107 matches
-
informații privind sursele de informații Bibliografia poate fi consultată în capitolul dedicat. Tabel 14 - A. Date generale ale speciei Eudontomyzon mariae Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Cod Specie - EUNIS 8670 2. Denumirea științifică Eudontomyzon mariae (Berg 1931) 3. Denumirea populară Chișcar, chișcar de râu, cicar (Bănărescu, 1969) 4. Descrierea speciei Descriere și identificare: Adulții au 163-214 mm iar cele mai mari larve ating 230 mm. Corpul cilindric în regiunea anterioară. Cele două dorsale până la începutul lunii iunie sunt relativ scunde și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Cobitis elongata, fâsă mare 225 Adulți + juvenili vii vii 7. Cobitis elongatoides, zvârlugă 750 Adulți + juvenili vii vii 8. Cottus gobio, zglăvoacă 1.000 Adulți + juvenili vii vii 9. Cottus transsilvaniae, zglăvoaca transilvăneană 75 Adulți + juvenili vii vii 10. Eudontomyzon danfordi, chișcar carpatic 450 Adulți + larve vii vii 11. Eudontomyzon mariae, chișcar de râu 225 Adulți + larve vii vii 12. Eudontomyzon vladykovi, chișcar mic 40 Adulți + larve vii vii 13. Gymnocephalus baloni, ghiborț de râu 225 Adulți + juvenili vii vii 14. Gymnocephalus
ORDIN nr. 1.982 din 19 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273305]
-
Cobitis elongatoides, zvârlugă 750 Adulți + juvenili vii vii 8. Cottus gobio, zglăvoacă 1.000 Adulți + juvenili vii vii 9. Cottus transsilvaniae, zglăvoaca transilvăneană 75 Adulți + juvenili vii vii 10. Eudontomyzon danfordi, chișcar carpatic 450 Adulți + larve vii vii 11. Eudontomyzon mariae, chișcar de râu 225 Adulți + larve vii vii 12. Eudontomyzon vladykovi, chișcar mic 40 Adulți + larve vii vii 13. Gymnocephalus baloni, ghiborț de râu 225 Adulți + juvenili vii vii 14. Gymnocephalus schraetzer, răspăr 225 Adulți + juvenili vii vii 15. Hucho hucho
ORDIN nr. 1.982 din 19 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273305]
-
zglăvoacă 1.000 Adulți + juvenili vii vii 9. Cottus transsilvaniae, zglăvoaca transilvăneană 75 Adulți + juvenili vii vii 10. Eudontomyzon danfordi, chișcar carpatic 450 Adulți + larve vii vii 11. Eudontomyzon mariae, chișcar de râu 225 Adulți + larve vii vii 12. Eudontomyzon vladykovi, chișcar mic 40 Adulți + larve vii vii 13. Gymnocephalus baloni, ghiborț de râu 225 Adulți + juvenili vii vii 14. Gymnocephalus schraetzer, răspăr 225 Adulți + juvenili vii vii 15. Hucho hucho, lostriță 38 Adulți + juvenili vii vii 16. Misgurnus fossilis, țipar 750
ORDIN nr. 1.982 din 19 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273305]
-
duzină de neveste, cu acte în regulă...! Și pe tine te iau să le faci planificarea... la rînd... să nu iasă intrigi... otrăvuri și păruială... Octav: Mamă, ce te mai pricepi tu s-o ștergi din calea răspunsurilor... Fugi... luneci... Chișcarule! Groparul: Da de unde...! Eu stau... dar nu știi tu să mă primești... Hai să ne-mpăcăm... și dă drumul la casetofonul ăla... poate o să mai vorbim puțin... (pe fondul muzical... dezlănțuit, intră preotul și dascălul; par destul de iritați... dar, bine
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
neagră și mi s-o făcut și mie de-un crăpcean la tigai’; ș’ de-o știuculiță pi jăriță; de-on lin, c-on păhar di gin; și, dacă dă Domnu din ceri’ să prind pi pământ ș-oleacă de chișcari, din ceia mari... ș-alunecàri... Ia dă tu, fimèi’, ciorpacu’, să-l prindem și pe racu’... - Și raportu? - Raportu - să mai aștepte, că nu i-o cădè rangu’! Mâne-l dau - că ce era să fac sângur-sângurel... Pe-ntunerică șî pi ploai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cu repetir, ca la tractir! Mai Întâi ș’ mai al doilea, o plachie cum numai baba mè s-o facă știe - pi negustate, aista-i sicretu! Ș’ dacă mai rămâne loc la burdihoc, mai Întâi ș’ mai al treilea, niște chișcari În spuză, știi còle, cu mojdei din cel... Moș Iacob Își zicea poezia - poezie, fiindcă Mătușa Domnica nu ne dădea chiar ce zicea el că are să ne deie. Dar Într-o zi, când să ne-așezăm la masă - cea rotundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de coniac din pahare, după care s-au ridicat și au plecat. Eu îmi termin de băut berea și ies în parcul cartierului să povestesc, la rându-mi, vreunui amic ce mi-ar ieși în cale cele auzite. PĂLĂDOAIA ȘI CHIȘCARUL (După o întâmplare la care autorul a fost martor în copilărieă Era pe la jumătatea lunii lui cuptor, în apropiere de sărbătoarea de Sânt’Ilie, o zi foarte călduroasă, de simțeai că te topește arșița soarelui. Abia ajuns acasă cu vitele
