712 matches
-
Același accent balcanic, aceleași recomandări, Întâlnire la Paris. „Dar cine sunteți?“ strigase Belbo. „Suntem Tres“, răspunsese vocea. „Iar dumneavoastră știți mai multe despre Tres decât noi.“ Atunci se hotărâse. Pusese mâna pe telefon și-l sunase pe De Angelis. La chestură Îi făcuseră dificultăți, se părea că acest comisar nu mai lucra acolo. Pe urmă cedaseră insistențelor lui și-i făcuseră legătura cu unul dintre birouri. „Oh, ce bine-mi pare că vă aud, domnule Belbo“, zisese De Angelis pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
condiții civilizate. Asemenea rapoarte pot fi găsite pe parcursul întregului an 1932 și a celui următor, cu o ritmicitate de invidiat, ceea ce demonstrează rolul important jucat de sindicatul lucrătorilor de la Nicolina. În ziua de 4 februarie 1933, o notă informativă a Chesturii ieșene surprindea momentul în care, la Atelierele Nicolina, s-a declarat grevă generală - într-un context economic foarte complicat -, pe fondul crizei economice din perioada 1929-1933. Textual, relatarea abundă în detalii: „La Atelierele C.F.R. Nicolina, lucrătorii au declarat grevă, au
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
și supravegheat”. Activitatea comuniștilor sau a celor bănuiți de empatie cu doctrinele extremiste de stânga a devenit mai atent monitorizată, odată cu transformările cunoscute de scena politică românească spre finele deceniului al treilea, al veacului trecut. O notă informativă adresată șefului Chesturii ieșenea oferea un tablou complet despre lucrătorii de la Nicolina, în special cei de la Turnătorie, secție unde activase și Pintilie, care, între timp devenise un „intens focar de propagandă comunistă”, aflat în permanentă legătură cu liderul mai sus menționat. Mai apăruseră
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Poliției, contribuie cu sume de bani, lunar, la un fond pentru susținerea activistului Chivu Stoica, întemnițat la Închisoarea Galata și a altui deținut - al cărui nume nu era precizat -, transferat între timp la Închisoarea Văcărești. Supravegherea lucrătorilor ceferiști a continuat. Chestura din Iași reține, în 1936, manifestele care comemorau grevele din anii precedenți, pretext pentru a îndemna la noi mișcări de protest. În același sens, ziarul „Muncitorul Căilor Ferate” publica, în ediția sărbătorească de 1 mai 1939, un apel către muncitorii
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Ferate” publica, în ediția sărbătorească de 1 mai 1939, un apel către muncitorii din Atelierele C.F.R., pentru a continua lupta sindicală în scopul redobândirii drepturilor limitate de perioada crizei. Mulți alți indivizi - unii de naționalitate rusă - se aflau în atenția Chesturii din Iași. Din teritoriu, spre exemplu, de la Chestura de Poliție din Galați, vine rezultatul anchetelor despre activitatea lui Gorinov Grigore, lucrător al Atelierelor C.F.R. Nicolina, originar din Tighina și domiciliat în Iași, începând din anul 1931. La scurt timp, aceste
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
1939, un apel către muncitorii din Atelierele C.F.R., pentru a continua lupta sindicală în scopul redobândirii drepturilor limitate de perioada crizei. Mulți alți indivizi - unii de naționalitate rusă - se aflau în atenția Chesturii din Iași. Din teritoriu, spre exemplu, de la Chestura de Poliție din Galați, vine rezultatul anchetelor despre activitatea lui Gorinov Grigore, lucrător al Atelierelor C.F.R. Nicolina, originar din Tighina și domiciliat în Iași, începând din anul 1931. La scurt timp, aceste date ajung la Biroul Poliției de Siguranță, o
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
siguranța statului și nici nu s-a descoperit vreun antecedent penal. Nu la fel au stat, însă, lucrurile în cazul lui Gheorghe Zota, bun prieten și coleg de atelier cu Constantin Vîrlan, ultimul „supectat” de comunism. Deseori apare în rapoartele Chesturii un alt suspect, Mihai Viscun (Visun), originar din Tighina, angajat al Atelierelor Nicolina și implicat în acțiuni subversive. Se consemna în rapoartele Poliției că, în numeroase rânduri, acesta a elogiat nivelului de trai din Uniunea Sovietică, însă, acuza cea mai
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
executa prestația în natură în cazul când fac M.O. în localitate/după cum se vede în ordinul Ministerului Af. Interne anexat în copie/, iar instituțiile urmează a-i lăsa liberi pentru executarea ei în zilele fixate. Nici Primăria și nici Chestura prin organele lor, nu procedează la ridicarea acestora pentru a-i aduce la lucru. Chestura prin organele în subordine nu face altceva decât înmânează invitațiile celor convocați pentru prestație fie Români fie Evrei. Având în vedere că: Cea mai mare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în ordinul Ministerului Af. Interne anexat în copie/, iar instituțiile urmează a-i lăsa liberi pentru executarea ei în zilele fixate. Nici Primăria și nici Chestura prin organele lor, nu procedează la ridicarea acestora pentru a-i aduce la lucru. Chestura prin organele în subordine nu face altceva decât înmânează invitațiile celor convocați pentru prestație fie Români fie Evrei. Având în vedere că: Cea mai mare parte dintre Evrei s’au înscris a executa prestația în natură spre a se sustrage
