109 matches
-
anterioară a corpului și poartă ochii, orificiul bucal, câte o pereche de chelicere și pedipalpi și 4 perechi de membre locomotoare. La majoritatea arahnidelor prosoma nu este segmentată, doar la solifuge, schizomide și palpigrazi ultimele două segmente prosomale sunt libere. "Chelicerele" sunt alcătuite din 2 - 3 articole, dintre care ultimul este mobil. Ele sunt situate anterior orificiului bucal. Chelicerele se termină cu clești mici care participă la fărâmițarea hranei. "Pedipalpii" reprezintă membre formate din 7 articole. La scorpioni și pseudoscorpioni, pedipalpii
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
de membre locomotoare. La majoritatea arahnidelor prosoma nu este segmentată, doar la solifuge, schizomide și palpigrazi ultimele două segmente prosomale sunt libere. "Chelicerele" sunt alcătuite din 2 - 3 articole, dintre care ultimul este mobil. Ele sunt situate anterior orificiului bucal. Chelicerele se termină cu clești mici care participă la fărâmițarea hranei. "Pedipalpii" reprezintă membre formate din 7 articole. La scorpioni și pseudoscorpioni, pedipalpii sunt transformați în clești masivi și puternici, cu rol în apucarea și fărâmițarea prăzii. La opilioni, solifuge forma
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
de proteinele incrustate cu chitină. De cuticulă sunt atașați mușchii. Sistemul nervos este constituit din creier, masă ganglionară și lanțul nervos ventral. Creierul este format din 2 regiuni: protocerebron - situat anterior - care inervează ochii și tritocerebron - situat posterior - care inervează chelicerele. În prosoma arahnidelor este prezentă și o masă ganglionară subesofagiană care inervează pedipalpii și picioarele. Lanțul nervos ventral, constituit din 7 ganglioni, cel mai bine este prezentat la scorpioni. La păianjeni lanțul nervos este contopit cu ganglionul din prosomă. La
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
Se cunosc foarte multe forme parazite de acarieni zoo sau fitofagi. Prada este prinsă din ambuscadă, păianjenii folosesc pânzele sau este vânată în mod activ. După detectarea prăzii, arahnida sare fulger din ambuscadă și o atacă. Prada este capturată cu ajutorul chelicerelor și pedipalpilor. Pentru aceasta aceste membre sunt înzestrate cu chelă și ghiare, remarcabili sunt pedipalpii scorpionilor și pseudoscorpionilor cu aspect de clește. Victima este lichifiată cu sucuri digestive, bogate în enzime și fermenți, având loc digestia parțială. Apoi, lichidul rezultat
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
Prosoma este nesegmentată, prezentând dorsal 1-2 perechi de ochi, dorsal este acoperită de un scut chitinos, iar ventral, coxele membrelor se unesc median, acoperind sternitele în întregime. De prosomă sunt anexat șase perechi de membre (apendice): cîte o pereche de chelicere și pedipalpi și patru perechi de picioare. "Chelicerele" sunt retractile, alcătuite din două articole dintre care ultimul mobil - chelă. Modul în care ele sunt articulate formează o chelă prehensilă cu ajutorul căreia pseudoscorpionii fărâmițează prada. În chelicere se deschid canalele glandelor
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
ochi, dorsal este acoperită de un scut chitinos, iar ventral, coxele membrelor se unesc median, acoperind sternitele în întregime. De prosomă sunt anexat șase perechi de membre (apendice): cîte o pereche de chelicere și pedipalpi și patru perechi de picioare. "Chelicerele" sunt retractile, alcătuite din două articole dintre care ultimul mobil - chelă. Modul în care ele sunt articulate formează o chelă prehensilă cu ajutorul căreia pseudoscorpionii fărâmițează prada. În chelicere se deschid canalele glandelor sericigene - producătoare de mătase. "Pedipalpii" sunt masivi, transformați
