1,324 matches
-
vagin”, „sămânță”, „a varia” și, desigur, „fofoloancă” și „ștromeleag” - Vreau să cred că nu. O posibilă explicație pentru evitarea în scris a cuvintelor licențioase este presupusa lor origine. „E o înjurătură foarte urâtă, țigănească! Unde ai auzit așa ceva?” m-a chestionat severă bunică-mea acum mulți ani, când am întrebat-o ingenuu ce înseamnă „Du-te-n pizda mă-tii!”. Mi-a fost greu să-i spun unde auzisem prima dată această atât de românească imprecație, pentru că o auzeam peste tot
Dragoste în vremea fofoloancei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82358_a_83683]
-
preocupările care i-au displăcut a fost și aceea de a lua, la cei 56 de ani ai săi, interviuri, să scrie despre ,limitele oamenilor talentați, despre proștii geniali", să realizeze numeroase interviuri, în unele el fiind și cel care chestiona și cel care răspundea, ca în cazul interviului cu sculptorul Cornel Medrea, căruia i-a atribuit ,idei la care (acesta) nu s-ar fi putut gândi niciodată". Tot între muncile pe care le-a făcut pentru subzistență a fost și
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
cheamă că sunt moldoveni. Nu suntem toți același neam?” Întrebări fundamentale, adevărate, menite să ne aducă aminte că o mamă trebuie să-și iubească toți copiii la fel. Și frații Între ei. La un moment dat, am Încercat să-l chestionez și pe teme poetice. „Eh, doar sunt din Țara lui Eminescu. Și-apoi, tot romanul e poet. „Câte volume s-au adunat până acum?” “Vreo nouă”.” “Reîntorcându-ne la Eminescu...” El avea multă dreptate cu privire la nația noastră. Dar primele versuri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
seama că nu era nimeni cunoscut. Președintele comisiei, care era și profesor de română, ne-a strigat pe rând-eu eram al patrulea-și ne-a dat subiectele pe câte o bucățică de hârtie. Prima materie la care urma să fim chestionați fiind română. Ulterior urma să ni se dea și celelalte subiecte. Nici nu știu cum nu mi-a căzut bilețelul din mână până sal despăduresc și să-l citesc... (Va urma) În luna decembrie 1946 primim vizită unui locotenent de la Misiunea Militară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
seama că nu era nimeni cunoscut. Președintele comisiei, care era și profesor de română, ne-a strigat pe rând-eu eram al patrulea-și ne-a dat subiectele pe câte o bucățică de hârtie. Prima materie la care urma să fim chestionați fiind română. Ulterior urma să ni se dea și celelalte subiecte. Nici nu știu cum nu mi-a căzut bilețelul din mână până sal despăduresc și să-l citesc... (Va urma) În luna decembrie 1946 primim vizită unui locotenent de la Misiunea Militară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
va fi atribuită hotelurilor ce îndeplinesc anumite criterii și va atesta că unitatea prestează servicii de calitate. Printre acțiunile ce se vor derula în acest scop se numără și un sondaj în rândul turiștilor români și străini, ce vor fi chestionați cu privire la calitatea serviciilor de care au beneficiat. ( M. H.) l „Natura Deltei“ De curând, în localitatea Parcheș din județul Tulcea au început lucrările la prima stațiune turistică cu profil ecologic din țară. Investiția este de aproximativ 2 milioane de dolari
Agenda2003-26-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281189_a_282518]
-
cu bătaia, i-a cerut să-i dea banii și bunurile pe care le avea asupra ei. Ca să fie mai convingător, a scos din bord un cuțit și i-a zis „te fac ciur“. Apoi a luat-o la întrebări, chestionând-o despre viața ei sexuală. În fața anchetatorilor, L.Ș. a negat toate acuzațiile. El a încercat să arunce o lumină proastă asupra victimei, spunând că s-a urcat de bună-voie în mașină și că s-au înțeles să facă sex
Agenda2004-6-04-lege () [Corola-journal/Journalistic/282043_a_283372]
-
adolescenților din liceele timișorene să se familiarizeze cu perspective europene într-o atmosferă britanică, lansând clubul Brit Club Europe. Pornind de la sloganul „Be creative. Be successful. Make a difference“, intenția B.C.C. Timișoara este de a le da prilejul liceenilor să chestioneze critic tot ceea ce se întâmplă cu ei și în jurul lor, lăsându-le libertatea să învețe „să citească printre rânduri“, și de a le propune un parteneriat cu colegii lor studenți. Membrii clubului vor avea acces la toate resursele centrului. Întrunirile
Agenda2003-43-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281632_a_282961]
-
în baza unei sentințe judecătorești, în- tr-unul din dulapuri au fost găsite trei cartușe de vânătoare de calibrul 12 mm. Cum la fața locului se aflau doi polițiști de la Secția 3, unul dintre ei, agentul D.V. , a început să-l chestioneze în legătură cu proveniența muniției. Iritat de atâtea întrebări, P.Ț. a vrut să plece, dar a fost oprit de polițist. Nervos, inculpatul i-a dat doi pumni în față și i-a rupt cămașa. l A.M. , de 21 de ani, din
Agenda2003-30-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281290_a_282619]
-
este adusă la cunoștință în general pe un ton de soprană de coloratură; rămânând însă netulburată, interlocutoarea verifică pe monitorul unui computer situația facturii cu probleme, după care, ridicând ușor din umeri și cu o oarecare mirare în glas, vă chestionează: „Dar de ce vă revoltați, din moment ce ați avut în ziua X, ora Y, o convorbire de 80 de minute cu Fiji (sau insulele Bermude, Timorul de Vest etc.)? “ Ei bine, dacă nici în acest punct nu necesitați o internare sau, mai
Agenda2004-45-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283012_a_284341]
-
cerut fanilor să îi spună ce vor să vadă. "Gata! Punct și de la capăt. Ne-am apucat de treabă, așa că avem nevoie de ajutorul vostru. Ce rubrici doriți să vedeți în noua emisiune? Ce subiecte să abordăm, ce oameni să chestionăm, ce probleme să rezolvăm? Pam, pam! Fiindcă vin Timpuri Noi!", a scris Mihai Găinușă pe Facebook. Prietenii virtuali i-au sărit imediat în ajutor și i-au făcut propuneri care mai de care mai interesante.