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
pușcă în gârlă, așa cum mai erau și alți copii de vârsta noastră, ba unii chiar mai mari. Mulți dintre ei erau cu mamele lor sau cu surori mai mari. Găsim loc bun unde speram să prindem porcușori, zvârlugi, cărășei sau chișcari, cum li se spune pe la noi, iar în alte părți-țipari. Gârla, așa-i spunem, e un râu care vine de la 7080 de km dinspre miază-noapte, ca apoi să o ia puțin spre răsărit și deodată o cotește spre apus. Își
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
chiloți pe timp de vară pe atunci, nu ca astăzi. Și apoi peștele trebuia simțit când ar fi atins pulpele picioarelor, după care femeile îl prindeau, nu cu multă greutate. Când una prindea un pește mai mare, un cărășel sau chișcar îl ridica în sus să vadă și alții prada. Porcușorii și zvârlugile le prindeam eu chiar ușor, că învățasem a prinde pește de pe la cinci-șase ani, când părinții mei duceau cânepa la topit, în gârlă și cum apa nu era mare
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
ale altor buruieni care creșteau în apă. La fel și tata. Cu meșteșugul pe care-l deprinsesem de mic, împreună cu Aurică începem a prinde pește, luându-ne la întrecere cu mătușa Pălădoaia. Eu spun drept că mă cam temeam de chișcari, care seamănă cu niște șerpișori, sunt iuți și au la baza gâtului niște țepi întorși cu care te pot agăța de mână, înțepândute. Dar, deși îmi era frică, atunci când îl simțeam, îl prindeam repede și-aruncam pe mal de unde îl
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
În sat se știa că el deoche. Pe noi nu ne-a deocheat, dar pe mătușa Pălădoaia, cred că da, fiindcă la un moment dat sare în sus speriată și începe a striga. Se chinuia să scoată dintre picioare un chișcar. Cum nu l-a putut scoate, stând în apă, a ieșit pe mal fugind și strigând cât o ținea gura, scuturându-și picioarele cu rochia ridicată deasupra brâului de se vedea trupul de la brâu în jos în toată goliciunea. - Văleu
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
parcă indignată, i-a strigat: - Vezi-ți de păscut vacile dumitale și nu te uita la curul meu! Cum moș Costache era și un hâtru la cei aproape optzeci de ani, i-a răspuns: - Dă, fă, Măndiță, ți-o intrat chișcarul unde nu a mai intrat alt chișcar de la moartea lui bărbat-tu. Și dă-i pe râsete. - Să-ți hie rușine, om bătrân ce ești! Și cum biata femeie se zbătea și-și scutura corpul într-o parte și alta
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
de păscut vacile dumitale și nu te uita la curul meu! Cum moș Costache era și un hâtru la cei aproape optzeci de ani, i-a răspuns: - Dă, fă, Măndiță, ți-o intrat chișcarul unde nu a mai intrat alt chișcar de la moartea lui bărbat-tu. Și dă-i pe râsete. - Să-ți hie rușine, om bătrân ce ești! Și cum biata femeie se zbătea și-și scutura corpul într-o parte și alta, a băgat bine mâna între picioare și
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
bărbat-tu. Și dă-i pe râsete. - Să-ți hie rușine, om bătrân ce ești! Și cum biata femeie se zbătea și-și scutura corpul într-o parte și alta, a băgat bine mâna între picioare și trage afara ditamai chișcarul lung de vreo două palme, cu un cap gros. Noi am crezut că-l va arunca, dar ea cu chișcarul în mână s-a întors la locul unde-și avea oala cu peștele prins, luând din mers o scurtătură de
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
zbătea și-și scutura corpul într-o parte și alta, a băgat bine mâna între picioare și trage afara ditamai chișcarul lung de vreo două palme, cu un cap gros. Noi am crezut că-l va arunca, dar ea cu chișcarul în mână s-a întors la locul unde-și avea oala cu peștele prins, luând din mers o scurtătură de băț și bătea chișcarul cu o furie nebună, pedepsindu-l pentru neobrăzarea de a fi intrat acolo unde nu trebuia
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
două palme, cu un cap gros. Noi am crezut că-l va arunca, dar ea cu chișcarul în mână s-a întors la locul unde-și avea oala cu peștele prins, luând din mers o scurtătură de băț și bătea chișcarul cu o furie nebună, pedepsindu-l pentru neobrăzarea de a fi intrat acolo unde nu trebuia. Noi ne-am întors la locul unde aveam oala cu peștele prins și ne hotărâm să plecăm acasă. Să nu credeți că ne lăudăm
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