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
cîte o pereche de chelicere și pedipalpi și patru perechi de picioare. "Chelicerele" sunt retractile, alcătuite din două articole dintre care ultimul mobil - chelă. Modul în care ele sunt articulate formează o chelă prehensilă cu ajutorul căreia pseudoscorpionii fărâmițează prada. În chelicere se deschid canalele glandelor sericigene - producătoare de mătase. "Pedipalpii" sunt masivi, transformați în clești asemănători cu cei de la scorpioni. Chelele lor prezintă în schimb glande veninoase. Pedipalpii sunt alcătuiți din 6 articolet: coxă, trohanter, femur, patelă, bazitars și tars. Ei
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
Prosoma, sau cefalotorace, reprezintă regiunea anterioară a corpului la chelicerate și crustacee. La insecte corpul este divizat în 3 regiuni: cap, torace și abdomen. Prosoma poartă membrele locomotoare, orificiul bucal, antenule. La chelicerate pe prosomă se află și pedipalpii și chelicerele, folosite la fărămițarea hranei. Prosoma este alcătuită din fuzionarea acronului cu 7 segmente toracice. La solifuge sunt fuzionate doar primele 4 segmente (plus acron), celelalte 2 sunt libere, la celelalte arahnide toate segmentele sunt contopite. La crustacee, prosma este prezentă
Prosomă () [Corola-website/Science/318382_a_319711]
-
acoperit cu o cuticulă chitinoasă, cu rol protector. Corpul este format din prosomă (cefalotorace) și opstosomă (abdomen). Ele sunt unite printr-un pedicel și permite opistosomei să îndeplinească unele mișcări. De prosomă sunt atașate 4 perechi de picioare, una de chelicer și una de pedipalpi. Chelicerele sunt formate 2 articole, ultimul având forma unei gheare. În chelicere se află glandele veninose, conținutul cărora sunt injectate în pradă pentru a o omorî sau paraliza. Pedipalpi sunt alcătuiți din 6 articole. Articolul bazal
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
cu rol protector. Corpul este format din prosomă (cefalotorace) și opstosomă (abdomen). Ele sunt unite printr-un pedicel și permite opistosomei să îndeplinească unele mișcări. De prosomă sunt atașate 4 perechi de picioare, una de chelicer și una de pedipalpi. Chelicerele sunt formate 2 articole, ultimul având forma unei gheare. În chelicere se află glandele veninose, conținutul cărora sunt injectate în pradă pentru a o omorî sau paraliza. Pedipalpi sunt alcătuiți din 6 articole. Articolul bazal, situate lângă orificiul bucal, posedă
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
abdomen). Ele sunt unite printr-un pedicel și permite opistosomei să îndeplinească unele mișcări. De prosomă sunt atașate 4 perechi de picioare, una de chelicer și una de pedipalpi. Chelicerele sunt formate 2 articole, ultimul având forma unei gheare. În chelicere se află glandele veninose, conținutul cărora sunt injectate în pradă pentru a o omorî sau paraliza. Pedipalpi sunt alcătuiți din 6 articole. Articolul bazal, situate lângă orificiul bucal, posedă proeminențe care reprezintă plăcile chitinoase zimțate utilizate pentru a fărâmița hrana
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
a prosomei, folosindu-se de membrana subțire dintre articolele bazale ale picioarelor. Înțepătuara paralizează păianjenul și viespea îl aduce în vizuina sa și, apoi, depune ouălele în opistosoma victemei. După eclozare, larvele se hrănesc cu conținutul intern al păianjenului. Pe lângă chelicerele puterinice, tarantulele posedă și perișori iritanți răspândiți pe opistosomă. Perișorii sunt proiectați în inamic. Acești perișori sunt mai numeroși la speciile terestre. Cei arboricoli nu le proiectează, ei irită numai la atingere. Perișorii lipsă cresc la năpârlirea următoare. Perișorii pot
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