Găinușă, despre noua sa emisiune. "Punct și de la capăt" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28241_a_29566]
-
exprimare a ceea ce va însemna un suflu nou în ambientul edificat al orașului, sunt de părere Cristian Bălărie, Vlad Nicoară și Teodor Tudorică. „Principalul nostru obiectiv este acela de a propune un tip inovator de spațiu urban, unul care să chestioneze ceea ce se înțelege prin sintagma spațiu public. În definitiv, obiectul propus se vrea a servi drept mediator între o funcțiune culturală și un spațiu cu un real potențial de a deveni un punct de coagulare, de întâlnire. „Tocmai acest principiu
Agenda2004-27-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282597_a_283926]
-
la Tito și să-l roage să fie de acord cu redeschiderea școlilor lor românești ( N.B. - școli ce existau în Macedonia, la Târnova, încă din 1864). Tito, care îi primise înconjurat de elita istoricilor și filologilor de la Belgrad, i-a chestionat: Prin urmare, ați venit la mine, tovarășe profesor, ca să deschideți școli în limba voastră. Da, mareșale Tito, asta vrem - a răspuns Polenakovici. Adică cum în limba voastră, în care limbă? , a insistat Tito. În limba română. Bine, dar voi sunteți
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
dat seama că viața ei ar fi în pericol dacă ar opune rezistență, și i-a lăsat telefonul mobil, două cartele SIM, un CD Player și 1,5 milioane de lei. Înainte de a o lăsa să plece, Ș.L. a chestionat-o și cu privire la viața ei sexuală, fiind interesat mai ales dacă victima practică sexul oral. Apoi i-a zis „Nu-mi place de tine“ și a lăsat-o să plece. În fața anchetatorilor, inculpatul a negat acuzațiile, oferind o altă variantă
Agenda2004-37-04-politia () [Corola-journal/Journalistic/282871_a_284200]
-
Stăm cu mașina oprită pe marginea trotuarului claxonați copios de camioanele grele, desi instructorul m-a pus să apăs pe butonul de avarii, nu mai zic că pe geamul dindărăt (lunetă) pe care scrie cu litere mari ȘCOALĂ. Instructorul mă chestionează, cum îmi vin ideile astea în cap și dacă îmi vin des și cînd lucrez altceva, nu la mașină de scris, spune textual, știe deci că "scriu", i-a spus și profesoara de geografie, "gagica" lui nesuferita, și îi mai
Frică si brutalitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17685_a_19010]
-
ființă umană nu reprezintă decît o parcelă a umanității, de care este indisolubil legată... Tocmai în acest sens putem spune că orice om este păzitorul fratelui său". La o jumătate de secol de la publicarea "Declarației asupra rasei", omenirea se poate chestiona dacă, în sfîșit, a atins pragul celest al înfrățirii, răspunzîndu-și, cu amărăciune, că timpul se scurge infinit mai repede decît evoluează mantalitățile și crezul pămîntenilor de orice obîrșie. Într-un recent interviu, Horia-Roman Patapievici explica existența a două tipuri de
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
Barcelona de Belle Époque: În loja lor de la Liceu (opera barceloneză) iau loc el senyor Esteve cu soția sa, dona Mercè. În antract, aceasta examinează cu binoclul de teatru lojă de vizavi, ocupată de un grup de tinere, si isi chestionează consortul,: ăSpune-mi, Esteve, care din fetele acelea e amantă ta?a Surprins, dar făcând totuși efortul să-și păstreze sângele rece - el seny català -, soțul răspunde: ăBlonda din stângaă. ăDar amantă lui Puig (concurență n.n.), care e?a ăBruneta
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
procent de 63,80% la promoția 2009, în direcția formării unor competențe în planurile: organizatoric,de socializare și teoretic, față de 32,8% la promoția 2005. Din punct de vedere al funcției de evaluare se constată că 36,20% din elevii chestionați din promoția 2009 și 63,8% din promoția 2005 au lacune în sfera cognitivă evaluată, acestea manifestându-se în domeniului transferului de noțiuni aciziționate de la o materie la alta, sau inadaptarea cunoștințelor deja dobândinte în situații noi. Introducere Teoria dezvoltării
STUDIU COMPARATIV PRIVIND NIVELUL COMPENȚELOR COGNITIVE ALE ELEVILOR LA EDUCAȚIE FIZICĂ, CICLUL PRIMAR. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Mihăilescu , Nicolae Mihăilescu , Iuliana Zamfirescu , Diana Neicu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_524]
-
în timpul liber de bucureșteni, aceștia apreciind că cele mai reprezentative zone ale Capitalei sunt Piața Universității, Centrul Vechi și Piața Unirii. Din punct de vedere al locuinței, cetățenii consideră cele mai bune zone sunt cele din nordul și centrul Bucureștiului. Chestionați cu privire la spațiile pietonale, aproape toți participanții la studiu au afirmat că doresc astfel de spații în zona centrală a Capitalei.
