48 matches
-
a suferit influența orășenească, predominând stofa „Azuga’’. Minteanul din stofă de Azuga era ornamentat „cu șoricelu”8, denumire care provenea de la ornamentul cu fir împletit „coada șoricelului” situat de-a lungul clinilor, care servea și pentru confecționarea nasturilor și cheutorilor. Cațaveica, tot din pânză Azuga, era croită pe trup, ușor evazată în partea de jos, fapt pentru care i se spunea „cloș” și era ornamentată la fel ca minteanul „cu șoricel”. Benzile de catifea neagră decorau piepții, mânecile și buzunarele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
transformă casa în adevărat "microcosm": pe temelia din piatră se așează bârnele rotunde de brad, care susțin construcția, numite "tălpi"; casa era ridicată cu bârne care se încheiau la capete "stânește" sau "în coadă de rândunică", aceste capete se numeau "cheutori"; "cununile" erau ultimele bârne pe care se ridicau "căpriorii" ce susțineau acoperișul terminat cu " o coamă" și ornat, de obicei, cu motive zoomorfe, cai sau lei. Acoperișul "în două ape" (prevăzut, la unele construcții, cu "un șurț" la capete) sau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ulcică, o întoarnă cu gura-n jos și pune pe fundul ei cîțiva cărbuni, și rostește apoi o formulă anumită; crede că făcînd așa își ajunge scopul. Fata care voiește ca un flăcău să o ieie de soție ia o cheutoare de la cămeșa lui, se împresură cu ea de trei ori, zicînd: „Cum nu poate capul fără trup și trupul fără de cap, așa să nu poată cutare fără de mine.“ Poartă cheutoarea totuna la sine și crede că apoi flăcăul așa o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca un flăcău să o ieie de soție ia o cheutoare de la cămeșa lui, se împresură cu ea de trei ori, zicînd: „Cum nu poate capul fără trup și trupul fără de cap, așa să nu poată cutare fără de mine.“ Poartă cheutoarea totuna la sine și crede că apoi flăcăul așa o va iubi, că o va lua de soție. Unii au obiceiul că îmbracă anume ceva pe dos, ca să nu se prindă vrăjile. Fetele poartă între mărgele la grumaz și stupitul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
I. din Hârsova îi ridica osanale. Ținem să-i avertizăm pe iubiții noștri cititori că ortografia nu ne aparține, așa că tot „meritul” și toată “gloria” îi revin autorului acestui patriotic și mobilizator „plugușor”. „Aho - aho - Voinici Feciori Nu stați pe la cheutori Ținețivă de fereastră Ascultați urarea noastră Când seara sa lăsat Noi cu plugu am plecat Am plecat să colindăm Și o veste ca să dăm Nea venit zi cu soare Și e mare sărbătoare An nou plin cu libertate Vă urăm
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și altele, și până la viitoarea oră de muzică mai dura o veșnicie! A doua iubire, paralelă cu prima, a fost Olga, o copilă cu codițe lungi, rotundă la față, cu ochii căprui, cu ciorapi albi trei sferturi, în sandale cu cheutori deasupra labei piciorului, cu fustița deasupra genunchilor, curată ca din cutie, cu dinții albi ca perlele, înșiruiți frumos, cu o gură mică, cu buze cărnoase și roșii. Poate nu mă îndrăgosteam de ea, dar timbrul vocii ei semăna cu cel
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
zi și o noapte, pe burtă și la moalele capului. Maicile de la Viforâta sfătuiau ca blastorul antiholeric să se facă din făină, oțet, untdelemn, piper, izmă, foi de trandafir, cu adaos de spirt și presărare de tămâie. Pe alocuri, la cheutoarea cămășii se purta, pe timp de holeră, un buchețel de pelin, care trebuia muiat în orice băutură, pentru a-l feri pe băutor de îmbolnăvire 483. În a sa Mitologie românească, Tudor Pamfile menționează și alte credințe despre holeră. Aceasta
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
