200 matches
-
luase vacanță de la școala profesională și venise cu trenul până la halta “Călugări” cum i se spunea haltei, că era lângă un schit de călugări construit pe malul mării, la vreun kilometru de Olimp - ul de astăzi. Acum acolo este o cherhana în locul schitului. Un alt schit de călugări s-a construit acum câțiva ani, la un kilometru mai departe de mare, pe malul lacului Tatlageac. Până în comuna noastră erau de la haltă vreo opt kilometri direct pe câmp. Norocul lui a fost
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
luase vacanță de la școala profesională și venise cu trenul până la halta “Călugări” cum i se spunea haltei, că era lângă un schit de călugări construit pe malul mării, la vreun kilometru de Olimp - ul de astăzi. Acum acolo este o cherhana în locul schitului. Un alt schit de călugări s-a construit acum câțiva ani la un kilometru mai departe de mare, pe malul lacului Tatlageac. Până în comuna noastră erau de la haltă vreo opt kilometri direct pe câmp. Norocul lui a fost
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
direcția experimentală a noului psihologism din anii ’60-’70, căruia nu îi lipseau, e drept, rigiditățile, mimetismele și naivitățile începutului: „Plictisiți de a fi purtat pe umeri atâta vreme un cap normal, unii dintre eroii acestor prozatori prizează bizareria experimentală, cherhanalele pescărești se umplu de cazuri psihiatrice, traume pitorești în cadru dunărean; Bucureștiul însuși devine sediul unui panopticum reînviat, cu figuri de balet mecanic, fără identitate precisă sau, mai degrabă, cu una violent mistificată.” Se mai rețin, de asemenea, câteva considerații
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
meseriași, țigani, copii nefericiți, deși povestirile Ceas rău, Mitocanul, Gogu și Gogușor, Hanul ciorilor sunt mai șterse, aproape convenționale, fără vigoarea narațiunilor care își trag seva din viața satului ardelean. Șt. Basarabeanu (Victor Crăsescu) pătrunde în lumea pescarilor și a cherhanalelor ori în mediul declasaților (Rogof, Pescarii, Hoțul de cai), teritorii încă neexplorate în literatura noastră. Totuși, cea mai mare parte a prozei evocă, fără relief, instantanee și scene țărănești: I. Adam, Pândarul, Maria Baiulescu, De la țară, M. Demetrescu, Boier Mlădiță
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
conformism perseverent mai toate temele impuse oficial în anii ’60-’80 din secolul trecut. Narațiunile din volumul de debut, Prin parbriz râdea o fată, vor să ilustreze aspecte din viața muncitorilor de la Șantierul Naval din Galați, a pescarilor de la o cherhana sau a șoferilor. Indivizi mărunți, foarte palid conturați, își dedică viețile ședințelor de partid sau întrecerilor în producție. În Timpul fără cusur (1967) viața pensionarilor, cu bucuriile și dramele ei, este privită cu mai multă atenție, scriitorul părăsind, când și când
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
virulentă de formalism, idem. nr.7, iul. 20. XXX Scrisoare deschisă unor scriitori. În: Contemporanul, nr.36 (309), 5 sept. 21 Mihu Dragomir. - Poezie și cântec. În: Viața românească, nr. 12, dec. 1952 22. Maria Vasilescu - Pe unde au fost cherhanale. Idem, nr. 1, ian. 1951 23. Sorin Arghir. - Vladimir Colin: „Cormoranul pleacă pe Mare”. Recenzie. In: Contemporanul, nr.254 (1), 4 ian. 1952 24 S. Damian.- Unde duce necunoașterea vieții: Idem, nr.7 (280), 15 febr. 25. Eugen Campus.Ceva
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din București, apoi se dedică scrisului. A debutat cu poezie în „Ritmul vremii” și „Adevărul literar artistic”, dar se face cunoscut și apreciat de Mihail Dragomirescu cu o poemă publicată în „Lumea” de la Iași, dedicată lui Mihail Sadoveanu și intitulată Cherhanaua de altădată, cherhanaua de acum. Mai colaborează la „Bilete de papagal”, „Gândirea”, „Vremea” și scrie la revista „Azi”, în colecția căreia își publică și primul volum de poezii, Zbor alb (1932). Între anii 1936 și 1940, a condus revista de
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
se dedică scrisului. A debutat cu poezie în „Ritmul vremii” și „Adevărul literar artistic”, dar se face cunoscut și apreciat de Mihail Dragomirescu cu o poemă publicată în „Lumea” de la Iași, dedicată lui Mihail Sadoveanu și intitulată Cherhanaua de altădată, cherhanaua de acum. Mai colaborează la „Bilete de papagal”, „Gândirea”, „Vremea” și scrie la revista „Azi”, în colecția căreia își publică și primul volum de poezii, Zbor alb (1932). Între anii 1936 și 1940, a condus revista de turism și artă