organe la aceste fire sunt ochii și căile repiratorii. De obicei simptimele dispar peste câteva ore. Tarantulele folosesc aceste fire de păr și în alte scopuri, cum ar fi marcarea teritoriului său. Unele specii au anumite fire, mai ales pe chelicere, care la frecare pot produce un sunet asemănător șuieratului. Aceste fire cel mai des sunt întâlnite la păianjenii din America de Sud și America de Nord. Cei din Europa și Asia și vor ataca. Ei au un potențial veninos mai înalt. Înainte de a mușca
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
este o familie de păianjeni din subordinul Mygalomorphae. Se deosebesc prin chelicerele masive. Masculii au o colorație vie, femele sunt de culoare roșie sau brună. Păianjenii (numiți și tarantule atipice) construiesc vizuini cu o adâncime de cca 8 cm. Pereții sunt tapetați cu mătase care continuă, în formă de tub, deasupra vizuinii
Atypidae () [Corola-website/Science/318410_a_319739]
-
de aceea este greu de-l observat. Păianjenul așteaptă în interiorul tubului până când cineva nu va atinge pânza. Simțind vibrațiile pânzei, el se repezește spre victimă și o aduce în vizuină. În cază de pericol se retrage sau atacă inamicul cu chelicerele puternice. Dimorfismul sexual este evidențiat în dimensiunle corpului. Femelele genului "Atypus" au o lungime de 7 - 21 mm, iar masculii 12 mm; femelele gen. "Calommata" au 23 - 30 mm, masculii aproximativ 7 mm. Toamna, în perioada împerecherii, masculii părăsesc vizuinele
Atypidae () [Corola-website/Science/318410_a_319739]
-
de exemplu Liphistiidae, Barychelidae, Cyrtaucheniidae, mai rar la Idiopidae și Nemesiidae. Unele specii din genul "Conothele" nu construiesc vizuină, dar țes un tub de mătase cu trapă și cu fisuri înpereții tubului. Spre deosebire de alți păianjeni migalomorfi, au un rastellum pe chelicere, asemănător unor „dinți” sau „spini” pe fiecare colț. Rastellumul este folosit pentru a săpa și a aduna solului în timpul construcțieie vizuinii. Păianjenii din genul "Cyclocosmia" sunt neobișnuiți, datorită prezenței unei plăcuți dure pe partea posterioră a opistosomii, care acționează ca
Ctenizidae () [Corola-website/Science/319398_a_320727]
-
ghiarele tarsiene de partea inferioară a trapei. De la intrare în vizuină pleacă numeroase fire de semnalizarea. Păianjenul detectează prada prin vibrațiile firelor, la atingerea lor de către victimă. Cân prada se apropie de vizuină, păianjenul sare brusc și o înțeapă cu chelicerele. Apoi, prada este adusă în vizuină și consumată. Se hrănesc cu diferite insecte, alte artropode, uneori cu vertebrate mici. Uneori păianjenul foarte flămând își va aștepta hrana în afara vizuinii, însă și în acest caz el folosește firele de semnalizare. Masculii
Ctenizidae () [Corola-website/Science/319398_a_320727]
-
ar fi "Ctenus", prin prezența unor smocuri dense de perișori pe tibia și tarsul pedipalpilor la ambele sexe. Păianjenii "Phoneutria" sunt uneori confundați cu cei din genul "Cupiennius", în care unele specii ("Cupiennius chiapanensis", descris recent) au fire roșii pe chelicere. <br> Aceștia sunt numiți păianjeni călători (uneori rătăcitori), deoarece ei sunt activi și vânează prada rătăcind prin junglă, și nu folosesc pânză, nu prind victima din ambuscadă sau vizuină. Păianjenii călători brazilieni sunt animale nocturne, ziua ei se ascund în interiorul
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
cu 110 micrograme și, respectiv, 200 micrograme pentru "Latrodectus mactans" (Văduva neagră). "Phoneutria" include puține specii care prezintă o amenințare la adresa oamenilor. Pericolul pentru om nu este legată doar de toxicitatea veninului, ci și de cantitatea lui, caracterul mușcăturii. <br> Chelicerele păianjenilor sunt folosite la injectarea venionului în victime, relativ, foarte mici. Acestea nu sunt adaptate pentru a ataca mamifere mari, cum ar fi omul. Ultimele investigații au demonstrat că doar într-o treime din numărul total din mușcături, păianjenul a