Cele mai mari probleme ale Capitalei: Starea drumurilor şi a spitalelor, curăţenia şi traficul () [Corola-journal/Journalistic/25153_a_26478]
-
al postului Kanal D nu a fost întrebat de semnatarele articolului în legătură cu o posibilă propunere înaintată de Kanal D Biancăi Drăgușanu. Ne pare rău că ziariștii ziarului Click! care au realizat materialul nu au urmat abc-ul manualului de jurnalism, chestionându-i pe cei despre care s-a scris în articol, pentru a se evita o astfel de gafa.
Kanal D neagă că i-ar fi făcut vreo ofertă Biancăi Drăgușanu () [Corola-journal/Journalistic/24466_a_25791]
-
dar în niciun caz nu ne îngrijorează. Nu punem sub semnul întrebării dreptul lor de a candida. ACL este o opțiune politică ce nu are nimic de a face cu ce fac alte partide", a explicat Klaus Iohannis, potrivit Mediafax. Chestionat cu privire la conduita din această campanie electorală, Klaus Iohannis a spus că nu are de gând să se schimbe și să vină în fața camerelor TV și să "înjure", dar și că atacurile la adresa sa au început când el nici nu știa
Klaus Iohannis, reacție la candidatura Elenei Udrea la Președinție by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21959_a_23284]
-
al mamei, ipocrizia se plimbă sub înfățișarea prietenilor, iubirea Ofeliei implică adaptarea la insuportabil. Poate fi imaginat Hamlet în vizită la socrul său Polonius, ciocnind un pahar cu cumnatul Laertes? Acest Hamlet om, prinț din vocație și nu de meserie, chestionînd permanent condiția umană, asemănător celorlalți și, totuși, atît de deosebit, este centrul spectacolului lui Ciulei: Marcel Iureș interiorizează alternanța neliniștilor și certitudinilor într-o prezență discretă, dar tulburătoare. Prințul lui nu va deveni niciodată rege, el nu vrea să impună
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
Mircea Mihăieș Un nou sport național i-a scos din minți pe români: alergătura după primul-ministru. Isteria e generală: nu întâlnești vecin, nu dai peste cunoscut care să nu te chestioneze: "Ei, ce premier o să avem la toamnă?" Nu știu cine a avut ideea să dea cu bâta în baltă, însă e greu de crezut că o farsă mai grosolană ar fi putut isca mai multe valuri. în ciuda tuturor prevederilor constituționale, în ciuda logicii
Tandemul cu o singură roată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16942_a_18267]
-
numărul răspunsurilor-mărturii fiind de 75, datorate unor adolescenți în vîrstă de 12-18 ani, din România, dar și din Republica Moldova, din Cernăuți. De unde sîntem? Sîntem din copilăria noastră, la fel cum sîntem dintr-o țară, par să replice fetele și băieții chestionați în cadrul "anchetei" sus-pomenite, coabitînd în volumul apărut în seria "Biblioteca Sighet" (editor: Romulus Rusan; postfață: Ana Blandiana). Experimentul ne convinge, o dată în plus, că memoria nu-i un automatism cerebral, ci un act care ține de psihism și exprimă persoana
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
n-ar fi poate nici el grăitor. Tot ce se poate face și s-a făcut pentru prima dată în România a fost un studiu de impact al reformei. Un studiu elaborat după toate exigențele statistice și sociologice, care a chestionat stări de fapt din școlile românești și a analizat rezultatele reformei curriculare în învățământul obligatoriu. Raportul acestui studiu a fost făcut public și discutat la Forumul Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu, Sinaia, 22-24 noiembrie 2001
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]