108 matches
-
cetoze, urmând ca ceilalți atomi de carbon să fie numerotați în ordinea în care se succed; atomii de hidrogen, oxigen, etc. au același număr cu atomul de carbon de care sunt legați. Se va exemplifica cu o aldoză și o cetoză: 2.5.2 Structura ozelor Pentru structura ozelor s-au propus mai multe formulări care să concorde cât mai exact cu proprietățile lor fizico-chimice. Formularea liniară (carbonilică) a ozelor atribuie acestora o catenă liniară formată din atomi de carbon, în
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
structură ciclică, în care gruparea carbonil este parțial "mascată" datorită formării unei legături semiacetalice cu una din grupările hidroxil din aceiași moleculă. Transformarea structurii liniare într-o structură ciclică are loc printr-o reacție de semiacetalizare (sau semicetalizare în cazul cetozelor) intramoleculară, care constă în reacția de adiție dintre gruparea carbonil și acel hidroxil alcoolic din oza respectivă, care conduce la formarea unor heterocicluri cu 4 sau 5 atomi de carbon uniți printr-o punte de oxigen. În structura ciclică obținută
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
obținută gruparea carbonil este modificată și în locul acesteia apare o nouă grupare -OH de tip special, numit hidroxil glicozidic sau semiacetalic (semicetalic) deosebit de reactiv. În cazul aldozelor la ciclizare participă grupările hidroxil de la C-4 sau C-5, iar la cetoze grupările OH de la C-5 sau C-6; formarea acestor cicluri este favorizată energetic datorită tensiunilor de ciclu minime. Formele semiacetalice formate din 5 atomi de carbon și un oxigen se numesc cicluri piranozice, pe când cele formate din 4 atomi
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
conțin ciclul furanozic se numesc furanoze. La aldoze structura piranozică se formează prin stabilirea punții de oxigen între C -1 și C -5, iar structura furanozică rezultă prin stabilirea punții de oxigen între C -1 și C -4: 80 La cetoze structura ciclică piranozică se formează prin stabilirea punții de oxigen între atomii de carbon C-2 și C-6, iar structura furanozică prin stabilirea punții de oxigen între atomii de carbon C -2 și C -5: În soluție se stabilește
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
care intervin în metabolizarea acestora au o riguroasă specificitate, catalizând numai procesele metabolice la care participă D glucidele. Dintre aldozele din seria D cu importanță bilogică deosebită pentru organismele vii sunt: glucoza, manoza, galactoza, riboza, eritroza și gliceraldehida, iar dintre cetozele din seria D fructoza, ribuloza, xiluloza, dihidroxiacetona. Nomenclatura ozelor Denumirea unei oze precizează forma de anomerie (alfa sau beta), seria sterică de care aparține (D sau L), precum și sensul de rotație a planului de vibrație a luminii polarizate (+, -). De exemplu
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
În acest caz are loc eliminarea intramoleculară a trei molecule de apă, conform reacțiilor: Furfuralul și derivații săi se condensează cu diferiți fenoli și amine ciclice formând compuși colorați, care servesc la diferențierea hexozelor de pentoze și a aldozelor de cetoze. 2.5.5.Reprezentanți ai ozelor Cele mai importante oze pentru organismul animal sunt triozele, pentozele și hexozele, întâlnite în general sub formă de esteri fosforici. În procesele metabolice se mai formează esterii fosforici ai tetrozelor și heptozelor. Trioze: în
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
În stare liberă se găsește în fructele dulci, roșii coapte, mierea de albine, în legume. Condensată fructoza se găsește în oligoglucide (zaharoza, rafinoza și gențiobioza) și în poliglucide (fructani și levani). Fructoza este cea mai dulce dintre oze. Este o cetoză cu activitate optică levogiră și prezintă fenomenul de mutarotație având (*)20D = 930. În produsele naturale apare sub formă furanozică. În celulele animale se întâlnesc esterii fosforici ai fructozei ca intermediari în degradarea anaerobă a glucozei. D (-) Sorboza este izomer al
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ai ozelor care reacționează, rezultă un diglucid nereducător, neavând nici un hidroxil glicozidic liber. Legă tura realizată în acest caz este dicarbonilică sau diglicozidică (ozil-1,1-ozid) când se leagă două aldoze și (ozil-1,2-ozid) când se condensează o aldoză cu o cetoză. 2.6.1. Diglucide reducătoare Cele mai importante sunt maltoza, izomaltoza, lactoza și celobioza. Maltoza (zahărul din malț) Maltoza este un diglucid format din două molecule de glucoză legate monocarbonilic C1 C4 Deci apa s-a eliminat din hidroxilul * glicozidic
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