unde nu trebuia. Noi ne-am întors la locul unde aveam oala cu peștele prins și ne hotărâm să plecăm acasă. Să nu credeți că ne lăudăm, dar prinseserăm mulți porcușori și zvârlugi și câțiva cărășei, chiar și vreo doi-trei chișcari mai mici, cât mama să ne facă o saramură cu mămăliguță pentru toți ai casei. Cum ne îndepărtaserăm de ogorul nostru, ne-am dus să ne luăm pantalonașii lăsați acolo. Când ajungem la locul știut, ia-i de unde nu-s
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
artificial în zona Antohești. Asemenea lucrare s-a executat și în pădurea de pe pârâul Valea Iepei, dar prin aplicarea Legii 18/1992, aceasta a fost distrusă, deși dispunea de o bogată faună piscicolă: crap, plătică și pești sagnofili (carasul, linul, chișcarul, porcușorul ș.a.). Ecologizarea pârâului Berheci în anul 2004 a dus la distrugerea faunei (rațe sălbatice, bâtlani, cocostârci și multe alte păsări migratoare care-și găseau loc pentru cuibărit). Lunca, stuful și papura au dispărut, oferind loc agriculturii de pe dealuri și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
duzină de neveste, cu acte în regulă...! Și pe tine te iau să le faci planificarea... la rînd... să nu iasă intrigi... otrăvuri și păruială... Octav: Mamă, ce te mai pricepi tu s-o ștergi din calea răspunsurilor... Fugi... luneci... Chișcarule! Groparul: Da de unde...! Eu stau... dar nu știi tu să mă primești... Hai să ne-mpăcăm... și dă drumul la casetofonul ăla... poate o să mai vorbim puțin... (pe fondul muzical... dezlănțuit, intră preotul și dascălul; par destul de iritați... dar, bine
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Șerpele care-l vezi iarna undeva înghețat nu e primit de pămînt, din cauză că a mușcat vreun om. Să nu zici „șerpe“ în luna lui mart, căci toată vara îți iese în cale. Se crede că capul de rățoi și de chișcar* nu se mănîncă, avînd cap de șerpe. (La rățoi, penele străvezii, ca solzii de șerpe; la chișcar, forma de șerpe și pistruii negri de pe cap.) Cine nu ucide șerpele ce-i iese înainte mare păcat face. Primăvara, cine vede șerpe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Să nu zici „șerpe“ în luna lui mart, căci toată vara îți iese în cale. Se crede că capul de rățoi și de chișcar* nu se mănîncă, avînd cap de șerpe. (La rățoi, penele străvezii, ca solzii de șerpe; la chișcar, forma de șerpe și pistruii negri de pe cap.) Cine nu ucide șerpele ce-i iese înainte mare păcat face. Primăvara, cine vede șerpe întîi să-și dea osteneala să-l ucidă, căci omorîndu-l îi ia puterea; iar de va scăpa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
l în Muntenia, 430 l în Moldova) chin - pin chinovar - colorant roșu chiotoare - cheotoare, ața ce leagă la gît cămașa; locul de îmbinare a grinzilor chiper - piper chirci (a) - a rămîne pipernicit chiscui (a) - a piui chisoi - pisălog de lemn chișcar - țipar chită - mănunchi de fire întoarse chitie - tichie, căiță cioacă - stăncuță cioareci - ițari ciocan - cocean ciocoti (a) - a ciripi cir - terci, zeamă ciucălău - cocean ciuchi - șuviță de păr, buclă ciucură - plin ciumă - persoană urîtă și rea ciupăi (a) - a îmbăia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Origen este guvernată de omniprezenta posibilitate a ispitei și a păcatului, în timp ce Sfântul Grigorie se ocupă aproape exclusiv cu viața fără de păcat a celor salvați și binecuvântați. Unul înțelege să trateze ideea de progres, iar celălalt manifestă conștiința puterii păcatului; Chișcari Ilie, „ Concepția despre epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa - o teologie a dorinței, în Anuarul Facultății de Teologie Ortodoxă «Patriarhul Justinian». footnote>. În epectază există un aspect de stabilitate ce constă în participarea la Dumnezeu și un aspect de mobilitate
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
ei, au fost siliți să aleagă din vastul câmp al metaforelor pe cele ce sunt cel mai puțin imperfecte<footnote J. Guitton, „Le sens spirituel du Cantique des cantiques”, VSAM, an 16 (1934), t. XLI, nr. 1, p. 28; cf. Chișcari Ilie, „Concepția despre epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa - o teologie a dorinței -”, în: Anuarul Facultății de Teologie Ortodoxă «Patriarhul Justinian», anul V (2005), Edit. Universității din București, p. 614. footnote>. Este, într-adevăr, imposibil să exprimi (ce este Dumnezeu
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]