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
grade de succes și poliandrie (când o femelă copulează cu mai mulți masculi). De aceea, imediat după copulare, masculul încearcă să fugă. Uneori el așteaptă lângă pânza femelei ca ea să năpârlească pentru ultima oară. În acest moment, după năpârlire, chelicerele femelei sunt moi, incapabile să muște. S-a observat că 80% din masculi voluntar își dezmembrează organul copulator de la vârful pedipalpului. Acesta împiedică fertilizarea femelei de către un alt mascul. Se pare că organele genitale ale masculilor din această specie sunt
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
Laniatores cuprizând 4.000 de specii. Opilionii (numiți și cosași, păianjeni de câmp sau opilionide) au opistosoma segmentată și picioarele foarte lungi în raport cu corpul, ceea ce le deosebește de păianjeni. În plus, ei nu produc mătase. Opilionii nu au venin și chelicerele lor nu pot penetra pielea umană. Totuși, din cauza asemănării lor cu păianjenii mulți cred că prezintă pericol pentru om. Forma corpului opilionilor este ovală sau rotundă, cu lungimea de până la 10 mm, cel mai mare fiind "Trogulus torosus", care are
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
fiind "Trogulus torosus", care are 22 mm. Luând în considerație și anvergura picioarelor, lungimea opilionilor poate avea peste 30 de cm. Corpul este alcătuit din prosomă (cefalotorace) și opistosomă (abdomen). Tegumentul este moale și subțire. Prosoma poartă anterior ochii, pedipalpii, chelicerele și orificiul bucal, lateral - picioarele. Tot în prosomă este concentrat și sistemul nervos. Partea dorsală este acoperită de o cuticulă (carapace) chitinoasă, formată din plăci numite tergite. Lobii pedipalpilor și chelicerelor formează aparatul extern bucal, numit stomatecă. Ochii, doi la
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
este moale și subțire. Prosoma poartă anterior ochii, pedipalpii, chelicerele și orificiul bucal, lateral - picioarele. Tot în prosomă este concentrat și sistemul nervos. Partea dorsală este acoperită de o cuticulă (carapace) chitinoasă, formată din plăci numite tergite. Lobii pedipalpilor și chelicerelor formează aparatul extern bucal, numit stomatecă. Ochii, doi la număr, sunt așezați median dorsal pe prosomă, pe o proeminență - ocularium. Unele specii, în special cele cavernicole, sunt lipsite de vedere. Proeminența ochilor poate fi netedă sau însoțită de spini. La
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
pe o proeminență - ocularium. Unele specii, în special cele cavernicole, sunt lipsite de vedere. Proeminența ochilor poate fi netedă sau însoțită de spini. La unele specii Dyspnoi ochii sunt situați pe structuri mai escrescente care formează o glugă ce acoperă chelicerele. Pe părțile laterale ale prosomei există glande odorifere, având rol de protecție. La Cyphophthalmi aceste glande de situează pe vârful unui con, numit ozofor. Mușchii prosomei sunt fixați de endosternite, strat de țesut conjunctiv similar cartilajului, care acționează ca un
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
de situează pe vârful unui con, numit ozofor. Mușchii prosomei sunt fixați de endosternite, strat de țesut conjunctiv similar cartilajului, care acționează ca un schelet intern. La unii opilioni ("Phalangium", "Odiellus", și "Leiobunum") acest strat conține depozite de calciu. <br> "Chelicerele" sunt compuse din trei articole, se termină cu clești mici ce participă la fărâmițarea hranei. "Pedipalpii" sunt folosiți ca organe tactile, pipăind obiectele din jur. La unele specii, ei sunt extinși și spinoși, având și un rol în capturarea prăzii
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]