea Comloșului mare. Ne permitem să afirmăm și de astă dată, că gazeta noastră «Cuvântul Satelor» are printre cetitorii ei pe cei mai luminați țărani din Bănat. Numai așa are înțeles să publicăm un studiu ca «Introducerea în Antroposofie» într-o gazetă poporală” - sunt rândurile surprinzătoare scrise de I. Ciucurel în 10 ianuarie 1936. La fel cum sunt și
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
mișcările primejdioase, cum a fost cea apusă acum, sau acea a Dlui Petru Groza dela Hunedoara”. În plus, se publicau frecvent relatări critice ale celor ce se petreceau în Uniunea Sovietică. În 1953, nota: „În Hunedoara avusem desigur mai puțini cetitori decât în Banat, dar puținii cari erau formau «elita». Între ei era abonat de la început și scrisese și un articol la «Cuv. Satelor» plugarul, ajuns ministru mai târziu sub guvernul Groza: Romulus Zăroni”. Mai scria despre „câteva adunări comune în
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
de mai sus și altele asemenea lor (pe care numai spațiul restrâns ne împiedică să le emitemî ne-au venit în minte gândindu-ne la Broanteș, rapsodul tăcut ce-i însoțea la Stambul pe Barzovie-Vodă și pe spătarul Vulture. Măritul cetitor își aduce, desigur, aminte de soarta tristă a acestui bard căruia, în momentul de vârf al creațiunii sale i se retezase în mod samavolnic limba, deoarece, în concepția otomană despre lume și viață, esteticul, alături de beție, desfrâul și neplata tributului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
căruia, în momentul de vârf al creațiunii sale i se retezase în mod samavolnic limba, deoarece, în concepția otomană despre lume și viață, esteticul, alături de beție, desfrâul și neplata tributului, slăbea - cică - apetitul militar și forța imperiului. De asemenea Măritul Cetitor a băgat fără îndoială de seamă ce personaj cuminte, secundar, a fost pe tot parcursul povestirii bunul Broanteș. Și iată-l acum în crâșma lui Kir Haciaturian profund schimbat, stăpânindu-și cu greu tulburarea, trosnindu-și pe sub masă degetele. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
liniște, de singurătate, de-un colț al lui în care să se poată ascunde în voie. Cât oare din măreția binemeritată a atâtor și atâtor eroi de poveste n-ar fi considerabil știrbită dacă, printr-o instanță nelalocul ei, măritul Cetitor i-ar putea urmări zi de zi și mai ales noapte de noapte fără răgaz? Un Romeo săpunindu-se de zor în fața oglinzii sau un Karamazov cercând niște bretele (ca să dăm două exemple destul de blândeî - nu sunt acestea două imagini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Episodul 66 UN DESTIN O dimineață luminoasă în care să te trezești oftând de plăcere într-un pat moale și uriaș, oaspete în patul viziriului - care muritor, indiferent de epocă și de orânduire socială, nu și-ar dori așa ceva? Bunul Cetitor își va aduce aminte că, prinși cu tipica poveste de dragoste a tăcutului Broanteș, pe Barzovie-Vodă și pe spătarul Vulture i-am lăsat în încăperile câtă frunză și iarbă ale palatului viziriului. înainte de a muta caravana poveștii noastre peste mări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și gângavi. — Amin! - șopti Iovănuț. — Și-acum să mergem, fiule - grăi Metodiu - să dăm ochii cu domnul nostru lumesc. Episodul 73 NOUL DOMN Mai la începuturile acestei povestiri, când și condeiul nostru șovăia, neștiind cu ce ochi va privi măritul Cetitor osârdia de față, și când însuși măritul Cetitor sta pe gânduri, neștiind cu ce ochi să se uite, pomenit-am faptul că preacuvioșii călugări Metodiu și Iovănuț se întorceau de la Râm cu o misiune tainică încredințată lor de Barzovie-Vodă. însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mergem, fiule - grăi Metodiu - să dăm ochii cu domnul nostru lumesc. Episodul 73 NOUL DOMN Mai la începuturile acestei povestiri, când și condeiul nostru șovăia, neștiind cu ce ochi va privi măritul Cetitor osârdia de față, și când însuși măritul Cetitor sta pe gânduri, neștiind cu ce ochi să se uite, pomenit-am faptul că preacuvioșii călugări Metodiu și Iovănuț se întorceau de la Râm cu o misiune tainică încredințată lor de Barzovie-Vodă. însă Istoria, această carte pe care și analfabeții o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
