193 matches
-
umanitatea ar fi fost lipsită de Simfonia destinului. Entuziasmul muzicanților și pasiunea cu care nuntașele băteau mărunt ritmul pe loc, răsucindu-se din șale cu voluptate și pasiune, tremurîndu-și umerii și împingîndu-și sînii în față, țipetele de extaz, chiotele și chicotele, creionau un tablou specific sfîrșitului de secol, care s-a cramponat, poate in extremis, pentru că altă soluție nu se întrevede la orizont, de globalizarea și mondializarea planetei. Chiar, mi-am zis, noi, pămîntenii, cînd ne gîndim la marțieni, nu-i
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
corupției mușcat, Și-am zvârlit asupră-ți, crudo, vălul alb de poezie, Și paloarei tale raza inocenței eu i-am dat. Ți-am dat palidele raze ce-nconjoară cu magie Fruntea îngerului-geniu, îngerului-ideal, Din demon făcui o suntă, dintr-un chicot, simfonie, Din ochirile-ți murdare, ochiu-aurorei matinal. Dar azi vălul cade, crudo! dismețit din visuri sece, Fruntea mea este trezită de al buzei tale-ngheț Și privesc la tine, demon, și amoru-mi stins și rece Mă învață cum asupră-ți
VENERE SAU MADONA de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363589_a_364918]
-
undeva, la facultate. L-am mai văzut de câteva ori la bloc. Venea cu mașina plină de fete. Seara, chema prieteni de-ai lui și făceau chef. Se auzea muzica pe toată scara până aproape de dimineață. Și se auzeau multe chicote ori țipete de fete. Numai când erau părinții plecați. La sfârșitul săptămânii... Pe urmă, s-au mutat cu toții. Nu știu unde. Au vândut apartamentul acela... Atunci, a doua zi, s-a trezit greu să-mi deschidă. Se vedea că este nedormit și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
rămâi în toamna gândurilor mele mi-ai cântat la chitară câteva cântecele. Am cântat cu tine: „melc melc codobelc”; nu mai puteam să râd, știind că vei pleca... Apoi am cântat-o și pe Albă ca Zăpada, cu zâmbete și chicote am cântat și cățăluș cu părul creț, forțându-l să se legene, pe o pânză de paianjen. Am crescut mare, tenul meu curat părea de zăpadă și părul meu creț semăna cu un pudel. Într-un balansoar mă legănam, c-antr-o
ÎN ACORDURI PUŢINE de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365486_a_366815]
-
de 18 ani de fiecare, deși aveau puțin peste douăzeci. Purtau niște rochii lungi, din fâșii de cânepă semitransparentă, legate la mijloc cu niște curele împletite din piele neagră. Sânii, nu prea mari, dar fermi, tresăreau ștrengărește la râsetele și chicotele fetelor. Părul lor sclipea sub razele soarelui, iar buclele uneia îți luau privirea cu apele fascinante de un azuriu-violet. O șuviță împletită îi era răsucită în jurul capului, în semn de coroniță, iar în partea dreaptă, părul îi era prins cu
CEI PATRU VOINICI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350536_a_351865]
-
altă formă fixă la care am adăugat monorima,ritmul și cantabilitatea, numind-o TRIDENTINĂ datorită formei de trident dată de lungimea versurilor. Veți observa că versurile cu rimă masculină au un alt ritm decât cele cu rimă feminină. Anatol Covali ********** Chicot de fete, cu flori în mâini și-n plete, șoptind secrete... ********** Rătăcit în trist nu trăiesc,ci doar exist, nu lupt, ci asist. ********** N-am nicio șansă când viața-își ia revanșă c-o avalanșă. ********** Clopote sunând. Îmi simt sufletul vibrând
de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368883_a_370212]
-
E prea-ntuneric și-s acoperite Speranțele ce sunt doar amintiri. Tresar de câte ori îți simt privirea Mă lupt ades cu un destin ucis. Secat sau gol acuma e totuna Rămâne dorul fiindcă ți-a promis. Destule vise rătăcind aiurea În chicote de doruri ne-mplinite. Ce trec acum spre alte zări sperate Cu umbre trecătoare, nedorite. Atâtea chipuri văd câte odată ! Mă latră câinii mei de suferință. Și plâng pe înfundate deodată Când văd cum ne dispare o dorință. Cad mășile avute
CAD MĂȘTILE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370044_a_371373]
-
cărțile lui și din amintirile normaliștilor”, găsește că „întrebările, în duhul «Povățuitoriului», pe care le punea ca să ajungă pe calea socratică la definirea noțiunilor erau hazlii, ba chiar puțin cam năstrușnice” ... întrebări care „...trebuie să fi stârnit în clasă un chicot necurmat”, dând naștere unui dialog „cam bufon”, iar mai departe, predând alfabetul „ca să boteze fiecare literă cu o poreclă”. Citând din Biografia lui Creangă, de Grig.I.Alexandrescu, Călinescu arată cum zicea învățătorul școlarilor: „- Măi țâcă, ian fă la tablă
