99 matches
-
tot omul. A doua zi nu mai era sărbătoare și la țară timpul nu te lasă să lenevești în pat. Zilnic găsești câte ceva de făcut. Bunica Floarea strânse totul de pe masa pe care bunicul Constantin o cără împreună cu canapelele în chiler. Se adunară cu toții în odăi, sub lumina chioară a lămpilor care mai mereu afumau sticla. Merseră cu toții la culcare. A doua zi trebuiau să o ia de la capăt. Unii cu munca prin gospodărie, sau cu aratul pământului și pregătirea ogorului
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
se gândea pe atunci, știind că au copilărit de mici împreună ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Tușa Floarea fiind ocupată cu orătăniile prin bătătură, profitând de absența ei, s-au dus repede în chiler[4], au luat putineiul și l-au băgat sub plapuma unde dormea Răducanu și, pe aci ți-e drumul. Au fugit repede să nu fie surprinse asupra faptului de către bătrână. Seara când tânărul preceptor a venit acasă de la primărie, a
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Seceratorul_stan_virgil_1388132266.html [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
porc, păsări. Era mai greu cu grăunțele. Noroc că porumbul se făcuse mai bine anul trecut și mai aveau și din anii din urmă că au făcut economie. Începuse deja să-l care șoarecii care au găurit toți pereții din chiler[7]. Au fost nevoiți să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie că și așa stăteau goale până la toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Seceratorul_stan_virgil_1388132266.html [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
vrednicie. Vrednicia aceea care vine din adâncurile sufletului rănit. Înainte de a trece la fapta plănuită, Budacea pune celor de față proprire pe vorbe, iar de la Ion cere învoirea de a intra singur în ogradă. Flăcăul se-ndreaptă tiptil spre ușa chilerului, să vadă dacă are lacătul pus. Găsi ușa închisă doar cu zăvorul, ceea ce-i ușură intrarea. Odată intrat, începe să răstoarne înadins un ciubăr, un putinei gol, râșnița cea cu două pietre mari și alte lucruri ce se găseau în
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sotiile_tineretii_si_naluca_razboiu_gheorghe_parlea_1334297049.html [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
ușură intrarea. Odată intrat, începe să răstoarne înadins un ciubăr, un putinei gol, râșnița cea cu două pietre mari și alte lucruri ce se găseau în încăperea strâmtă ce-avea perete comun cu cele două odăi ale casei. Hodorogeala din chiler ar fi sculat și morții, cu atât mai abitir pe stăpâna casei. Și cum asemenea întâmplare din miez de noapte nu te poate duce cu gândul decât la hoți, n-apucă Budacea a ieși afară, că în ușa casei cu
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sotiile_tineretii_si_naluca_razboiu_gheorghe_parlea_1334297049.html [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
Dumnezeu la naștere, un ciomag pe care lelea Catrina îl ținea după ușă pentru nevoi ca aceasta. Mare-i fu mirarea femeii când văzu că, de la poartă, câteva umbre de trupuri o zbughiră pe drum în jos, iar dinspre ușa chilerului doar o singură momâie se grăbea să sară gardul. A doua zi, după ce-l ocărî bine pe Ion că umbla ca strigoiul prin sat și c-a lăsat-o singură în calea tâlharilor, începe a se mira asupra felului în
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sotiile_tineretii_si_naluca_razboiu_gheorghe_parlea_1334297049.html [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
mari... Ileana lui Vasile, Parascheva de peste drum, Tanța lui Ghiță, Maricica lui Ilie...tot un leat ! Veștejite și uscate, cu picioarele strâmbe, unele fără dinți, altele aduse din spate... Ptiuuu! Își făcu semnul crucii, scuipă în sân și deschise ușa chilerului . Aici era locușorul ei, refugiul în ceasul greu al încercărilor, aici își petrecea puținul răgaz ori lungile seri ale iernilor vrâncene... torcând, țesând sau cosând cu fire de lână colorate chiar de ea după cum învățase din vechime... „Din vechime” pentru că
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1472910992.html [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
-s prea frumoase! A lăsat cu limbă de moarte la nurori când o fi, să i le dea peste groapă. Așa măcar s-o bucura de ele ăi mai tineri, că țolici nu se mai poartă! În colțul din dreapta al chilerului, aproape de fereastră, aștepta cuminte și răbdător, Războiul de Țesut, prietenul de nădejde și pricina atâtor amintiri frumoase... Căci cine altul, dacă nu el, să fi mai fi păstrat în taină, zâmbete și lacrimi, bucurii și dureri? Doine, cântece de leagăn
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1472910992.html [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
mai revine vreodată... Apoi se duse la cuptorul din curte ca să ațâțe focul.Vreascurile uscate se aprinseră ușor dar ca să fie mai sigură aruncă în vatră și o cană de gaz ... Acum putea adăuga liniștită lemne mai mari... Reveni în chiler. Purta în mână un topor și o beșchie ...Căzură mai întâi lemnele mici. Apoi , unul câte unul, parii groși... În curtea casei de pe valea Siretului, focul cuptorului mistuia tot mai mult ceea ce mai rămăsese din minunatul război de țesut de