noastre, linguri, furculițe cuțite, obiecte total necunoscute la vremea mântuitorului. Mai vârstnicii satului îl rețin pe Matei Țâmforea ca pe un om excesiv de modest, suferind de o voluminoasă gușă tiroidiană endemică pe care nu reușea să și-o ascundă sub cheutoarea de la gât a cămășii, atunci când ieșea pe uliță. Se mai știe despre el că executa icoane pe sticlă la comanda clientului, singurul criteriu pe baza căruia stabilea cuantumul onorariului pentru munca sa, fiind, nu valoarea artistică a lucrării ci dimensiunea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
am fost student. Corneliu Sturzu era asistentul profesorului Husar și ținea seminarul de estetică. Atunci, în anii '50, studențimea arăta ca vai de ea: mai toți purtam amărâtele haine din liceu. După trei-patru ani, paltoanele erau date la întors (trădau cheutorile cusute...); la pantofi purtam blacheuri, așa că băteam mereu un soi de step involuntar și dezordonat pe sobrele culoare universitare. Fetele se înveșmântau în "sare și piper", așa numita "pânză America" (repede rebotezată în ton cu epoca "pânză muncitorul"), ieftină și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
județului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Tîrgoviște Scut tăiat; cîmpul superior despicat; în cartierul din stînga sus, în cîmp auriu, o carte deschisă cu coperți și cheutoare, pe care este așezată o pînă, totul în alb; literele de pe carte în roșu; în cartierul din dreapta sus, în cîmp roșu, o spirală și un segment de roată dințata în argintiu conturat în negru; în cartierul inferior, în cîmp albastru
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
jos, în cîmp albastru, silueta unui cargou văzut din față și o macara așezată pe un zid, avînd la bază trei fascii ondulate, totul în argintiu; în cartierul din dreapta jos, în cîmp albastru, o carte aurie cu scoarță, colțare și cheutoare din care iese o coloană argintie avînd la partea superioară o facla aurie; brîul care desparte cele două cartiere inferioare are reprezentat în cîmp auriu un caduceu de culoare neagră. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
o zi, intrând în atelierul de sculptură, văd așezat pe un scaun mare, și scaunul pe un podium, un domn bine, de statură potrivită, corpolent, îmbrăcat în redingotă neagră, cu lanț de aur de la un buzunar la altul, trecut prin cheutoarea de la vestă, între degete cu o țigaretă mare de chilimbar. O figură plăcută cu privirea inteligentă și bună. Era Calistrat Hogaș care poza pentru un bust profesorului de istorie Dumitrescu de la Liceul Național care, în timpul liber, se ocupa cu sculptura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Fără pârleazuri. Și de le-i găsi La mese-ntinse, Cu făclii aprinse, La neveste grase Și fete frumoase Să-i pară cățele viermănoase Numai eu să-i par frumoasă, Numai eu să-i fiu aleasă. Se rostește afară la cheutoarea casei, înfigând un cuțit în pământ * CHEMAREA LUNEI ( Când s-arată crai nou) Lună, lună, Vârgolună! Tu ești mândră și frumoasă Peste nopți tu ești crăiasă. Tu cal ai, Dar frâu n-ai. Iată dau-ți brâul meu Și fă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
grajd, care copac îți va plăcea". Și tata a tăiat tot lemnul și tot el l-a adus cu boii de la bunicu meu V.S. Iftimie. Și tot el l-a cioplit și a făcut el cu mâna lui casa în cheutori 3, în care trăiesc eu azi. Cine erau Iftimeștii? Iftimeștii erau veniți din Bucovina, harnici, tăcuți. Așa era bunicu meu, tatu mamei, V. S. Iftimie. Foarte cinstiți, buni gospodari. Nu erau hoți și foarte bisericoși și evlavioși. Oameni de cuvânt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
urma să fim preluați, sora mea și cu mine, de Buntea, care era bunica de pe mamă, pe care seara o așteptam la gară. De acolo plecam direct "la mare", cu vagonul de Iași-Cetatea Albă-Bugaz. Mi-am fixat lanțul ceasului de cheutoarea hăinuței, să se vadă cât mai bine. Aveam o mândrie de împărat recent promovat. Totul a fost o minune, lașul, care era un oraș plin de mizerie, mi se părea magnific, mi se părea că toată lumea se uită cu gura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mi s-a părut foarte simpatic, a convins-o pe mama că un ceas "Roskop Patent", cum aveau elevii mai mari, un ceas de buzunar, este exact obiectul care îmi lipsește. Ceas de buzunar, cu un lanț de fixat în cheutoare. Avea mare trecere printre prietenii mei un astfel de ceas "clasic". Era un ceas pe care îl aveau mai ales ceferiștii, costa 115 lei. Ne-am mai plimbat prin oraș. Eu am descheiat hăinuța, să se vadă ceasul. Aveam o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