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
învecina la nord cu Enisala și Caramankioi, la vest cu localitatea Canlî-Bugeac, iar la est cu Marea Neagră. Cei mai numeroși locuitori erau lipovenii, dar aici trăiau și: ruși, tătari, bulgari și români. Ocupația principală a locuitorilor era pescuitul. Existau numeroase cherhanale, Jurilovca fiind, la sfârșitul secolului al XIX-lea, "un centru foarte important de export al icrelor negre și al peștelui afumat"820. În aceeași perioadă, Jurilovca avea: 416 case, 4 prăvălii, 15 mori și 17 fântâni. Biserica rusească din Jurolvca
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
însemnând în limba turcă "satul albastru"1034. Satele Dunavățul de Jos și Dunavățul de Sus erau situate pe malul nordic și, respectiv, sudic al lacului Dunavăț, la 5 și, respectiv, 7 km sud-est de satul Morughiol. De asemenea, aparțineau și cherhanalele "de pe brațul Sfântul Gheorghe, de la Caciatna, și alte două fără nume, apoi una pe țărmul lacului Dranov, doue pe țărmul lacului Razelm, la gura Dranovului și gura Dunavățului"1035. Localitatea Morughiol se învecina spre nord-vest cu orașul Mahmudia, spre vest
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
lada de fier revolverul. A lătrat întâi pușca lui Dălcăuș. Vhau! Hagi Iani s-a dus cu capu-n jos în ladă. Oamenii lui Dălcăuș l-au tras de picioare. Dălcăuș a luat banii din sânge. Au ieșit; au închis cherhanaua. S-au dus la cârciumă. Erau acolo oameni. —Bună seara. —Bună să vă fie inima. Ce poftiți domniile voastre? — Poftim să mâncăm. —Numaidecât. Ședeți domniile voastre la masa asta, cu domnu plutonier de jandarmi. Să vă dau câte o fleică? —Ba să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
își trage-n picioare ghetele vechi (ca să nu piardă timpul nici nu se mai dezbracă seara pentru culcare) și pornește cu barca în larg. Se întoarce pe la opt, când soarele de vară s-a ridicat bine, la patronul borțos al cherhanalei: Ce’ bă, ăsta-i pește? Cu câinii și pescărușii roind în jurul lor, pescarii aleg din barcă peștele bun și-l aruncă pe cel otrăvitor, atât de repede’ că-ți ia ochii operațiunea asta și te trec fiori, dacă nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
circulau ziua iar SRDurile noaptea. Două curse în 24 de ore între Brăila și Vâlcov. Agriscovii erau pescari de mare. De obicei veneau acasă la 2-3 zile. Specialiști în sturioni, pescuiau laolaltă moruni, nisetri, cegă. Peștele prins era dus la cherhanale, acolo unde se scoteau și se pregăteau pentru a fi ambalate în cutii renumitele icre negre. Fiecare pescar, cred, aducea acasă cota lui neimpozabilă de pește, un morun doi, bine legați sub linia de plutire a bărcii. Toți știau și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
încheiat colectivizare în Dobrogea. Goncea era atunci și el tânăr, locotenent, căpitan, ce-o fi fost. S-au cunoscut într-o comună, unde Goncea venise să grăbească colectivizarea, iar el se afla într-o tabără de creație în Baltă, la Cherhanaua unde era șef unul Ioanidis. Mai apoi, Chirul despre care vorbesc toți acuma. Nu mai apucă să se răsucească spre ea și să-i facă semn că e și el acolo. Rândul lui înaintase, dintr-o dată, cu vreo zece trepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
anunța că teroriștii mai otrăviseră câteva fântâni și vroiau să arunce în aer canalizarea capitalei... Câteva luni, aproape un an, a stat deoparte și Burtăncureanu. Nu l-a mai văzut nimeni. Atunci se răspândiseră și cele mai multe povești despre el și Cherhanaua lui. Acolo, chipurile, s-ar fi ascuns teroriștii care omorâseră câțiva dintre Revoluționarii adunați la Revoluție în față la Județeană. Ar fi venit teroriștii cu elicopterele de peste Dunăre, sau cu submarinele, sau chiar în bărci pneumatice. Au stat la Cherhana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Cherhanaua lui. Acolo, chipurile, s-ar fi ascuns teroriștii care omorâseră câțiva dintre Revoluționarii adunați la Revoluție în față la Județeană. Ar fi venit teroriștii cu elicopterele de peste Dunăre, sau cu submarinele, sau chiar în bărci pneumatice. Au stat la Cherhana, i-a organizat Chirul acela, i-a instruit, le-a arătat tot ce trebuia, și-au făcut treaba și apoi au plecat iar cu elicopterele, submarinele sau bărcile. Oricum, peste ani, când au început să se înnoade mai bine ițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