un atât de promițător și simpatic personaj cum e tânărul călugăr Iovănuț e sistematic uitat sau - mai grav - pur și simplu dat la o parte de mâna nedibace a unuia din povestitori? La sesizarea anonimă a unui grup binevoitor de cetitori pe care noi, naratorii secundari, am înaintat-o naratorilor principali spre studiu și rezolvare, ne facem spășiți nostra culpa și încercăm să oferim o minimă explicație acestei - oricum - impardonabile scăpări din vedere. Trebuie spus dintru început că Iovănuț făcea parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mohorâtă, cețoasă, de noiembrie, o stare vizibilă de mahmureală, zgomotul tenace, apropiat al unui perforator, un pix care scrie prost - toate acestea și multe altele pot provoca oboseala povestitorilor. Desigur, o împrejurare trecătoare; dar dacă tot o trăim, rugăm măritul Cetitor să ne îngăduie a părăsi pentru o clipă firul întâmplărilor și să ne lase să vorbim puțin despre noi, cei care depanăm acest fir. în total suntem patru inși care povestim. Fiecare din noi se ocupă de o anumită parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
întări Metodiu. Nu mai spune! - făcu Georgios. Chiar așa?! Exact cum ți-am spus - zise Metodiu. — Mare lucru! - se cruci grecul. De fapt, ce mă mir, Roma ne-a învins și pe noi. Și ca să nu mai plictisim atenția măritului Cetitor, vom spune că au mai vorbit ei de una, de alta, în majoritatea lucruri fără importanță, probleme general-umane, iubire, naștere, moarte, bătrânețe, libertate, cum va fi timpul, mă rog, chestiuni ce se discutau atunci pe Dunăre. Insă tocmai când Metodiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
E duminică. A venit primăvara. Păsările călătoare s-au întors toate din țările calde, apucându-se grăbite să-și construiască frumoase, spațioase cuiburi. Pe ogoare duduie tractoarele, între blocuri duduie covoarele. Soarele râde vesel, încălzind fețele trecătoarelor. Să-ngăduie măritul Cetitor umililor naratori ca-ntr-această binecuvântată zi să lase deoparte firul subțire al poveștii pe care-o deapănă de-atâta vreme și să se cuprindă și ei de farmecul firii din jur, căci, orice s-ar spune, naratorii sunt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
măsline, nu oi. — Nu-ți trebuie acte. Cui te controlează spui că ești prieten cu unu Osman. Atât: cu Osman. Episodul 230 ULTIMUL Cât va mai dura această poveste? ne întrebau, nu fără o anumită neîncredere în glasuri, întâii noștri Cetitori, atunci când au dat cu ochii de primele pagini ale istoriei de față. Iar noi, naivii, răspundeam, nu fără o anume mândrie, într-un glas: „O sută de ani de zile!” Dar nu cât va dura timpul poveștii îi interesa pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dat cu ochii de primele pagini ale istoriei de față. Iar noi, naivii, răspundeam, nu fără o anume mândrie, într-un glas: „O sută de ani de zile!” Dar nu cât va dura timpul poveștii îi interesa pe atenții noștri Cetitori, ci cât va dura timpul istorisirii, sau, mai pe șleau spus, cât credeam noi că vom mai putea povesti. Și noi, naivii, am crezut atât de tare că vom putea spune povestea la nesfârșit, că, uite, au trecut câțiva ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
comparație cumva impardonabilă, eram ca o bulboană în cazanul cu smoală în care cineva, știm noi cine(!), tot amesteca cu polonicul ingredientele care de atâta clocot mai dădea și pe dinafară. Sunt picătura de bulboană strivită de gheata ochilor tăi cetitorule și împrăștiată pe caldarâmul șlefuit de atâta șmotru al plebei de pe Via Apia Vitae de la palatal lui Caesar, pe care am străbătut-o cu înfrigurare, în aceeași arhitectura de pe vremea tot la fel de celebrului său fiu nelegitim, ingrat și nerecunoscător dibuit
DE MÂNĂ, CU LENIN DECAPITAT LA MANDALAY BAY ÎN VEGAS (VII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366833_a_368162]
-
proiect de restaurare pe o perioadă de doi ani care v-a închide astfel sistemul. Îndrăgitele mașini-funicular din San Francisco sunt singurele vehicule încă în stare de funcționare și sunt considerate National Landmark (Mărci Naționale)! Am să zăbovesc, cu voia cetitorului, asupra unui aspect pe care l-am sesizat de la bun început: nevoia de vechi nu doar ca mărturie presantă a nevoii de istorie cu dovezile la vedere, resimțită pe drept de americani și pentru că sunt, la scara istoriei, o națiune
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
