63 matches
-
li se destindeau brusc, proiectând puricele-n gratii cu atâta putere, că aproape dărâmau cușca de pe postamentul ei. Dacă-i priveai mai de-aproape, pântecul lor era inelat, acoperit de zale, făcute și ele dintr-un fel de solzișori. Puricii chițcăiau scurt, ca liliecii. Copiii putură vedea și cum erau hrăniți: un îngrijitor foarte plictisit tocmai târa după el, în cușcă, un pui trist de elefant, care se trânti pe-o parte și puricii, ca purceii unei scroafe, își înfipseră ciocurile
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mic, cel mai mic, negricios, rătăcit pe undeva prin fundul clasei. La joacă, de asemenea, abia dacă ceilalți îl băgau în seamă. Chiar și acum, în mod sigur aveau mai curând să râdă de el, că sărise ca broasca sau chițcăise ca șobolanii. Deși chiar și Mimi sau Vali și-ar fi dat și pielea de pe ei să-i fi chemat la el Omul Șarpe. Ce-i păsa însă? Ce-i mai păsa? O fericire care semăna mult cu frica îl
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
avere (adică, cele 1500 de volume din bibliotecă) ca să mai am 20 de ani... În fine, ora noastră insolită mai cuprinde o hasmodie : Îi spun fetei să imagineze o secvență extra-scenică, la Steaua fără nume, după ce se termină piesa. Ea chițcăie amuzată : „Am mai făcut una, Înainte de a Începe come dia!”. E vorba de rața despre care se vorbește la gară ; rața călcată de tren. Ei bine, minunata mea unică-studentă, crede că eleva Zamfirescu a aruncat-o pe șine, ca să oprească
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
tremurau scârțâind. Morarul adormise. Cu fruntea rezemată de genunchi, fata părea adormită și ea. Suspina însă, și din ochi i se rostogolea câte un bob cristalin umezindu-i fusta înainte de a ajunge în colb. Undeva, pe podul morii, se auzi chițcăit de guzgani. - Aceea viață ! continuă ghebosul. Joacă-n cărți și-și pupă nevestele în văzul lumii. Niciodată nu muncesc. Lumea, Dumnezeu a făcut-o parcă pentru ei. Noi ? Hăis haram ! Mergi așa și ajungi unde te așteaptă crucea. Vrai tu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
în ochii translucizi, în penumbră, atâta tristețe, încît mă posomoram și eu, simțind că întreaga mea viață cu ea este clădită pe nisip, că tot ce ne leagă e iluzoriu. Atunci nu mai scoteam o vorbă toată ziua, iar ea, chițcăind și trăgând de mine ("Hai mă Andrei... hai, nu fi...") încerca să mă facă să râd. Sau îmi desena repede o floricică pe caiet, sub care scria într-o fracțiune de secundă: GINA. Și povestea noastră continua, în ciuda sentimentului meu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
o parte și Gina ridică în brațe, abia putând să-l țină, un ou cât o minge de rugby. M-am repezit să i-l iau și să-l pun la loc, dar cum ea se întorsese cu spatele și chițcăia ca un șoarece, i-am tras rnîna și oul a căzut pe dalele de ciment cu un sunet înăbușit, de pietroi. Oul se crăpă și, pe când îl rostogoleam la loc pe nisip, am văzut cum din crăpătură se scurgea un
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
îndreptau toate împotriva noastră: scorpionii își înfigeau ghimpii cozii în pielea pantofilor noștri, fluturii ne izbeau peste față ca să ne amețească, furnici roșii începuseră să ni se cațere pe picioare. La parter, toate animalele, acum răgând, mugind și fornăind și chițcăind și lătrând, se îndreptau asupra noastră, ca un zid de colți și coarne ascuțite. Eram izgoniți. Abia am nimerit poarta muzeului. Ni s-a părut o veșnicie până am deschis-o și ne-am strecurat în aerul răcoros al nopții
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de bucurie, de triumf. Liliecii, derutați, nu mai nimereau să iasă mai repede, se încrucișau între ei, treceau prin fumul negru care se ridica spre tavan, se pârleau la flăcările vesele. Câțiva căzuseră pe podea și se târau pe aripi, chițcăind sfâșietor și sucind cu o ciudată repeziciune din capetele miniaturale. Dispăreau prin întunericul des din colțuri. Focul ne încălzea și ne îmbăta, stăteam și-l priveam ca hipnotizate. Ne ardea pleoapele și obrajii. Ne amețea cu mirosul de lemn și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mărturisești, găinușa tatei, ai ceva păcate pe suflet? - Orice om are păcate, se tângui evlavioasă Aurica. - Are, tăiculiță, are, că lucrează blestematul ăl împielițat,dar-ar gerurile-n el, cum mă junghie el prin genunchi! Popa Țuică merse așa tușind, chițcăind și bodogănind până-n altar, de unde veni cu epitrafilul pe el, ale cărui poale, așezîndu-se lângă o strană, le aruncă în capul Aurichii, îngenuncheată lângă el. - Pai, ce să te-ntreb, taică, zise bătrânul, punîndu-și penas niște ochelari legați cu sfoară