bine ițele și faptele, comentatorii și analiștii orașului și-au adus aminte că doar cu câteva săptămâni înainte de evenimente, poate chiar în zilele Congresului al XIV-lea, vensieră în oraș câteva mașini cu străini care s-au dus direct la Cherhana. Au stat trei zile în Baltă și mașinile le lăsaseră în fața vilei lui Burtăncureanu. Îi văzuseră câțiva vecini, când au venit și când au plecat. Unii spuneau că ar fi fost delegați străini la Congres. Alții că ar fi ziariști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
răzbunat în felul lui. Scriind. Două romane și un volum de nuvele. Nu avea dreptul să publice o vreme. Era însă membru al Fondului Literar și putea să ia împrumuturi cu care să se descurce onorabil. Avea o căsuță la Cherhana și vara făcea din ea tabără de creație. Uniunea îl plătea sub forma împrumuturilor pentru creație și din iunie până în octombrie avea oaspeți întruna. I-a priit, pentru că după trei ani, când i-au apărut cele două romane și volumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
care circulau fel și fel de legende, dar pe care nimeni nu-l mai văzuse de la încheierea colectivizării și de când se făcuse barajul în Baltă. Cele mai plauzibile povești erau că s-ar fi retras în casa lui Burtăncureanu, de la Cherhana, după ce-i inundaseră și lui conacul ce-l avea în Baltă, pe grind, dincolo de Ghiolul Negru de la Lintițaru. Acolo s-ar fi ascuns și Goncea, cu știința lui Burtăncureanu, la manevrele din decembrie 1989. Se mai spunea că pentru asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
să-l plătească bine, decât să publice vreun roman autobiografic despre manevrele din decembrie 1989. Ba, doi ziariști de la o gazetă locală a opoziției începuseră și o anchetă pe cont propriu despre cele ce s-ar fi putut întâmpla la Cherhana, cu Chirul, Burtăncureanu, Goncea și vreo câțiva actori, regizori, filosofi și scriitori de la București. Descoperiseră chiar că Goncea, Burtăncureanu și doi regizori de film au stat trei zile la Cherhana, pe 12-14 aprilie 1989, când tocmai era plenara C.C. al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
propriu despre cele ce s-ar fi putut întâmpla la Cherhana, cu Chirul, Burtăncureanu, Goncea și vreo câțiva actori, regizori, filosofi și scriitori de la București. Descoperiseră chiar că Goncea, Burtăncureanu și doi regizori de film au stat trei zile la Cherhana, pe 12-14 aprilie 1989, când tocmai era plenara C.C. al P.C.R. în care Ceaușescu anunțase că România își achitase întreaga datorie externă. Ancheta n-a mai continuat, ziarul fiind cumpărat de Trustul Media „Brandaburlea & Brandabulea.“ Un ziarist a fost trimis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
avusese și ei martiri încă de la colectivizare. Mă vrăjise Păstrămaț ăsta când eram tânără studentă să fugim în Egipt, la Cairo, zicea că de la Chiru ăla știa chestia, venea o șalupă ca o corabie care o aștepta Chiru, oprea la Cherhana, și dacă tot venea ne lua și pă noi, era frumos cum făcea Păstămaț caluculele și socotelile, dar vorbea prea mult și începusem să strângem și bani, era unu’ Gasperină a lu’ Brandaburlea ăl Bătrân care te aproviziona cu dolari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
pe republică, tarifele erau fixe, o mie la soliste de folclor, de exemplu și zece mii la ansambluri, și la teatru și la instrumente, nu se dădea la fete, dar dacă vreo una insistata, o ducea două-trei zile în Baltă, la Cherhana, luai la „Cântare“ tot ce vroiai de la Burtăncureanu că se aranja, am vrut și eu, într-un an, de curiozitatea, să iau și eu un premiu la folclor, dar nu m-a lăsat Macatist, ce-mi trebuie premii zicea el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
că se aranja, am vrut și eu, într-un an, de curiozitatea, să iau și eu un premiu la folclor, dar nu m-a lăsat Macatist, ce-mi trebuie premii zicea el, că eu sunt premianta premiantelor, așa ținea Burtăncureanu Cherhanaua aia unde venea crema scriitorilor de la București și de la cinematografie și de la Cultură, din Minister, artiștii artiștilor, mai trăgea și episcopul de-a murit, Prea Sfântul Valerian, trei-patru zile stătea la Cherhana și lumea zicea de Burtăncureanu că așa îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
că eu sunt premianta premiantelor, așa ținea Burtăncureanu Cherhanaua aia unde venea crema scriitorilor de la București și de la cinematografie și de la Cultură, din Minister, artiștii artiștilor, mai trăgea și episcopul de-a murit, Prea Sfântul Valerian, trei-patru zile stătea la Cherhana și lumea zicea de Burtăncureanu că așa îl ținea și pă Chiru ăla, îl făcuse un fel de om de încredere, nu l-a văzut nimeni, era povești multe că era mult idealism revoluționar pă vremea aia, ceea ce nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]