44 matches
-
Reapărură lanurile lungi, dar de data asta bine tăiate, unele albicioase, cu ovăzuri, altele verzi, cu porumb. Printre ele, fâșii subțiri și lungi de un verde-închis arătau lanuri de cartofi. Pătrate mari cu miriști și altele cu trifoi geometrizau întinsul chilim. Fundul zării se întunecase și se putea ghici o pânză deasă de sălcii din care ieșea un mic fruct sclipitor. - Acolo e biserica, arătă Pascalopol cu biciușca. Cu cât se apropiau de lanuri, cu atât miriștile și fânețele se împestrițau
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
două coloane și ornamentații baroce, însă construită în teracotă albă. Acum nefăcîndu-se foc, o mare icoană pe lemn a Sfântului Nicolae se rezema între coloane pe postamentul de sus. O curiozitate pentru neinițiat reprezenta într-un colț un vraf de chilimuri și covoare împăturite și întoarse pe dos, ca într-o prăvălie de anticărie. Mirosea în aer a cafea, dar și a ceva putred și descompus. - Și zi, nu vine Ioanide, regretă Angela Valsamaky, cu glasul ei gros, silindu-se a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe dos și împăturite, puse unele peste altele pe dușumea. Trebuie lămurit că "biroul" lui Saferian nu era decât o mare odaie cu aer de depozit. Pe un perete, rafturi adânci ca acele din prăvălii erau pline cu pachete de chilimuri, caramaniuri, șaluri vechi turcești și alte asemenea lucruri de aspect textil. În două vitrine vechi se vedeau îndesate pahare de cristal, șfeșnice, bibelouri, o adevărată anticărie, față de care biroul ordinar, de brad lustruit, al lui Saferian distona. Pe el se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
am zărit odată cu o stofă tabac splendidă. Nu tabac, așa ca frunza scorojită, ca foaia de arțar uscată care bate în roșu. . - Vă pricepeți în nuanțe! . - Eu mai puțin, dar dumneata!... Aici e o beție pentruochi, cum ai aranjat porțelanele, chilimurile. Înainte ședeau toate pachete. - Și mie îmi place toamna. De aceea iubesc Bucureștii. Prin septembrie-octombrie e la noi o vreme delicioasă, când cad frunzele. În Orient, toamna n-are personalitate. - Apropo, mă înnebunesc după crizanteme, o s-avem o expoziție pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
rău din orice nimic, nu uita câteva zile o eroare. Dăduse magazinelor aspect de instituții și ea avea aere severe de director. Demirgian, care prinsese stilul lui Manigomian, suferea puțin de birocrația și complicația Sultanei, rămăsese la faza "covoare și chilimuri". Acum complota cu Saferian, stând cu el în lungi conferințe de evocare a trecutului. Cum duminica își continua turismul cu motocicleta pe la Brașov, Constanța și cu întîrzieri de mai multe zile la Sibiu și la Sighișoara, Demirgian aducea lui Saferian
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
simte gustul îndoielnic, sugerat cunoscătorului de două imense portrete de femei, pictate în maniera lui Mirea și Stoenescu. Prea numeroasele fotolii, cele câteva zeci de sfeșnice îngrămădite într-o vitrină, vrafurile de ediții din secolul al XVIII-lea, teancurile de chilimuri și covoare persane împăturite și întoarse pe dos incită nu numai curiozitatea cititorului, dar dau salonului lui Saferian puțin din atmosfera fetidă a "casei cu molii": "mirosea în aer a cafea, dar și a ceva putred și descompus". Metodei balzaciene
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
punct de vedere cromatic, avem de-a face cu culori având tonuri stridente, uneori chiar țipătoare. Țărăncile din aceste sate știau să țese cu mult meșteșug covoare în două ițe, cu două fețe, în tehnica denumită în literatura de specialitate „chilim” (un fel de broderie făcută cu fire de lână sau de mătase pe etamină sau pe canava). În evoluția lor ornamentală, aceste țesături au avut mai multe etape: cu motive geometrice (cele mai vechi) și apoi cu ornamente florale, naturaliste