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Legația Elvețiană. 2) Evrei Polonezi, care au înaintat pașapor tul la Legația Elvețiană, pentru viză și nu îl pot prezenta. 3) Evrei care nu au pașaport, ci numai Bilet de Liberă petrecere. 4) Evrei care au numai un certificat dela Chestura Poliției, prin care se constată că sunt supuși străini. Față de ordinul Dvs. Nr. 139413/943, prin care se ordonă un ultim termen până la 31 Decembrie 1943 dată până când vor fi lăsați liberi de M.O. pentru a-și preschimba actele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
exceptează evreii supuși statului Chili, sau sub protecția statului Chili, cari fac M.O., dacă nu și-au vizat pașapoartele la statul Elvețian. Aceștia urmează a-și face viza statului Elvețian pană la 31 Dec. 1943. 2) Luând legătura cu Chestura Poliției Iași, Serv. Siguranței Controlul Străinilor, pentru a clarifica chestiunea apatrizilor și a străinilor, precum și actele ce dovedesc situația lor, s’a constatat următoarele: a) În Siguranța Statului, - nu există cuvântul apatrid, - și nu există nici o instrucțiune după care urmează
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sunt proveniți ca urmași ai unor străini cu pașapoarte și nu au pașapoarte din motivele : a) Neglijență; b) La data majoratului s’au desființat legațiile; c) Copii de 18-20 ani, cari nu pot avea pașapoarte nefiind majori; d) Evrei cărora Chestura de Poliție respectivă a eliberat certificate sau dovezi că sunt supuși poloni, dar fără pașapoarte și fără bilete de liberă petrecere. e) Sunt supuși ruși, ucrainieni care posedă bilete de liberă petrecere, iar ca pașaport au avut pașapoarte a statului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreii au fost surprinși de apariția unor grupuri organizate de huligani care au năvălit În casele lor, i-au maltratat, i-au jefuit, i-au ucis și i-au dus pe cei rămași În viață spre clădirea Comandamentului Poliției, la Chestură. Un evreu atent, care a fost scos cu lovituri din casa lui din cartierul Podul Bucșinescu, a confirmat că În afară de soldați români și germani, care au făcut arestări, a văzut „mulți mahalagii civili, Înarmați cu ciomege, bărdițe și chiar pistoale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
aflat de pregătirea pogromului În taină. În decursul anilor În care au continuat pregătirile pentru proces, Captaru XE "Captaru, Dumitru" a afirmat că principala sa grijă a fost Îndreptată spre situația din județ și din târgurile În care nu existau chesturi ale Poliției. Iașiul era reședință de județ, cu Chestură care primea dispoziții direct de la Ministerul de Interne - „Dar fiind În stare de război, ordinea internă a orașului Iași aparținea organelor armatei”. Comandantul garnizoanei orașului era colonelul Constantin Lupu XE "Lupu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
În care au continuat pregătirile pentru proces, Captaru XE "Captaru, Dumitru" a afirmat că principala sa grijă a fost Îndreptată spre situația din județ și din târgurile În care nu existau chesturi ale Poliției. Iașiul era reședință de județ, cu Chestură care primea dispoziții direct de la Ministerul de Interne - „Dar fiind În stare de război, ordinea internă a orașului Iași aparținea organelor armatei”. Comandantul garnizoanei orașului era colonelul Constantin Lupu XE "Lupu, Constantin" , care a fost numit În post la 19
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
misiune În oraș. Chestorul Poliției din Iași, locotenent-colonel Chirilovici XE "Chirilovici (locotenent-colonel)" , răspundea În mod formal de ordinea și siguranța orașului. În acest scop, la dispoziția sa se aflau, după cum am arătat, gardienii din oraș, aproximativ 300 de oameni, polițiștii Chesturii, comisari și agenți. Această forță a fost Întărită de Ministerul de Interne cu un batalion de jandarmi care număra 600 de persoane. În plus, În oraș a mai fost adusă o unitate de 360 de oameni, care urma să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
l-au cunoscut (vezi infra). Inspectoratului Jandarmeriei din Moldova și Iași, colonelul Gheorghe Bădescu XE "Bădescu, Gheorghe (colonel)" , a comandat Legiunea de jandarmi a județului și Legiunea mobilă nr. 6, care erau răspândite În județ, În oraș, precum și În clădirea Chesturii. Comandantul garnizoanei, colonelul Lupu XE "Lupu, Constantin" , a dezvăluit faptul că Bădescu XE "Bădescu, Gheorghe (colonel)" „era În legătură cu Marele Cartier General, În special cu generalul Tătăranu XE "Tătăranu, Nicolae" , iar generalul Barozzi XE "Barozzi (general)" era În legătură cu colonelul Bădescu XE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
