261 matches
-
îndârjit și răzbunător. Ce căuta el, aici? Era nebun că venise, că se lăsase împins de curiozitate, de îndoială, de gelozia lui rea și venise să afle, ce? că-l înșală? că altul mai șmecher... Coborî atent, amestecându-se printre cheflii. Ravagiile din stomacul lui erau mărite chinuitor de priveliștea deslușită de-aproape. Mormane de mici sfârâitori și cârnați usturoiați dispăreau sub ochii lui, ca-ntr-un cataclism, în fălcile osoase. Își înfrupta ochii cu pâlpâirea și zvâcnetul gol al dansatoarelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Dar de ce... înverșunată rigoare... Cum?... se referă la Tudoran, care scrie și în ziua de Anul Nou, numai să-i meargă bine? înseamnă că 1968 îmi cere să mă așez serios pe treabă! Deschisesem ochii pe la vreo șapte. Cu glasurile chefliilor în auz: Ce frumoasă este viața, când te-apucă dimineața etc. Pe urmă, trezindu-mă bine de tot, o însoțisem pe Karin până la Catedrala Sf. Iosif, și care îmi ceruse pe drum ceva mărunți. Ia te uită cum încep eu
Cifra norocoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8757_a_10082]
-
Sînt anii '30: "iubeam o blondă (Herta), o stradă de pe vremea lui Paracelsius, țigara." Și drumul, la capătul căruia, vezi bine, pîndește succesul. Spre el te-mpinge foamea, din el te scoate beția. Cele două stări cu care, ca un chefliu la parastas, dansează micul roman al lui Stelaru. Întîi foamea, simțită ca-n poveștile de război, pericol de moarte, sfîrșeală haină și de nelecuit. "După legea cîinilor flămînzi" fură, cînd omul se răcorește la o cișmea, struguri de la un oltean
Joacă pentru zei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8876_a_10201]
-
numea Joao ca și tata. Joao Correia, ca să fiu mai exact. Știu că era nereverențios și iute la glumă, de un umor imparabil, veșnic dispus să râdă și să te facă să râzi. A lăsat în urma lui o aureolă de chefliu și om versat în tot felul de farse. Au rămas celebre petrecerile în care invita sau era invitat, socotind după mitologicele peripeții despre care mi-au parvenit ecouri. La o cină la el acasă, un prieten i-a lăudat odată
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
știe, sau măcar bănuiește, ce va să zică orașul vechi. Cel nou crește din coastele lui, cînd minunat, cînd dezamăgitor de agitat. E făcut din luminile de blitz care joacă noaptea în Tour Eiffel, din neoanele tari ale vapoarelor de agrement, din chefliii de ambe cheiuri, din cozile multicolore, vorbind în zece limbi, de la muzee, din străduțele interioare aproape pustii, unde rătăcirea fără ghid și fără hartă (te descurci și așa în Paris) nu ispitește. Acolo, orașul vechi își ia revanșa. Orașul nou
Paris - spicuiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9319_a_10644]
-
asemenea unor speculanți. În aceste condiții, a construi în regim de urgență autostrăzi ar trebui să fie preocuparea guvernului recent instalat. Și asta nu pentru că o rețea de autostrăzi ar împinge înainte întreaga economie românească - lucru care, de altfel, pe chefliul interesat să ajungă de week-end la poala muntelui sau la malul mării îl lasă indiferent. Niște politicieni inteligenți ar putea folosi cu abilitate obsesia ultimilor ani - brăzdarea teritoriului țării cu drumuri ultramoderne. Așa încât, probabil că mulți români întrebați în această
Cum v-ați petrecut sărbătorile de iarnă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7726_a_9051]
-
PREPELEAC Basm dramatic în două părți, după povestea Dănilă Prepeleac de Ion Creangă Personaje Dănilă Prepeleac, gospodar păgubos Smaranda, nevasta lui supărată Vasilică, unul dintre copiii lor flămânzi Ispas, fratele mai mare al lui Dănilă, om avut, de treabă și chefliu Anisia, nevasta afurisită a lui Ispas Onofrei Bârliba, omul cu un car prea mare Costea Conovăț, omul cu multe capre Istrate Cârlig, omul bâlbâit și cu gânsac Jupân Marcu M. Marcu, negustoraș filosof Codârlic cel Isteț, slujbaș mic și prost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
fără nici o hasnă, o liniști oarecum pe bunica, zicând că va reface traseul banilor prăpădiți, precum munteanca Vitoria Lipan din Baltagul lui Sadoveanu. Era o noapte de sfârșit de martie cu lună plină, așa că se vedeau urmele pașilor nesiguri ai chefliului în colbul drumului, oamenii cumsecade fiind la odihna somnului. Se spune că norocul sorții îi ajută pe cei îndrăzneți, judecată confirmată în acea noapte de Sile, care găsi fâșicul cu banii căzuți din sân în mijlocul drumului, căci omul beat o
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
