31 matches
-
și Momentelor” și actualizarea lui Caragiale care are în vedere o lectură excesivă, o lectură care tratează opera ca pe un text ermetic, expresie a unei capacități de predicție a autorului, text care admite proiecții neașteptate și care se des- chide către un câmp de posibilități mult mai extins. Într-un context mai larg, Nicolae Manolescu respinge „lectura esopică și polemică a comediilor prin prisma experienței noastre istorice din comunism” , ca lectură deformatoare și străină de natura operei caragialiene, lectură inițiată
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
este consecința acestui asalt al privirii. Tezele lui Alexandru Dragomir oferă o accepție onto- logică deformării ca expresie a raportului dintre Centru și Periferie, interpretat după grila platoniciană a raportului dintre Idee ăeidosă și Imaginea ei ăeikônă. Reflecția se des- chide profitabil către o discuție asupra simulacrului. Perife ria ca provincie trăiește într-o permanentă condiție subalternă, de dependență față de centru. În opinia filo- zofului, Caragiale are în vedere provincia și mahalaua ca simboluri ale periferiei. „Caragiale nu a avut în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
gravitate normativă irevocabilă”>footnote id=”2”> 2. Ibidem, p. 140. </footnote> . Ieșirea din timp se face în temeiul unei ritualitați care anulează investiția de lungă durată, care privilegiază cel mult spectacularul înre- gistrării într-o glorie efemeră. Mihaela Czsobor-Lupp con- chide, de asemenea, că perfectibilitatea lipsește dintre coordontale morale ale firii românilor, iar temporalitatea istorică, nu cea ritual-ciclică este înregistrată sub semnul distructiv al schimbării. „Primul și cel mai important motiv este caracterul distructiv al schimbării, ce constituie pen- tru români
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și în cazul Reconstituirii ă1971Ă un mesaj direct adresat spec- tatorului și o punere în abis. Evident, nu este vorba despre o indicație regizorală, ci de un punct de focalizare final. Ignoranța locuitorilor acelei lumi în care nimeni nu des- chide ochii este deplină. Personajele acestui limb trăiesc larvar cu propria suficiență, un simulacru existențial, la rândul lor simulacre de cetățeni, bricolaje vivante din bruioanele unor discursuri inepte. Regizorul îi condamnă la cecitate, excesul de privire, corespondentul lui „văz monstruos” este
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în secolele următoare, eticheta de lac exclusiv turcesc. Tratatele de la Kuciuk-Kainargi (1774) și Passarowitz (1718) vor da libertate Rusiei și Austriei să navigheze pe Dunăre, până la Marea Neagră, scoțând aceste rute de sub monopolul otoman, iar tratatul de la Adrianopol (1829) va des chide comerțului interna țional strâmtorile Bosfor și Dar danele și va reda Princi pa telor Române regiunile Brăila, Giurgiu și Turnu. Talvegul Dunării va deveni graniță românească cu Turcia, Rusiei revenindu-i alta, Delta. În 1845, exista deja o rută britanică
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Ieremia proorocirea se pretinde a fi scrisă după anii 597 î.e.n. cînd proorocul a fost luat pe sus de concetățenii lui și dus cu forța în Egipt la Taphanes. ,,1,10 Treceți în ostroavele Chitim și priviți! Trimiteți la Chedar(chidă: negură, ceață; che-der: pagubă, daună), uitați-vă bine și vedeți dacă s-a întîmplat acolo așa ceva. Și-a schimbat vreun popor dumnezeii măcar că ei nu sînt dumnezei?” Și spune supărat proorocul că Iahwe va da cupa răzbunării ,,25,20 la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]