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1472910992.html [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
Lacrimi amare-i șiroiau necontenit pe obrajii plini de riduri. Mâinile chinuite de reumatism, chircite și galbene ca scurmacele unui pui de gaină plouat, tremurau de durere și usturime. Stomacul hămesit de foame îl ignora; de dereticat prin chiler uitase; de supărare și oboseală nici că-nchidea vreun ochi. Cu-o batista spălată în suferință își freca ochii roșii și tulburi. O rugăminte fierbinte se strecura scâncit printre buzele-i arse de soare. Implora ajutorul Sf. Mina de la Iași
O prietenie înmuiată în lacrimi by http://balabanesti.net/2012/09/30/o-prietenie-inmuiata-in-lacrimi/ [Corola-blog/BlogPost/340007_a_341336]
-
tot omul. A doua zi nu mai era sărbătoare și la țară timpul nu te lasă să lenevești în pat. Zilnic găsești câte ceva de făcut. Bunica Floarea strânse totul de pe masa pe care bunicul Constantin o cără împreună cu canapelele în chiler. Se adunară cu toții în odăi, sub lumina chioară a lămpilor care mai mereu afumau sticla. Merseră cu toții la culcare. A doua zi trebuiau să o ia de la capăt. Unii cu munca prin gospodărie, sau cu aratul pământului și pregătirea ogorului
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401699415.html [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
sau ce făcea, în jurul lui se afla întotdeauna un nor de fum. Tutunul era de calitate, avea un prieten vechi la București care i-l facea rost de la niște cubanezi. Un fum gros și albăstrui plutea acum în toată încăperea chilerului. Degeaba ținea ușa deschisă, fumul nu ieșea afară. Se încăpățâna să se încolăcească în jurul lui, așteptând parcă să se înfrățească cu celălalt, care ieșea cald din plămânii ce se auzeau de la poarta cum horcăie. Când stătea la masă, avea timp
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Un_gradinar_si_o_floare_intre_flori.html [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
Căruțele scârțâiau dureros pe drum. Toți se grăbeau spre casă căci noaptea nu era departe. Jumătate de Soare mai plutea încă deasupra Hobanei. Se ridică cu greu de pe prispă. Apă mai avea într-o găleată pe o bancuță din față chilerului. Apucă o moșoaică dintr-un par, o clăti, se spălă pe mâini, apoi își umezi buzele sorbind rațional din lichidul răcoros. Nu mai avea timp de dus la fântână. Vaca trebuia mulsă. Peste un sfert de ceas se-ndrepta tăcut
Calea lactee by http://balabanesti.net/2011/05/14/calea-lactee/ [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
porni spre casă cu vasul pe trei sferturi plin. - Atât ai luat?! îl întrebă mirată consoarta. - I-am lăsat mai mult zghihuitului căci de iarba din iesle rar s-atinge. E încă crud, abia face cinci săptămâni. Pe gardișorul din fața chilerului, înfipte în stinghii, stăteau aliniate câteva oale de lut ca țestoasele la soare pe-un trunchi reavăn de copac. Moșul apucă două, le scutură de urechelnițe apoi le șterse în interior cu-n ștergar. Le așeză pe măsuță din chiler
Calea lactee by http://balabanesti.net/2011/05/14/calea-lactee/ [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
chilerului, înfipte în stinghii, stăteau aliniate câteva oale de lut ca țestoasele la soare pe-un trunchi reavăn de copac. Moșul apucă două, le scutură de urechelnițe apoi le șterse în interior cu-n ștergar. Le așeză pe măsuță din chiler, căutând din priviri strecurătoare. Era ascunsă în sertar printre tacâmuri. O potrivi pe gura vasului de lut cu gât cărămiziu și burtă verde, trecând lichidul spumos prin ochiurile-i strâmte. Sub masă, Gogu mângâia tandru pantalonii stăpânului. - Ieși! țipă bătrânul
Calea lactee by http://balabanesti.net/2011/05/14/calea-lactee/ [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
el tot trebăluia prin curte. Ba să-nchidă la găini, ba să facă porții la câini și s-astupe la beci, apoi fuga la poiată să-l bage-n țarc pe Aghiuță. Cerul era împodobit ca pomul de Crăciun. Ușa chilerului era larg deschisă. Bătrânul stătea pe un prag de prispă cu picioarele proaspăt spălate. Undeva lângă sobă o voce cunoscută denunța, zi de zi - de-aproape o săptămână, crima de pe Vistula: „Aici Europa Liberă! Corpul preotului Jerzy Popiełuszko(1) a
Calea lactee by http://balabanesti.net/2011/05/14/calea-lactee/ [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
de direcția generală, precum și folosirea optimă a suprafețelor existente; ... o) asigură menținerea curățeniei și ordinii în suprafețele aflate în administrarea direcției generale; ... p) execută, prin forțe proprii, lucrări de reparații curente; ... q) asigură întreținerea și funcționarea grupurilor electrogene și a chilerelor pentru asigurarea climatului corespunzător în spațiile tehnice și de birouri; ... r) asigură respectarea normelor pe linia supravegherii instalațiilor tehnice sub presiune și de ridicat; ... s) urmărește realizarea lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, în conformitate cu prevederile proiectelor, caietelor de sarcini