găsise În exercițiul funcțiunii, tranzacționau Încă pachete de acțiuni ale unor companii care Între timp Încetaseră și ele să existe. Câțiva tineri Încinseseră un meci de fotbal. Mai spre vest, un concert rock era În faza probelor de sunet. Niște cheflii chiuiau de mama focului, crezându-se Încă la carnavalul de unde sfârșitul lumii Îi smulsese fără menajamente. Un terorist Învățăcel, care nu apucase să-și detoneze brâul de dinamită, Întreba În stânga și-n dreapta, Într-o engleză stâlcită, dacă mai avea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
se revărsau din stațiile de metrou; din adăposturi ieșeau oameni vîrstnici, corect Îmbrăcați, cu umbrele și serviete de piele. Pe Gower Street, măturătorii strîngeau cioburile geamurilor; o clădire fumega În lumina proaspătă a dimineții, ca o lumînare pe care vreun chefliu ar fi uitat s-o stingă. GÎndul că, În timp ce ei stăteau pe insulița aceea și n-auzeau decît zgomotul cazmalelor, deasupra Londrei se dăduse obișnuita bătălie de noapte i se părea ciudat lui Rowe... Într-un loc strada era barată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
călcat În picioare de sutele de trecători grăbiți să ajungă acasă cu cumpărăturile de seară, se transformase În patinoar. Puțin a lipsit să fie strivit de un autobuz plin care aluneca grațios dintr-un trotuar În altul, spre Încântarea câtorva cheflii care Îl scoteau din minți pe șofer cu răsuflarea lor acră, dar mai ales cu câte un pupic lipicios pus după ureche. Rămase câteva clipe lungit În rigolă, adulmecând zăpada pufoasă. Se ridică și porni Înainte cu mâinile În buzunarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
lui 1925, preda editorului Liverlight (cel care publicase și prima carte a lui Hemingway) manuscrisul unui român intitulat Mayday, după care părăsea, nonșalant, America, luând vaporul spre Europa? Mărturiile prietenilor, biografilor și scormonitorilor de arhivă ni-l arată drept un chefliu cam arogant, obișnuit să trăiască pe picior mare, plin de farmec, povestitor cu hâr. Ambițios, nu-și ascundea planurile de-a ajunge un mare scriitor. Provenea dintr-o familie respectată din Mississippi (unul din bunici fusese colonel în armată Sudista
Primul Faulkner (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6859_a_8184]
-
cusătorese, spălătorese, găinărese, bucătărese și altele. Lăutarii prin excepțiune și pentru considerațiunea talentului lor muzical se bucurau în general de oarecare scutiri. Totuși, cînd veneau boierii la moșie, lăutarii erau datori să fie nelipsiți la curte. Căci dacă boierii erau cheflii, trebuia să veselească casa cu cîntecele lor; cocoana daca era tănără, trebuia s-o deștepte dimineața un cîntec de inimă albastră, executat numai pe o strună, după placul boierului; în unele case erau cîte două tarafuri de lăutari: unul cînta
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
mai, un adevărat bazar de comicării inocente! Tragediile sunt, până și ele, carnavalești. Târgul Moșilor se încheie cu o înțeleaptă lecție de viață. Imobilizat la pat și forțat să respecte cu strictețe un regim alimentar anost, un anume Deftu, mare chefliu la vremea lui, convoacă în secret, în absența nevestei, vechi prieteni de petrecere. Fiecare aduce câte o delicatesă. Băutura e la discreție. Apar și lăutarii. Toate astea în toiul dimineții, când ai casei sunt la serviciu. Scena e cutremurătoare. Paraliticul
Oborul pentru totdeauna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5722_a_7047]
-
intrate pe poarta deschisă de mintea doctorului-magician se trezește în fața unei alegeri dificile, în fața imortalității întruchipată de cinematograf cu celebrii ei „zei", Rudolph Valentino și James Dean, nume care plutesc pe câteva bărcuțe care însoțesc o superbă gondolă, așa cum un chefliu violent intrat prin efracție în Imaginarium întâlnește acolo un coșmar burlesc care-i este în cele din urmă fatal. La realizarea acestui Imaginarium apropiat de formula din Brazil pe care însă o depășește, se află tehnologia 3D, tehnologie care nu
Magicianul, Diavolul și ucenicul vrăjitor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6534_a_7859]
-
mare, pe Acropole, tot astfel, Grecia ar trebui să renască din provincialism și luxură (gloata care acoperea locul cu mizeria ei - p. 39; într-o mănăstire niciun chip frumos, doar efigii de bețivi, de inși sălbatici; peste tot, până-n noapte, cheflii zgomotoși, kilometri de cozi la bordeluri), din precaritatea instalată în toate domeniile vieții sale: „ce-i cumplit e că toți acei bolnavi din Toledo [se face o paralelă cu opera lui El Greco, n. ns. S-G. D.] lăsați fără acoperiș
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]
-
Royal Street spre Canal Street, acolo unde era viață și lume! Odalie privea obosită vesela defilare, sătulă să privească mulțimile de măști și de oameni nemascați, scârbită să se uite la carele alegorice pline cu menestreli cântând, la trăsurile cu cheflii și sperând să-l zărească pe cuviosul Pierre. Carele alegorice care înaintau zuruind, trase de cai plini de importanță, acoperiți cu valtrapuri roșii, începeau să-și piardă din farmec, deghizările deveneau țipătoare, chiar și flamurile cu nuanțe vesele fluturau trist