catalizează conversia acidului maleic (izomer cis) în acid fumaric (izomer trans): 6.6.5.3. Oxidoreductaze intramoleculare această subclasă cuprinde izomerazele care catalizează interconversia grupărilor aldehidă și cetonă din molecula unui substrat; astfel de interconversii au loc între aldoze și cetoze, când gruparea aldehidă se reduce la gruparea alcool primar, iar gruparea alcool secundar se oxidează la gruparea cetonă: 6.6.5.4.Transferaze intramoleculare (mutaze) sunt izo meraze care catalizează transferul unor grupări chimice (acil, fosforil) de la un atom la
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
din carne: preparate de tip “prospătura” sau tip semiafumat, conserve din carne ouă: proaspete, fierte sau incluse în preparate produse lactate: telemea, cașcaval, brânzeturi fermentate grăsimi:*animale: unt, smântână *vegetale: untdelemn, ulei de măsline (grăsimile se evita în perioada de cetoza) legume și zarzavaturi: varză (albă, roșie, de Bruxelles) conopida, gulii, spanac, dovlecei, vinete, roșii, marole, păpădie, urzici, măcieș, ridichi, ciuperci, ardei gras, ștevie, gogoșari, castraveți, untișor, loboda, fasolea verde păstăi, frunze de mărar, de pătrunjel, măcriș, cimbru băuturi: *alcoolice: vin
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
compușilor polihidroximonocarbonilici polihidroxialdehide sau polihidroxicetone având în general o catenă C C neîntreruptă. 2.5.1. Definiție, clasificare, denumire După natura funcțiunii carbonil (C = O), ozele se clasifică în aldoze, când funcțiunea carbonil este de tip aldehidic (R-CH=O) și cetoze, când funcțiunea carbonil există în molecula acestora sub formă cetonică (R-COR): Aldoza Cetoza Ozele pot fi considerate produși de oxidare (dehidrogenare) ai polialcoolilor alifatici cu același număr de atomi de carbon: prin oxidarea acestora la o grupare alcool primar (-CH2
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
2.5.1. Definiție, clasificare, denumire După natura funcțiunii carbonil (C = O), ozele se clasifică în aldoze, când funcțiunea carbonil este de tip aldehidic (R-CH=O) și cetoze, când funcțiunea carbonil există în molecula acestora sub formă cetonică (R-COR): Aldoza Cetoza Ozele pot fi considerate produși de oxidare (dehidrogenare) ai polialcoolilor alifatici cu același număr de atomi de carbon: prin oxidarea acestora la o grupare alcool primar (-CH2 OH) se formează aldozele, în timp ce cetozele se obțin prin oxidarea unei grupări alcool
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
molecula acestora sub formă cetonică (R-COR): Aldoza Cetoza Ozele pot fi considerate produși de oxidare (dehidrogenare) ai polialcoolilor alifatici cu același număr de atomi de carbon: prin oxidarea acestora la o grupare alcool primar (-CH2 OH) se formează aldozele, în timp ce cetozele se obțin prin oxidarea unei grupări alcool secundar (CH-OH). După numărul atomilor de carbon din moleculă, ozele se clasifică în trioze, tetroze, pentoze, hexoze, heptoze, denumirea făcându-se prin adăugarea terminației "oză" la numeralul care arată numărul atomilor de carbon
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
și cetotrioze, aldotetroze și cetotetroze, aldopentoze și cetopentoze, aldohexoze și cetohexoze, aldoheptoze și cetoheptoze. Pentru oze se folosesc denumiri neștiințifice, uzuale, date de cercetători, ca de exemplu: glucoza, manoza, xiloza, arabinoza, riboza etc. fiecare din acestea putând fi aldoză sau cetoză. Pentru organismul animal cele mai importante oze sunt pentozele și hexozele, care se găsesc atât în stare liberă, cât și sub formă de derivați. În ceea ce privește numerotarea atomilor de carbon, s-a convenit ca funcțiunea carbonil să fie notată cu cel
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
hexozele, care se găsesc atât în stare liberă, cât și sub formă de derivați. În ceea ce privește numerotarea atomilor de carbon, s-a convenit ca funcțiunea carbonil să fie notată cu cel mai mic număr: C-1 la aldoze, C-2 la cetoze, urmând ca ceilalți atomi de carbon să fie numerotați în ordinea în care se succed; atomii de hidrogen, oxigen, etc. au același număr cu atomul de carbon de care sunt legați. Se va exemplifica cu o aldoză și o cetoză
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
cetoze, urmând ca ceilalți atomi de carbon să fie numerotați în ordinea în care se succed; atomii de hidrogen, oxigen, etc. au același număr cu atomul de carbon de care sunt legați. Se va exemplifica cu o aldoză și o cetoză: 2.5.2 Structura ozelor Pentru structura ozelor s-au propus mai multe formulări care să concorde cât mai exact cu proprietățile lor fizico-chimice. Formularea liniară (carbonilică) a ozelor atribuie acestora o catenă liniară formată din atomi de carbon, în
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
structură ciclică, în care gruparea carbonil este parțial "mascată" datorită formării unei legături semiacetalice cu una din grupările hidroxil din aceiași moleculă. Transformarea structurii liniare într-o structură ciclică are loc printr-o reacție de semiacetalizare (sau semicetalizare în cazul cetozelor) intramoleculară, care constă în reacția de adiție dintre gruparea carbonil și acel hidroxil alcoolic din oza respectivă, care conduce la formarea unor heterocicluri cu 4 sau 5 atomi de carbon uniți printr-o punte de oxigen. În structura ciclică obținută