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
Muguri de vorbe se scaldă în soare, Ca zbuciumul zilei să ia alinare. Cerul oglinzii cutează mereu Vede doar coama, batrânului zmeu Râde amarul în piele de oaie, Când lupii flămânzi încă jupoaie... Taxa pe zâmbet se mai dezbate Ultimul chicot mai dă din coate, Semnu întrebării tot mai așteaptă Este-n exil pe ultima treaptă. Teii în floare "cădesc" cu parfum, Vorba aceasta ce vreau să ți-o spun Atâta risipa se scaldă în pripă, Zborul se vrea! Mai cere
ZÂMBET de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352728_a_354057]
-
citise”. -De ce să-mi pară rău, că doar duminica viitoare, când vin ăi cu crinu', ești tu în tură de zi. Așa că o să fie doi la doi. Replica lui Stemate, zis Păsărilă, stârni hohotele de râs ale comesenilor și chicotele ascuțite și acoperite cu palma, ale Lenuței. Toți cei de față, doar ascultau, mâncau, beau și râdeau, neîndrăznind nici unul să-i conturbe pe care cei doi vecini, din schimbul de replici în care se angrenaseră și care, ca de fiecare
LA POMANA ELECTORALA de LIVIU GOGU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360678_a_362007]
-
Forward I go by the cool moon Often guided Often ginned Never a gamin But I’ll be gone from this sweet hell soon. EU, EU ȘI EU O parte din mine este acolo, în soare Un zâmbet și un chicot pentru haz. Dar cine-i aici, uitându-se în sus și ‘n jos, Numărăndu-și piesele care mișcă? Judecătorul, sau mai exact judecatul, Preocupat de adevăr în fiecare căutare!? Balanța nu este stricată - ba este! Când viața este grea, trebuie să
VISE NEÎMPLINITE (POEME)2 de ADRIANA ORR în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375030_a_376359]
-
rămâi în toamna gândurilor mele mi-ai cântat la chitară câteva cântecele. Am cântat cu tine: „melc melc codobelc”; nu mai puteam să râd, știind că vei pleca... Apoi am cântat-o și pe Albă ca Zăpada, cu zâmbete și chicote am cântat și cățăluș cu părul creț, forțându-l să se legene, pe o pânză de paianjen. Am crescut mare, tenul meu curat părea de zăpadă și părul meu creț semăna cu un pudel. Într-un balansoar mă legănam, c-antr-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
mult Ca să rămâi în toamna gândurilor melemi-ai cântat la chitară câteva cântecele.Am cântat cu tine: „melc melc codobelc”;nu mai puteam să râd, știind că vei pleca...Apoi am cântat-o și pe Albă ca Zăpada,cu zâmbete și chicote am cântatși cățăluș cu părul creț,forțându-l să se legene, pe o pânză de paianjen.Am crescut mare,tenul meu curat părea de zăpadăși părul meu creț semăna cu un pudel.Într-un balansoar mă legănam,c-antr-o pânză de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
că doar n-am să vin o viață cu sufertașul, ca la spital! Eu am plecat. (către Costache) Tu mai stai? Stai, că tot degeaba. (pleacă) (în tăcerea care se instalează, din direcția spărturii din gard se aud glasuri nedeslușite, chicote de rîs pe înfundate) Costache: Mă, cine-i acolo? Vocile: (printre sughițuri de rîs) ... Noi... Costache: Care noi, mă? Vocile: ... Noi... Costache: Da ce căutați voi pe-aici?! Vocile: ... Nimic... Mere... căutăm niște mere... (rîsete) Costache: Care mere, măi neastîmpăraților
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
departe. Toți ascultau și, deodată, Corneliu Mănescu intervine: "ce-ai spus măi, eu te credeam mai deștept, ha, ha." Toți au înlemnit și au lăsat capul în jos, ca să nu li se vadă reacția, cu excepția mea, care am scăpat un chicot (pentru care colegul meu s-a și supărat și, pe bună dreptate, mi-a reproșat). În acea seară, spre a-l chinui, Mănescu repeta "măi....te credeam mai deștept, dar..." În realitate, Corneliu Mănescu era aproape de noi, lucra alături de noi
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a produs în capul meu: fără să fiu întrebat, am început să vorbesc despre Nicolae și Alexandra, despre vizita lor la Paris. Intervenția mea a fost atât de neașteptată, iar detaliile biografice, atât de abundente, încât profesorul a părut încurcat. Chicote nedumerite au străbătut clasa: elevii nu știau dacă trebuia să considere discursul meu un act provocator sau un simplu delir. Dar deja profesorul stăpânea din nou situația subliniind: - Țarul a fost răspunzător de cumplita învălmășeală de pe câmpia Hodinka - mii de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