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
simplă, de bucătărie, împinsă într-o canapea veche, tapițată cu mușama, astfel încât printre masă și pat aproape nu se putea trece. Pe masă, într-un sfeșnic la fel ca în cealaltă cameră, ardea o lumânare de seu, iar pe pat chițcăia un copil minuscul, de cel mult trei săptămâni, judecând după scâncet; îl «schimba», adică îl înfășa o femeie bolnavă și palidă, parcă tânără, într-un neglijeu destul de transparent; femeia, poate, de-abia începuse să se ridice din pat după naștere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
groase; a doua, Îmbrăcată cu ceva mai multă discreție, era mică de stat, subțirică, avea piept de școlăriță și picioare scurte, dar grațioase. Don Isidro s-a adresat primeia: După reputație, trebuie să fiți văduva de Muñagorri. — Ce gaffe! a chițcăit cealaltă. Vorbiți aiurea. Cum o să fie, când a venit doar ca să-mi ție de urât. Ea-i fräulein, Miss Bilham. Doamna de Muñagorri-s io. Parodi le-a oferit două băncuțe și a luat loc pe pat. Mariana a continuat molcom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Dă japoni, morți dă râs și cu hăini noi, care-și cumpăra biciclete. Un japon pă biciclu, asta mai lipsește! Infantili dă neiertat, nici nu bănuia tragedia care Îmi rodea precum carii peptu dă om ș-abia a răspunsără cu chițcăitu lor la superficialu hau-hau care le-am aruncat dă pă celălant trotal. S-a depărtat pedalând; orașu indiferent i-a halit, fără să să strâmbe. Io sunt ca mingea dă cauciuc care dai cu picioru În ea și ricoșază. După ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ziaristul a deschis ușa și l-a poftit, ca pe orice musafir, doamna ori domnișoara i-a răsturnat în creștet o pungă cu gheață, deși era cald, nu i-a făcut nici o plăcere. L-a auzit în spate pe jurnalist chițcăind, probabil știa ce-l așteaptă și de aceea l-a poftit în față, a rîs și el, ce putea face, și pe chestia asta s-au prefăcut a fi prieteni vreo trei zile, timp în care au făcut destule prostii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
din trupul lui și de deasupra lui izbucnind ca o forță uimitoare închisă în cercul sângeriu, o explozie de lumină care distruge interdicția, pulverizează cercul, inundă spațiul sfârtecat și purtat afară într-o orbire în fața căreia umbrele hrăpărețe fug înspăimântate, chițcăind, călcându-se în picioare și transformându-se în fum. Vasăzică așa stau lucrurile - o voce, neauzită, dar ca și cum trebuia să fie auzită de toată lumea și el înțelegând că e vocea lui -, vasăzică așa stau lucrurile, dar nimic pentru mine. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
fie închis, pentru o oră sau două - cînd se stăpânea să plângă sau să ceară iertare sau să se poarte ca un copil - în magazia de lemn din curte, înfiorător de întunecată, în care i se spunea că noaptea mișună, chițcăie șoareci și chiar șobolani. Faptul că se stăpânea să nu plângă și să nu-și arate, mai ales, frica, încât trebuia să-și muște buzele - în vreme ce-și accepta pedeapsa nu pentru că oricum nu s-ar fi putut altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
oricine, că eu nu țin deloc la viața mea.” Ceva negru și moale trecu pe lângă piciorul pe care-l masa. Un șobolan dintre cei care-și aveau ascunzătoarea în celula lui. Seara trecută, pe când misionarul dormea, șobolanii au ros ceva chițcăind într-ununu din colțurile celulei strâmte. De fiecare dată când chițcăitul lor îl trezea, misionarul intona încet „Tatăl Nostru” pentru cei cinci creștini care, fără îndoială, fuseseră deja omorâți. Prin rugăciune încerca să-și alunge mustrările de conștiință pentru că-i abandonase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
să se trezească, bărbații pitiți printre tufișuri Începură să cânte cucurigu. Cucurigu fu acompaniat de o vioară. Babulea Însă nu dădea semne de trezire. Din cutia violoncelului răzbăteau aceleași sforăituri amestecate cu niște sunete ciudate ce aduceau când cu un chițcăit de șoarece, când cu un guițat de porc. Bărbații Își pierdură rând pe rând răbdarea. Unii izbeau sicriul improvizat cu bățul, alții aruncau cu bulgări de pământ În el. Văzând că orice Încercare de a trezi bătrâna adormită nu are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