este apropriat ca la poporul vechi al Dacilor. Casele vechi de peste o sută de ani, care puține se mai găsesc astăzi în comună, sunt construite după același tip, din bârne de lemn de brad ale căror capete se prelungesc dincolo de cheutori. În construcția acestor case nu se găsește fier, până și cuiele cu care este prinsă șindrila pe acoperiș sunt făcute tot din lemn. La casele mai noi se găsesc bineînțeles și cuie de fier, lucrate de fierari. Acoperișul este foarte
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
de locuință datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Ea are două camere și o tindă pe mijloc de unde se pătrunde în ambele camere. Locuința este construită din cununi orizontale de bârne de brad despicate, îmbinate în sistem cheutoare (tehnică de construcție). Pereții sunt lutuiți pe șipci și văruiți în jurul ancadramentelor. Temelia este din zidărie de piatră de râu cu liant de mortar, iar fundația este din beton și din zidărie de piatră. Pardoseala construcției este din lut stabilizat
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
construcției este zidită din piatră de piatră de râu prinsă cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad despicate, îmbinate la colțuri în cheutori rotunde (tehnică de construcție), fiind specifică zonei de munte. Pereții sunt tencuiți și văruiți de mai multe ori. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și îmbinate
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
construcției este zidită din bolovani masivi de piatră de râu prinsă cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad rotunde îmbinate în sistem cheutoare. Pereții sunt tencuiți și văruiți de mai multe ori. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și o lucarnă pe tabla din față. Acoperișul este înalt, realizând
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
este din lespezi mari din piatră de râu prinse cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din piatră de râu. Locuința este construită din cununi orizontale de bârne de brad rotunde, îmbinate la colțuri în „cheutori” (tehnică de construcție). Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și încheiate la colțuri și două lucarne pe tabla din față. Pereții sunt lutuiți pe pureci și
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Maria Amariei. Ea a fost reconstruită în muzeu în anul 2004. Gospodăria este formată din casă de locuit, cu două camere și bucătărie de vară. Construcțiile sunt realizate din cununi orizontale de bârne de brad îmbinate la colțuri în sistem cheutoare (tehnică de construcție), lutuite pe pureci și văruite. Gospodăria din zona Fălticeni ilustrează una din ocupațiile de bază ale localnicilor, pomicultura. Casa de locuit are două camere („casa cea mare” și bucătăria) și o tindă în partea stângă, de unde se
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fiind compartimentată în cameră de locuit și tindă. În partea frontală, construcția are un gang din scândură. Pereții au fost ridicați folosind tehnica „blockbau” (cununi orizontale), cu îmbinarea la colțuri în „cheutori” rotunde („stânește”). Ferestrele și ușa de intrare sunt încadrate de chenare lutuite și văruite, care contrastează cu culoarea bârnelor pereților. Casa de locuit din Humoreni (comuna Comănești) este o construcție specifică țăranilor agricultori din zona de podiș a județului Suceava
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]