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
obținută gruparea carbonil este modificată și în locul acesteia apare o nouă grupare -OH de tip special, numit hidroxil glicozidic sau semiacetalic (semicetalic) deosebit de reactiv. În cazul aldozelor la ciclizare participă grupările hidroxil de la C-4 sau C-5, iar la cetoze grupările -OH de la C-5 sau C-6; formarea acestor cicluri este favorizată energetic datorită tensiunilor de ciclu minime. Formele semiacetalice formate din 5 atomi de carbon și un oxigen se numesc cicluri piranozice, pe când cele formate din 4 atomi
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
care conțin ciclul furanozic se numesc furanoze. La aldoze structura piranozică se formează prin stabilirea punții de oxigen între C -1 și C -5, iar structura furanozică rezultă prin stabilirea punții de oxigen între C -1 și C -4: La cetoze structura ciclică piranozică se formează prin stabilirea punții de oxigen între atomii de carbon C-2 și C-6, iar structura furanozică prin stabilirea punții de oxigen între atomii de carbon C -2 și C -5: În soluție se stabilește
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
care intervin în metabolizarea acestora au o riguroasă specificitate, catalizând numai procesele metabolice la care participă D glucidele. Dintre aldozele din seria D cu importanță biologică deosebită pentru organismele vii sunt: glucoza, manoza, galactoza, riboza, eritroza și gliceraldehida, iar dintre cetozele din seria D fructoza, ribuloza, xiluloza, dihidroxiacetona. Nomenclatura ozelor Denumirea unei oze precizează forma de anomerie (alfa sau beta), seria sterică de care aparține (D sau L), precum și sensul de rotație a planului de vibrație a luminii polarizate (+, -). De exemplu
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
În acest caz are loc eliminarea intramoleculară a trei molecule de apă, conform reacțiilor: Furfuralul și derivații săi se condensează cu diferiți fenoli și amine ciclice formând compuși colorați, care servesc la diferențierea hexozelor de pentoze și a aldozelor de cetoze. 2.5.4.3. Reacții caracteristice Hexozele pot suferi degradări fermentative, utilizate în industrie pentru obținerea unor produse de fermentație (lactate, brânzeturi). Degradările fermentative pot fi anaerobe și aerobe. După natura principalilor produși finali se deosebesc fermentațiile:alcoolică, lactică, acetică
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
În stare liberă se găsește în fructele dulci, roșii coapte, mierea de albine, în legume. Condensată fructoza se găsește în oligoglucide (zaharoza, rafinoza și gențiobioza) și în poliglucide (fructani și levani). Fructoza este cea mai dulce dintre oze. Este o cetoză cu activitate optică levogiră și prezintă fenomenul de mutarotație având (*)20D = 930. În produsele naturale apare sub formă furanozică. În celulele animale se întâlnesc esterii fosforici ai fructozei ca intermediari în degradarea anaerobă a glucozei. D (-) Sorboza este izomer al
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
ozelor care reacționează, rezultă un diglucid nereducător, neavând nici un hidroxil glicozidic liber. Legătura realizată în acest caz este dicarbonilică sau diglicozidică (ozil-1,1 ozid) când se leagă două aldoze și (ozil-1,2 ozid)când se condensează o aldoză cu o cetoză. 2.6.1. Diglucide reducătoare Cele mai importante sunt maltoza, izomaltoza, lactoza și celobioza. Maltoza (zahărul din malț) Maltoza este un diglucid format din două molecule de glucoză legate monocarbonilic C1 C4 Deci apa s-a eliminat din hidroxilul * glicozidic
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
pipetă se introduce cu atenție, la fundul eprubetei 1 ml acid sulfuric concentrat, în așa fel ca cele două straturi să nu se amestece. La zona de separare dintre cele două straturi apare un inel colorat în roșu-violet. Reacția Selivanov Cetozele, în prezența rezorcinei (reactiv Selivanov) formează, în mediu de acid clorhidric și la cald, compuși colorați în roșu intens. Această reacție diferențiază cetozele de aldoze, care nu dau această reacție. Reactivi * Soluție de rezorcină 0,5 g % în HCl 20
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
amestece. La zona de separare dintre cele două straturi apare un inel colorat în roșu-violet. Reacția Selivanov Cetozele, în prezența rezorcinei (reactiv Selivanov) formează, în mediu de acid clorhidric și la cald, compuși colorați în roșu intens. Această reacție diferențiază cetozele de aldoze, care nu dau această reacție. Reactivi * Soluție de rezorcină 0,5 g % în HCl 20 % (reactiv Selivanov); * Soluție fructoză 2 %; * Soluție glucoză 2 %. Mod de lucru Într-o eprubetă se introduc 2 ml soluție de glucoză 2 %, iar
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]