atunci când mi se cereau unele lucrări”; În felul acesta, fără să fie Întrebat, a amintit de Secția a II-a. Bădescu XE "Bădescu, Gheorghe (colonel)" și colonelul Barozzi XE "Barozzi (general)" - pretorul Armatei a 3-a - au apărut În clădirea Chesturii din Iași Înainte de Începerea pogromului, la 28 iunie, pentru a supraveghea operațiunea, și au raportat despre asta „Armatei a 3-a”, după spusele lor - de fapt Marelui Cartier General, Întrucât statul-major al Armatei a 3-a era identic pe atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
arestări de evrei (care, chipurile, ar fi deschis foc Împotriva soldaților, după ce legionarii Secției a II-a și ai Serviciului Special de Informații XE "SSI" au Înscenat Împușcăturile contra soldaților), și deja În orele serii au dus convoaie spre clădirea Chesturii. La 29 iunie 1941, În orele dimineții, șeful Siguranței a raportat cine conduce operațiunea din momentul În care au Început focurile de armă Înscenate: „Aceste operațiuni șpercheziții domiciliare, execuții și arestăriț se fac sub supravegherea D-lui Prim Pretor al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
a afirmat că răspunderea pentru pogrom revine În primul rând prefectului, „și el nu a dat nici un ordin și nu a luat nici o măsură pentru a Împiedica cele ce s-au petrecut”. Răspunderea a revenit, după spusele sale, și Poliției, Chesturii și Inspectoratului Regional al Poliției, „care, de asemenea, nu s-au Îngrijit de luarea măsurilor”. Nu s-au folosit toate forțele mobilizate, În vederea păstrării ordinii. De exemplu, două companii de jandarmi au rămas ca rezervă, fiind reținute chiar În curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
și Inspectoratului Regional al Poliției, „care, de asemenea, nu s-au Îngrijit de luarea măsurilor”. Nu s-au folosit toate forțele mobilizate, În vederea păstrării ordinii. De exemplu, două companii de jandarmi au rămas ca rezervă, fiind reținute chiar În curtea Chesturii. Lupu XE "Lupu, Constantin" a observat Într-adevăr arestările și strângerea evreilor În curtea Chesturii, dar nu a intervenit pentru a pune capăt respectivelor măsuri, deoarece „acești jandarmi aparțineau de Prefectură”. În schimb, după spusele sale, nu a avut la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
Nu s-au folosit toate forțele mobilizate, În vederea păstrării ordinii. De exemplu, două companii de jandarmi au rămas ca rezervă, fiind reținute chiar În curtea Chesturii. Lupu XE "Lupu, Constantin" a observat Într-adevăr arestările și strângerea evreilor În curtea Chesturii, dar nu a intervenit pentru a pune capăt respectivelor măsuri, deoarece „acești jandarmi aparțineau de Prefectură”. În schimb, după spusele sale, nu a avut la dispoziție suficiente forțe de poliție și jandarmerie pentru păstrarea ordinii - „Acest rol revenea dlui General
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
dispoziția lui informațiile tuturor autorităților și mai ales la dispoziția lui Siguranța, Poliția și Legiunea de jandarmi. Inspectoratul de jandarmi avea la dispoziție toate informațiile și, de asemeni era În măsură a preveni și a face față evenimentelor. De asemenea Chestura de Poliție, care avea serviciu de informații, era ținută să previe și apoi să ia măsuri pentru a face față Împrejurărilor”. Generalul Stăvrescu XE "Stăvrescu (general)" a aruncat răspunderea pe comandantul garnizoanei, Lupu XE "Lupu, Constantin" . El, Stăvrescu XE "Stăvrescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
petrecute În orașul Iași... eu nu am cu nimic a răspunde despre aceste fapte”. După spusele sale, l-ar fi mustrat chiar pe căpitanul Ștefan Mihăilescu XE "Mihăilescu, Ștefan (căpitan)" din Batalionul 1 jandarmi pentru că a maltratat evrei În curtea Chesturii - dar, nu se știe din ce cauză, această mustrare nu a fost Înregistrată În dosarul de serviciu al ofițerului. De remarcat că Bădescu XE "Bădescu, Gheorghe (colonel)" a sosit În mod special la Chestură Înainte de izbucnirea pogromului, a ordonat arestările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
pentru că a maltratat evrei În curtea Chesturii - dar, nu se știe din ce cauză, această mustrare nu a fost Înregistrată În dosarul de serviciu al ofițerului. De remarcat că Bădescu XE "Bădescu, Gheorghe (colonel)" a sosit În mod special la Chestură Înainte de izbucnirea pogromului, a ordonat arestările, a coordonat diversele forțe și a raportat direct Marelui Cartier General. Maiorul Alexandrescu XE "Alexandrescu, Aristotel (maior)" , comandantul Legiunii de jandarmi, a aruncat răspunderea pentru arestările care au dus la masacru asupra Armatei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]