Alice Dunbar-Nelson by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3721_a_5046]
-
un portret de copilărie și apoi de tinerețe, cu totul respingător?! La ce îi folosesc acestea autorului tetralogiei? La conturarea profilului - când vine momentul - tânărului ofițer de homvezi de la Gyula, pe care îl vede a fi un... pătimaș cartofor și chefliu, pentru a justifica astfel iresponsabililtatea cu care pierde, la jocul de cărți, întreaga sumă de bani destinați popotei, fiind apoi, deferit instanțelor judecătorești, și silit să părăsească Armata Imperială. Ilderim Rebreanu este convins de acest fapt, pe care îl descrie
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
-te încoace mă Matache neică, și scoate-ne o ciutură din izvorul No. 1 al apelor minerale �Părintele Grigore Ciuntu" - glumi el, întinzându-i cheia... - Poftiți, mă rog, și domniile voastre cu păhărelul la izvorul tămăduirii, să bem chiar de acolo. Chefliii își luară toți țoiurile, mai vrând, mai nevrând, ca să facă plăcere popei, înconjurând fântâna. - Trage, Matache neică, trage, ca să vadă și dumnealor cum ne-a pus Dumnezeu mâna în cap. - Nu știu de ce-i grea ciutura, părinte... - Cum să nu
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
de alte ciurucuri. Un hoț de icoane, pescar, pe gîrlă, de sfinți trimiși în procesiune, să facă să-nceteze seceta. Planete de papagal: ,Bătrînul intrase după o țigancă cu galbeni în păr și lulea în gură, care îi îmbia pe cheflii să-și afle viitorul în Ťplanete de tînărť. Dar cui îi păsa de rostul stelelor, cu parale în chimir și vin în mațe? Bătrînul îi cumpără toate Ťplaneteleť, cu lădiță și papagal cu tot. Îl fascina posesia unui astfel de
Cal de poștă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11115_a_12440]
-
Cristian Teodorescu Dacă Traian Băsescu mai vrea un mandat la Cotroceni, ar trebui să uite adresa restaurantului Golden Blitz. Și ar fi bine să-și scoată din cap că președintele se poate afișa prin cîrciumi, în postură de chefliu. Originalitatea sa comportamentală ca omul nr. 1 al țării, începe să-l coste. Obsesia lui de a-și păstra popularitatea îl împinge la acțiuni nesocotite. La nici doi ani de cînd e președintele României Băsescu a cam uitat că a
Becali la pachet cu Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10729_a_12054]
-
ruși cărora le cântă melodia „Doi ochi negri”(Ciornâi harașo!). În 1940 moare fratele Vasile (după o partidă de table când a pierdut toți banii, își joacă și paltonul, apoi sacoul, cere băutură pe datorie, se îmbată - fiind cunoscut drept chefliu și clientul localului, e lăsat înlăuntru, dar fiind iarnă, focul se stinsese demult în sobe, s-a făcut frig, contractează o congestie galopanta de plămâni, si este găsit mort în zorii zilei sub o masă în restaurant de către omul de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
taverna Cock din Fleet Street, când fuseseră de față Kit Marlowe și alții. Kit era foarte bine dispus, cam cherchelit, ceea ce i se întâmpla cu mare ușurință, și debita tot felul de prostioare. Parcă-l vedea ridicând paharul în fața celorlalți cheflii și rostind printre sughițuri: „Bill (ăsta era Shakespeare), să-mi pice mie ouăle dacă nu vine în curând un mare val și tu ai să fii pe creastă”, adică, voia să spună, a explicat Greene, că se aflau pe muchia
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
prea în serios, pentru că nu vin din partea unui inițiat (dar oare nu e totuși un inițiat? - se întreabă investigatorii banalei sale biografii). Antipa n-are acreditare de profet. Un navetist de la Albala la Dealu-Ocna, un biet funcționar de primărie, un chefliu - cum să devină el profet? Cum să poată el ghici viitorul, adică moartea iminentă a altora? De unde știe? Ce îl îndreptățește? Nimic? Chiar nimic? E un impostor, un diavol ascuns, un ins banal care glumește? Cum e posibil să facă
Premoniția între glumă și har by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/10046_a_11371]
-
iau la ceartă, care degenerează în bătaie. Într-un sketch de un grotesc copios, whisky-ul se varsă pe covor, din câlții căruia, „cu un tifon”, va fi recuperat un litru, două, - câtime arhisuficientă pentru o veselă libație. Ca și chefliii din sufragerie, acești trei ași ai sinuciderii ratate nu „reușesc” decât să „se îmbete”. Eșecul lor, altminteri, e total. Total și tragicomic ca acela al vagabonzilor lui Beckett, cărora li se rupe funia, improvizată dintr-o sfoară care slujise drept
Circul nostru vă prezintă două puncte by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/13571_a_14896]