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238615_a_239944]
-
de direcția generală, precum și folosirea optimă a suprafețelor existente; ... o) asigură menținerea curățeniei și ordinii în suprafețele aflate în administrarea direcției generale; ... p) execută, prin forțe proprii, lucrări de reparații curente; ... q) asigură întreținerea și funcționarea grupurilor electrogene și a chilerelor pentru asigurarea climatului corespunzător în spațiile tehnice și de birouri; ... r) asigură respectarea normelor pe linia supravegherii instalațiilor tehnice sub presiune și de ridicat; ... s) urmărește realizarea lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, în conformitate cu prevederile proiectelor, caietelor de sarcini
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273533_a_274862]
-
de direcția generală, precum și folosirea optimă a suprafețelor existente; ... o) asigură menținerea curățeniei și ordinii în suprafețele aflate în administrarea direcției generale; ��... p) execută, prin forțe proprii, lucrări de reparații curente; ... q) asigură întreținerea și funcționarea grupurilor electrogene și a chilerelor pentru asigurarea climatului corespunzător în spațiile tehnice și de birouri; ... r) asigură respectarea normelor pe linia supravegherii instalațiilor tehnice sub presiune și de ridicat; ... s) urmărește realizarea lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, în conformitate cu prevederile proiectelor, caietelor de sarcini
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256640_a_257969]
-
de direcția generală, precum și folosirea optimă a suprafețelor existente; ... o) asigură menținerea curățeniei și ordinii în suprafețele aflate în administrarea direcției generale; ... p) execută, prin forțe proprii, lucrări de reparații curente; ... q) asigură întreținerea și funcționarea grupurilor electrogene și a chilerelor pentru asigurarea climatului corespunzător în spațiile tehnice și de birouri; ... r) asigură respectarea normelor pe linia supravegherii instalațiilor tehnice sub presiune și de ridicat; ... s) urmărește realizarea lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, în conformitate cu prevederile proiectelor, caietelor de sarcini
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249418_a_250747]
-
din județul Galați. Pe 14 septembrie 1929, la vârsta de 7 ani, mama ei, Tudora, moare și Lica rămâne în grija fratelui mamei sale. Unchiul și mătușa sa, vrând să o piardă, ajung chiar la a o închide într-un chiler unde o țin fără a vedea lumina soarelui timp de 2 ani și o hrănesc cu un minimum de mâncare. După doi ani de izolare, reușește să fugă la fratele mamei - moș Ionică Barbu; încep zorii unei vieți noi. Primește
Veronica Gurău () [Corola-website/Science/326619_a_327948]
-
arătură, care aveau să ducă, încet, încet până în buza dealurilor, ori chiar mai departe, din zare în zare. Că din bordeiele de odinioară s-au născut casele mai întâi cu o cameră și cu tindă, cărora li s-au adăugat chilerul, perdeaua de la spatele casei pentru adăpostitul lucrurilor gospodărești, este treabă a evoluției timpului. După cum însăși confecționarea blidelor casei, a lucrurilor trebuitoare pentru întreținerea gospodăriei ori a carelor și a căruțelor, născând meșteșugurile, tot evoluție este. Moașa satului, primul medic al
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bunica punea găinile la clocit și scotea pui. Cloștile umblau ziua cu puii după ele prin curtea din spatele casei. Pentru ca să aibă puii mâncare pe toată ziua, când toți ai casei erau la muncile câmpului, era făcută o spărtură în peretele chilerului, dinspre curte, îngrădită ca o plasă cu ochiuri atât cât să poată intra puii ca să mănânce, dar să nu poată intra găinile. Când puii erau sătui, umblau cu cloșca prin iarbă după muște, gândaci, dar se delectau și se luptau
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
vechi sau rupte. S-a fălit cu achiziția sa, dar de la un timp, achiziția sa îl deranja, îl plictisea, se zbătea și sgârâia cu ghiarele. Tata l-a adus acasă și pentru că lui îi era foame, a închis uliul în chiler, legat de un picior cu o sfoară, și sfoara legată de un țăruș, și s-a dus să mănânce. Până s-a săturat, a uitat de uliu și a ieșit afară la joacă. Seara când a venit bunica de la prășit
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Până s-a săturat, a uitat de uliu și a ieșit afară la joacă. Seara când a venit bunica de la prășit a găsit cloștile nervoase la gura de intrare a puilor pentru mâncare, iar când a intrat în casă, prin chiler, și-a pus mâinile pe cap uluită. Uliul legat de picior ajungea până la intrarea puilor prin plasa de la gaura făcută în perete, și cum intra puiul îl și prindea în ghiare. Mai mult de douăzeci de pui erau uciși, cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]