jucându-se cu cei șapte pisoi pe care cineva Îi adusese În salon, trecându-i cu ajutorul unor andrele printr-o vulvă si scoțându-i pe alta, Îi trasformase În șapte monștri, pe jumătate câini, pe jumătate șoareci, ce lătrând și chițcăind nu se puteau mișca din loc. Oliver mai bănuia că tot această creatură, apărută, așa, peste noapte În stabiliment, printr-un procedeu similar, decupând cu un foarfece oamenii ce se plimbau pe stradă, Îi aducea În stadiu de oameni-degete, oameni-unghii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
al meu. Știa să pună masa, aranja tacâmurile și șervețelele cu o grijă deosebită. Puse o lumânare în mijlocul mesei. Se opri în fața mea, încruntă o sprânceană, își încreți nasul și-și arătă dinții superiori ca un rozător. — Nu prea fierte? chițcăi. — Nu prea fierte. Am încrețit și eu nasul să o imit și mi-am dat seama cât de puțin mobil era, în comparație cu al ei. A râs, am râs împreună. Nu era numai veselă, era ceva mai mult, era fericită. — În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
-vă și lăsați de-o parte aerele de domnișorici. Acum o să se vadă cine sunteți, care e fată mare ori care a călcat pe bec. În fața calului cu mușama stătea doctorița, cu un deget de cauciuc pus pe arătător și chițcăind la unison cu asistentele: — Astea-s curvele de la Filologie, intru în ele ca-n brânză. Aveam 19 ani, 48 de kilograme și stăteam la coada rândului, pentru că eram așezate în ordine alfabetică; mă simțeam umilită cel mai mult de faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
cât probabil s-ar fi lăudat domnul Robin, dacă ar fi trăit. Și într-un fel - Doamne! - chiar trăia, da, adică era prezent, babele nu mințiseră. Era chiar un concert la care urmau să ia parte cu toții. În vreme ce el își chițcăia pedalele acustice și-și regla tunurile de fum, cele două doamne tăiară sufrageria, împingînd la un soi de car alegoric, o imensă fotografie înrămată de-a lui Robin, jumătate pe jumătate de metru, fotografie pe care o urcară pe masă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Ascultă! ORBUL: Mă lași? Spune! Hai, lasă-mă! VIZITATORUL (Enervat de insistență.); Te las... te las... dar taci! ORBUL (Sărind în sus.): Hii! Hii! (Către cei doi pe care i-a ales.) Încă puțin! (Face gesturi dintre cele mai grotești; chițcăie, se lasă pe vine, își smulge fire de păr etc.) ( Ceasul înregistrează acum ultimele zece secunde; încordare maximă pe scenă.) PRIMUL BĂRBAT: Unu! AL DOILEA BĂRBAT: Doi! OMUL CU SACAUA și BĂRBATUL CU TOMBERONUL: Trei! FETIȘCANA, VIZITATORUL, MAMA, CĂLĂTORUL GRĂBIT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Își lipi de geam o față puțin albăstruie din cauza frigului. Ar fi putut fi un băiat care studiază cu aviditate tot ce se află Într-un magazin: briceagul, gadgeturile, resorturile ce-ți răsturnau farfuria, bombele care răspândesc mirosuri, brioșele care chițcăie. Dar tot ce i se oferea era Întunericul și propriile lor trăsături. — Crezi că se va mai Încălzi pe măsură ce Înaintăm spre sud? Întrebă ea de parcă ar fi fost În drum spre tropice. — Nu mergem atât de departe Încât să conteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
făcea năstrușnicii, nici el nu este cheie de biserică. Deși se considera chit, în cazul că și nevastă-sa ar călca strîmb, totuși suporta greu imaginea că ar purta niște coarne de cerb. Oare îl strînge în brațe sau poate chițcăie oh-uri și ah-uri, cum fac profesionistele? se întreba oarecum ciudos Daniel. Era hîrșit în amorul cu necunoscutele și învățase în toate limbile să zică, atunci cînd fetele exagerau cu chițcăitul: Taci dracului din gură! Momentele amoroase erau scurte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
balta infectă. Deoarece vîntul bătea dinspre vest spre est și cum Vasilică avea casa la vreo 70 m de drum, în gospodăria sa era un aer de localitate montană. Viața se scurgea totuși pașnic, Gheorghe ofta mai des și Vasilică chițcăia de plăcere. Într-o noapte de smoală, Gheorghe, cu bulendre pregătite și cu o prăjină flexibilă, s-a apucat să înfunde țeava de scurgere, țeavă care trecea printr-un bloc de beton ce consolida terenul. Necazurile s-au adunat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]