231 matches
-
început să plângă cu suspine... ”Unde ești Fata? unde ești?” El își aminti cum Vasilica făcea ”Pelincele Domnului”, cu julfă multă și cu miere... mânca până ce nu mai putea. - Tare bune mai erau!... își zise el. Masa era încărcată cu: chișcă, sărmăluțe în foi de viță, aburind, cârnați, curcan la cuptor, cozonaci rumeni, plăcinte ”poale’n brâu” cu brânză de oi, învârtită și câte și mai câte bunătăți, așa cum numai ea știa să le facă. Dar, acum... acum, masa era goală
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
acopereau trupurile puternice. Pe tavanul halei de piatră tremurau copitele spintecate. Din ele picura încă sângele, se bălăbăneau scurt, izbeau aerul la întîmplare și, ajunse la o ușă groasă, erau despărțite de o mână dibace. - Ce faci, Marine? îl întrebă Chișcă, tovarășul lui. - Ce să fac, mă băiete, sânt cam ostenit... - Da ce-ai pățit? - Am băut aseară cu un cumnat și m-am făcut puzderie. Fata lui chircită, îmbătrînită devreme, se strânse ca un sac. Avea și o inimă grea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu un cumnat și m-am făcut puzderie. Fata lui chircită, îmbătrînită devreme, se strânse ca un sac. Avea și o inimă grea. - Nu știu ce mi-e. M-aș plimba într-o grădină frumoasă, mi s-a urât cu atâta sânge... Chișcă se uită la el cum își împletea o țigară cu degete dibace. - De douăzeci de ani trudesc aici, dau boierilor carne să mănânce și mi s-a făcut lehamite... - Oi fi ostenit. - Nu-i asta. Trebuie să fie altceva, c-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
prin Cuțarida noastră desculț... -Ei? - Cum îți spun. Umbla înaintea amărîtilor și m-a întrebat: "Tu ce-ai vrea, Pisică?..." "Ce să vreau, Doamne? Să fie bine!" - Și el ți-a spus cum să faci? - Nu mai mi-aduc aminte... Chișcă râse cu gura până la urechi: - Mă nea Marine, ai rămas de-aseară, mai bine du-te de te culcă. - Ce să mă culc? Și treaba cui s-o las? Scuipă între picioare. Omu nu-i făcut să tragă numai pedepse
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se umplu de oameni. Altă echipă, ce așteptase până atunci, le împărți în grămezi: rinichii de o parte, inimile mici și roșii de alta. Șiruri lungi de mate, ca o dantelă, atârnau peste marginile de beton. - Gata, nea Marine? - Gata, Chișcă! Parlagiii din prima repriză, de tăiaseră porci, făcuseră un foc mic într-o parte și fripseseră șorici proaspăt. Se auzi un fluierat ascuțit și se ridicară în picioare, ștergîndu-și buzele murdare de grăsime. Sub brâiele de lână săltară cuțitele lor
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și trăgeau pieile. Ultimul animal pe care-l tăiase Marin Pisică era roșcat, cu un păr scurt și încrețit. Căzuse la picioarele lui și se mai zbătea puțin, mustrîndu-l parcă cu privirea lui moartă. - Țin-te, nea Marine! îi strigă Chișcă dintr-o parte. Pe poarta de fier intra în galop o ciurdă de tăurași negri. Tăietorului îi tremurau mâinile. Simțea în tot corpul o slăbiciune. Se rezemă de zidul de ciment și așteptă o clipă. Un animal ager, îndesat, veni
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Îl cuprinse frica. Corpul lucios din fața lui nu căzu. Când să mai izbească o dată, simți o sfârșeală în stomac și mai apucă să vadă ochii fioroși ai animalului care-l împunsese. - Săriți, că 1-a lovit pe nea Marin! strigă Chișcă. Zece cuțite puseră capăt agoniei taurului. Între picioarele vitelor, cu mațele afară, zăcea parlagiul, galben, mort. Nu spunea nimeni nimic. Alături se mai auzeau copitele animalelor ucise, cărate afară din țarcuri târâș. Doi hamali -lau ridicat de jos și -lau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
din țarcuri târâș. Doi hamali -lau ridicat de jos și -lau scos pe zăpadă. Marin Pisică murise încruntat. Cum ședea așa, cu mâna dreaptă încleștată încă pe cosor, parcă ar fi vrut să taie pe cineva și pe lumea ailaltă. Chișcă i-a adus grămada de haine, i-a pus-o sub cap și-a zis celor care făcuseră o roată împrejur: 146 - Las', că-i mai fericit! A scăpat și ăsta. N-are mamă, n-are tată, nu cățel, nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
caltaboși din crupe și din păsat (mei) în vremurile de demult și din orez astăzi. Șunca, tăiată felii, se prepara cu mirodenii, după care se punea la afumat ca și mușchiulețul. Din măruntaiele fierte în mirodenii și tocate se umplea chișca porcului și se punea la afumat, obținându-se toba care se consuma la Paști. Din grăsimea de pe mațe și din osânza burții se prepara săpunul de casă care era foarte apreciat de către gospodine. O bună parte din carne se conserva