bagă unele femei În ele În timpul sarcinii. Tot soiul de aditivi... zahăr... — Aha. Șovăi, cu brioșa cu ciocolată În aer, după care mi-o Îndes sfidătoare În gură. — Mmm, ce bună e. O văd pe Suze cum Își ascunde un chicot. — Crezi că vor și copiii tăi să vadă cum e? adaug, rupînd-o În bucățele sfărîmicioase. — N-au voie ciocolată! sare ca arsă Lulu, atît de Îngrozită de zici c-am vrut să le dau cocaină sau așa ceva. Am cumpărat niște
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
povestea cu Danny Kovitz. Cam mari pretențiile prietenului tău. Mi-a cerut bilet de avion la clasa Întîi, apartament la Claridge’s, limuzină pentru uz personal, San Pellegrino la discreție, „bine vînturată ca să se ducă bulele“... Îmi Înăbușesc cu greu chicotul. Tipic pentru Danny. — E un designer celebru și important, Îi amintesc lui Eric. Oamenii talentați au și ei fixurile lor. — „Pentru durata Întregii perioade“, citește Eric cu voce tare, „domnul Kovitz dorește un castron cu diametrul de minimum 25 de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
va ajuta cu siguranță În timpul contracțiilor de la Începutul travaliului. Toată lumea să stea dreaptă și să respire ușor. Inspirați... expirați... așa... În timp ce eu Îmi fac exercițiile de respirație ușoară, dinspre mobilul meu se aude un ping. Poftim????? Ha! Îmi Înăbuș un chicot și-i răspund: Vă iubiți??? CÎteva clipe mai tîrziu, celularul bipăie cu un nou mesaj. Avem cîteva probleme O, Doamne. Sper că Jess e ok. N-am vrut s-o iau la mișto. Nu-i chiar floare la ureche să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
numele meu pe braț. M-a sunat să-mi spună ce vrea să facă și m-am supărat atît de tare că s-a oprit imediat după litera J. — Are un J pe braț? nu pot să-mi Înăbuș un chicot. — Aproape de cot. Își dă ochii peste cap. Arată ridicol. — Ei, poate Încerca și el să fie cool, sugerez. Știi, Lucy a ținut foarte tare să-și facă amîndoi cîte un tatuaj, dar el n-a vrut. Probabil că voia doar
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
rostesc. Ce vreau să spun, că n-am Încredere În el? Schimb tactica. Poate că n-ar fi rău să Încerce să caute bărbați neînsurați. Și atunci viața ei n-ar mai fi chiar așa de complicată! Scot un mic chicot, Însă, În clipa În care se Întoarce, Îl văd că e Încruntat. — Venetia a făcut niște... alegeri neinspirate. Însă nici una dintre acestea n-a fost din răutate. Pur și simplu, e doar o romantică incurabilă. O apără. Mă simt prinsă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Uită-te la tine! Îi răspund. Domnul Vedetă! — Hai, hai. Nu sînt vedetă... Încearcă el preț de vreo două secunde poza cu modestia. Ei bine... Ok. Da, sînt celebru. Nu-i ca lumea de tot? Nu-mi pot reprima un chicot. — Deci ei sînt anturajul tău? Întreb arătînd spre femeia cu cască bluetooth În ureche, care a intrat după el, odată cu tipul solid și chel, care arată de parc-ar fi din serviciile secrete. — Ea e asistenta mea, Carla. — Credeam că
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
o oafă roșcată și o urăsc, zic, mai vehement decît am vrut. Am poreclit-o Cruella de Venetia. — Și cu ea o să naști? Danny Începe să rîdă. Pe bune? Nu-i deloc amuzant! Însă nu-mi pot reprima nici eu chicotul. — Trebuie neapărat să asist și eu la nașterea asta. Danny Înfige bețișorul de cocteil Într-o măslină. „Împinge!“ „N-am chef, oafă ce ești!“ Ar trebui să vinzi bilete. — Termină! Mă doare burta de atîta rîs. Mobilul meu, aflat pe
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și Îl conduc pe Danny după colț, În Portman Square. Felinarele stradale s-au aprins, și din hotelul Templeton ies niște oameni puși la patru ace. CÎnd trecem pe lîngă ei, aceștia Îmi aruncă priviri ciudate și aud și niște chicote, Însă Îmi țin capul sus. Dacă vrei să fii un inovator În modă, n-ai ce face, trebuie să te obișnuiești și cu cîteva căutături mai piezișe. Mergem la barul ăla? sugerez, oprindu-mă. Nu e cine știe ce, dar e aici
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mutăm de cel puțin trei ori. — Uau. Martha Încuviințează inteligent și notează În agendă. — SÎnteți niște adevărați perfecționiști! — Pur și simplu, ținem la design, spune Luke serios. Îmi face scurt cu ochiul, iar eu Îmi Înăbuș În ultima clipă un chicot. — Înseamnă că abia așteptați să vă vedeți odrasla pe peluză, ridică Martha privirea spre mine cu un zîmbet. Să Învețe să meargă de-a bușilea... să stea În două picioare... — Da, Îmi ia Luke mîna. Categoric. Tocmai vreau să mai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]