fi înțeleasă și în acest fel, deci regula numărul 5 din Regulament: „ Ți se cuvine mâncare, acoperiș și îngrijire medicală. Tot ceea ce ți se oferă în plus este un privilegiu”. Tot într-un subtext, apropo de ce pomenii imediat mai sus, cetitorule întâmplător sau nu al acestor rânduri, ce mai știi despre „privilegiile” din stabilimentele similare românești din ziua de astăzi? Au merite cei de această condiție să trăiască adesea ca „belferii”, să dea ordine și să conducă „dinăuntru, în afară!” oameni
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
de recuperare a unei istorii ceva mai puțin de o jumătate de mileniu, având în vedere rânduiala sistemică și economico-culturală organizată conștient. Iată și programul unei zile din viața unui deținut de la Alcatraz și, jur să mă despart de tine cetitorule, căruia ți-am pus răbdarea la încercare cu acest obositor și interminabil subiect, tern și fără un viitor, cu un trecut însă sigur și întâmplat aevea, pentru alții...Și poate, cu învățăminte pentru fiecare! Iar „orarul de mai jos, chiar
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
sting tot mai mult, cum se perde tot mai mult din auzul nostru sunetele unei muzici plăcute, care se depărtează de noi... Destul nevoile zilei ne posomorăsc, ne mohorăsc chipul...O notă mai voioasă va fi, gândesc, bine primită de cetitorii Vieței” (Blagopolușnie). De menționat că, revista „Vieața” apărea sub direcțiunea Dlor A.Vlahuță și V.A.Urechia, după cum reiese din pagina de titlu, într-un număr din 28 noiembrie 1893). Sunt evocate în aceste scrieri personalități marcante ale culturii noastre
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
jocurile de noroc sunt interzise, fiind monopol de stat, cu excepția loteriei, pe când Las Vegas-ul și deci statul Nevada și-a căpătat statutul de capitală a jocurilor de noroc încă din anul 1955 - când autorul rândurilor la care căznești acum cetitorule să-ți strici ochii, de pe fața nevăzută” a pământului, adică “dincolo de Cortina de Fier” intra în “pielea pionierului” și se juca și el cu “toba” detașamentului, cu norocul “întâmplării de a fi” înmatriculat ideologic și cu obligația de a răspunde
NUNŢILE UTC-ISTE, TOGILE VIRILIS ŞI PROPRIETARII LUI PEŞTE ÎN VEGAS ! (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366659_a_367988]
-
regnul din care pretindem că (mai și) facem parte Și ne (și) detașăm...oah ! Titluri incitante copleșesc coloanele săptămânalelor și (bi)lunarelor (semi) pornografice sau chiar în publicații fără aceeași pretenție. Iată câteva, cu scuzele pe care ți le datorez cetitorule și paginii virtuale de care ți-ai lipit, pentru câteva secunde, ochii, poate împăienjeniți de oboseală și de grjile de peste zi: „Păsărica măiastră” (de la o poștă, pentru a ne menține pe linia unui Brâncuși vulgarizat), „Terente, ah, Terente, senzații violente
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
legătură efectivă cu incursiunile mele în spațiul înfățișat. Că are o tentă prozaică și adesea declamativă, văduvită de acel “nerv de pelerin” la care v-ați fi așteptat, asta e cu totul întâmplător. Pentru toate aceste neajunsuri ale “jurnalului”, cer cetitorului adept al “senzațiilor tari” să sară aceste pagini, pentru a scăpa de plictisul unei expuneri adormitoare, adesea plată și fără un “relief” incitant. Ideea mi-a trecut prin cap văzând niște postere cu indienii Navajos, făcând “echilibristică” pe buza prăpăstiilor
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
nu trebuie să știe că mai e și noapte și că ea e făcută pentru cele legiuite, ci că e mereu ziuă, pentru netrebniciile sufletelor și minților lor apostaziate și în căutare de aventură perpetuă ... Pentru economia de timp a cetitorului, cu respectul presupus al propensiunii cu care mi-a creditat cele câteva gânduri de-a lungul paginilor și cu scuza că nu toate i-au răsplătit curiozitatea, nici exigența sau înzestrarea intelectuală, am să mă opresc, într-un oarecare final
STRATOSPHERE DIN LAS VEGAS (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355652_a_356981]
-
la argumentul revenirii la un subiect drag nouă amândurora, dintr-o întâmplare pur și simplu, sau poate destinul, cine să mai știe, oricum interesant și care chiar dacă face notă discordantă cu titlul cărții, merita să fie adusă întrucâtva în atenția cetitorului, pentru câteva minute de care și-a lipit ochii și poate și mintea cu ceva folos, prea mărit și îngăduitor stăpân al umilului și modestului obiect ce-l ții în clipa de față în mână ... “Sunt curios ce-o să adaugi
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354248_a_355577]