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
crenguțe de măr dulce, cu pelin, cu plescăiță, sunătoare, sulcină, coajă din ramuri de tei, cu zeamă de volbură sau de tutun. Legători cu balegă de oaie, chișleag și făină de grâu, cu fiere de porc amestecată cu grăsime de pe chiște, cu ceară curată, felii de ceapă albă, săpun și ulei, cu leșie de ciocălăi, cu smântână proaspătă amestecate cu frunze zdrobite de sfeclă, cu untură de pasăre nesărată, cu untdelemn amestecată cu piatră vânătă ori cu sare de bucătărie. Oblojeli
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
o fi Constantin Clisu? * Școlarii tutoveni Școlarii tutoveni, revistă școlară de nivel județean. Are cinci numere scoase între decembrie 1938 și aprilie 1939. Este scrisă, desenată și susținută de școlarii din județul Tutova. Avea ca instructori și îndrumători pe Ion Chișcă, Ion Taraze și Petre Todicescu. 196 Revista este de o bogată preocupare literară, cu compuneri, versuri, proză, desene, jocuri, ghicitori, informații, năzbâtii, șarade. Aici debutează cu succes Ion Hobana (Aurel Ion Manta Roșie) elev în clasa a II-a a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
agresiuni intrauterine; c. copiii și adolescenții care prezintă simptome ale unei disfuncții cerebrale minime pot dezvolta mai târziu o schizofrenie. 11. Boli infecțioase. Infecțiile cu bacterii, viruși, fungi și chiar parazitozele pot determina sindroame mentale organice. Unii agenți infecțioși cauzează chiști sau abcese cu localizare cerebrală cu semne de focalizare la examinarea neurologică. Altele se pot prezenta ca meningite, encefalite sau focare multiple. 12. Substanțe toxice. Cauzele toxice ale sindroamelor mentale organice sunt comune și sunt atât de variabile ca formă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
oferit și el cele trei perechi de opincuțe. Să-i fi văzut atunci cum se străduiau să-și încerce noile încălțări... Ca din senin, nu știu unde le ținuse până atunci, pe masă au apărut: mămăliguță și friptură de porc cu cârnați, chișcă cu varză murată, brânză cu smântână, plăcintă cu brânză, vin și țuică ca la orișicare gospodar. M-au invitat la masa de Crăciun. Le-am mulțumit și le-am urat sărbători fericite și sănătate lor și copiilor lor. Le eram
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
că doară o tai de acasă “. Așa ne răspunde oierul Ion Ghergheșnu din satul Dănești. El a dat la spinare acum șaptezeci și vreo cinci anișori de cei buni, tot în paza orîndelor care se țin pe la vite. Costache Buraga Chișca Un an după ce se dusese întîiul război mondial, într-o zi cînd ajunge tătuța acasă trudit, că venea tocmai din ,,tîrgul Eșilor“, unde fusese cu negustoriile, spune cu nestăvilită mirare, ba și cam cu greață, că la ,,Șapte Draci“ - crîșmulița
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
privesc deseori cum strîng sîngele alții și nu se îngrețoșează și nici nu se miră, că sînt - poate chiar - și dintr înșii vreunii care strîng sînge, dar... nu ca să-l puie, cumva, în cârnați, cu atît mai puțin în vreo chișcă, mîncăruri ce nu pot fi altfel, de cum drept în fiece iarnă le tot pregăteau străbunicile toate, ci doar în vreo poznă de altă mîncare, mai nouă, venită prin sate pe calea orașului din depărtatele străinătățuri. Se pare că vorba românilor
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mîncăruri ce nu pot fi altfel, de cum drept în fiece iarnă le tot pregăteau străbunicile toate, ci doar în vreo poznă de altă mîncare, mai nouă, venită prin sate pe calea orașului din depărtatele străinătățuri. Se pare că vorba românilor, ,,chișcă“, se cam rudenește, măcar pe departe, cu ,,kothas“ din vechea hindusă, în care avea înțelesul de mațe, iar ,,Koșas“ avea înțelesul de teacă. Noi credem că ,,chișcă“ se cam nemurește cu ,,kisthos“, cuvîntul cel care în limba străveche a grecilor
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
prin sate pe calea orașului din depărtatele străinătățuri. Se pare că vorba românilor, ,,chișcă“, se cam rudenește, măcar pe departe, cu ,,kothas“ din vechea hindusă, în care avea înțelesul de mațe, iar ,,Koșas“ avea înțelesul de teacă. Noi credem că ,,chișcă“ se cam nemurește cu ,,kisthos“, cuvîntul cel care în limba străveche a grecilor ,,zgău“ însemna. Dăinuiește în limba română o vorbă ce-i soră prea bună cu ,,kisthos“ că prea au la fel amîndoule și înțelesul ca și făcătura. Costache
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de șoric slănina cu pulpanele ei late și trezește caltaboșul pus la adormit de-un ceas. nu te da însă la mațul încă roșu de plăceri, nici la gureșa bășică atîrnată abia ieri, treci grăbit de frica lenei de clevetitoarea chișcă, pînă vezi că universul cărnurilor nu mai mișcă. acolo,-n adînc de lume, unde n-ai fi zis că este nici mișcare, nici lumină, nici ființă de vreun fel, vei gusta din carnea albă a unei făpturi celeste, și licornă
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/8860_a_10185]
-
din anul 1945, cel puțin. Candidații PNL - Brătianu au fost următorii: Gheorghe Vrânceanu, Vasile Popovici, Emanoil Trifan și Neculai Vartolomeu. PNȚ - Maniu, organizația Vaslui, a trimis în bătălia electorală pe: Victor Popovici (profesor la Liceul Ortodox de Fete), Ion I. Chișcă, Alexandru Zaharia (preot) și Mina I. Filip. PNȚ - dr. Lupu i-a sprijinit pe: Spiru I. Apostol (preot dr.), Gheorghe Lupu, Vasile Gheorghiu și Ioan Lupașcu. La aceste alegeri s-au mai înscris și opt independenți: Constantin Galamaz, Constantin Coșescu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de nimfomanie. Histologic se evidențiază o proliferare vasculo-conjunctivă la nivelul tecilor ( granuloasa și teaca internă) cu organizarea unor travee conjunctive (BOGDAN AL. și col. 1984). După dimensiuni chiștii foliculari sunt clasificați în trei categorii: chiști mici (de obicei sunt polichiști), chiști mijlocii (macropolichiști, activi, cu celule bazale mari, nucleu mare, bogat în cromatină, sau inactivi, cu teaca internă formată din celule mici, picnotice), chiști mari (capsulari, proieminenți la suprafață, cu zona foliculară și teaca internă complet inactivă, atrofiată și ovocita degenerată
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
AL., BISTRICEANU M., MAJINA C., 1981). Chiștii de luteinizare sau chiștii luteali Sunt chiști anovulatori, simpli, care provin prin degenerescența chistică a unui folicul matur, care a suferit luteinizare preovulatorie, datorită unei insuficiențe relative de hormoni luteinizanți LH. Mărimea acestor chiști este mijlocie, cât o nucă, membrana este îngroșată, de consistență fermă, de culoare gălbuie, lichidul cavitar fiind citrin, iar uneori gălbuiroșiatic. Histologic prezintă zona celulelor foliculare cu aspect amorf, cu rare celule alungite, teaca internă fiind formată din celule mari
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
prin degenerescența chistică a unui corp luteal, aflat în faza de organizare, datorită unei insuficiențe de hormoni luteinizanți LH. Are o cavitate care depășește 0,5 cm, plină de lichid citrin, delimitat de o corticală groasă, integral luteinizată. Dimensiunile acestor chiști pot fi mari, uneori foarte mari de mărimea unui ou de găină, cu membrana externă sub tensiune. La examenul macroscopic acesti chiști apar sub forma unor vacuole în parenchimul glandular, uneori sunt mai multe vacuole care confluează, chiștii devenind de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
care depășește 0,5 cm, plină de lichid citrin, delimitat de o corticală groasă, integral luteinizată. Dimensiunile acestor chiști pot fi mari, uneori foarte mari de mărimea unui ou de găină, cu membrana externă sub tensiune. La examenul macroscopic acesti chiști apar sub forma unor vacuole în parenchimul glandular, uneori sunt mai multe vacuole care confluează, chiștii devenind de mărimi foarte mari. Histologic chiștii apar cu zona corticală amorfă, cu celule alungite, rare, iar în straturile profunde se evidențiază o structură
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
utilizat diferite produse hormonale: prostaglandina PG F2 α ,(Proliz, Prosolvin, Reglandin), în cazul anestriei datorate unui corp luteal persistent, 2 ml/ vacă (2 - 3 Euro / vacă, sau 7,411,1 Lei), Gn-RH, Receptal, în doză de 5 ml / vacă în chiști ovarieni, (5 Euro / vacă, sau 18,5 Lei / vacă), -progesteron ( 100 mg / vacă x 5-7 zile) + PGF 2 α , 2ml / vacă, la 24 ore + PMSG (800 UI) la 24 ore de la precedentul tratament în cazul hipotrofiilor ovariene, (6,5 Euro
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Chiar crezi? Absolut. În următoarele douăzeci de minute Își tot făcură confesiuni legate de snack-uri. Ieși la iveală că amândoi aveau o reală slăbiciune pentru prăjiturile de la supermarket și pentru dulciurile asortate care se vând pe la cinematografe. — Dar de chișcă ce părere ai? Întrebă Sam. Pe Ruby o izbi cuvântul „chișcă“. Tipul chiar se străduia să folosească termeni vernaculari. Mor după ea, Îi răspunse. Grăsimea Îi dă o savoare aparte. Și știi după ce mai mor? —După ce? Sandvișuri cu spaghete din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]