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de o parte și de alta a Siretului: Răcăciuni, Orbeni, Pâncești, Parava, Valea Seacă și Corbasca. Având ca spațiu de expunere un hol și șase camere, piesele sunt expuse în vitrinenișă. În hol sunt expuse o scoarță lucrată în tehnica „chilim”, decorată cu motivul „hora” și o alta cu decor geometric „în roate”. Costumele sunt grupate după localitatea de proveniență și după perioada în care au fost create. Costumele sunt în marea lor majoritate costume de sărbătoare .Costumele femeiești sunt formate
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
ca mirii, lumina este mai caldă ca o haină, iubești mereu pe cel ce moare, iubirea te-alungă de pe lume. Poetul este bolnav de melancolie: "Sunt bolnav de întinsă și nemernică Melancolie/", ea se plimbă pe covoare de inimă, pe chilimuri de sânge; într-adevăr volumul este plin de aromă și culoare. Imaginile însă nu realizează poeme care să reziste; ele sunt diluate, simple notații de imagini și sentimente. "Apa se scufundă-n apă " este de exemplu singurul vers care rezistă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
înseamnă casa și de la casă pornesc hora și nunta. Apar în volum motive cunoscute în lirica poeților citați în acest capitol: covorul românesc, stâlpii casei, pietrele, pământul, masa de seară, târgul de fete: "Pasărea cu două capete se ceartă-n chilim;/ două păsări din ea vor să se despartă/ Dintr-o singură pasăre venim/ la împăcare la ceartă". Motivul desenat trimite la covoarele oltenești în viziunea lui Țuculescu. Dumitru M. Ion reînvie într-o formulă originală universul tradiționaliștilor subordonându-l unui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
al bucuriei, un sentiment de plenitudine. Chiar atunci când luciditatea începe să-i cenzureze exploziile, suflul emoțional, o anume trăire senzorială mai persistă ("Vârstele anului" 1957): "Tot o să treacă iubirea... nici n-o să știm/ Fără de veste o să treacă... Pe aprinsul nostru chilim/ Se lasă o lumină săraca." Liberul joc al sentimentelor, infinitul, vagul, aducerile aminte devin stări afective care rarefiază simțurile, ca în "Tristeți de primăvară": "Și când a fost zi-ntr-adevăr-/ Și-așa avea să rămână -/ mi-am scos cu o mână
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
întind pete roșii și arămii, fășii din sângele agoniei verii. În primul plan se situează Christ, fin, aerian, învăluit într-un aer de mister, în acea notă care îi da caracterul de ceva divin și supranatural: pare că alunecă pe chilimul ireal al florilor moarte, al foilor de sânge și aur. În fund se întrezărește Magdalena apropiindu-se cu un aer de pocăință, de învinsă a vieței, cu o înfățișare de durere mută, de vină care cere iertarea"251. Pictura cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
E.D.P., 184 p. [5] BISTRIȚIANU, Al., învățămîntul limbii române la Universitatea din Lyon, C, nr.34, 1967, 10. [6] BOTIȘ, V.; BLAJOVICI, T., Limba română în manualele școlare (cl.V-VIII), f., 3, nr.5, 1967, 10. [7] BURDUHOS, GRIGORE; CHILIM, CONSTANTIN, Observații asupra predării complementului, PGS, 76-1. [8] BUȚĂ, Gh., Principiul corespondenței cu părțile de propoziție în predarea subordonatelor, PGS, 82-89. [9] CARONI, CECILIA, Metodica predării limbii și literaturii române, Pentru clasele I-VIII și un capitol pentru clasa IX-XI
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
trăit văleatul și tot aci și-au încredințat țărânei spre veșnică odihnă truditele lor oseminte. Precum și Tuturor celorlalți fii ai satului înstrăinați pe toate meridianele terrei de aspirații, de nevoi sau de vremuri potrivnice. Autorii Cuvânt înainte Nici-un covor, nici-un chilim nu-i mai frumos decât pământul unde trăim. Cu țesături de arături, de ierburi ce le bate vântul, cu aurul din cucurz strâns în șerpar de codri uzi, cu munții albi, pândind în zare ca sentinela-n foișoare. C-așa
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Sub care se aud troznind oasele propriilor mulțimi migratoare. Nimic nu are valoarea acestor glii verzi ce mi le-a așternut Patria la picioare, Nici cosmonautul Iuri Gagarin, de l-a primit Hrușciov cu mare îmbrățișare, N-a călcat asemenea chilimuri cu atâta inegalabilă, inspirată lucrare. 4 X 2006 Ciuhoiu - monumentul nevizitat Mă uit în luminile din ochii câinilor de pe la stâni Mai inteligenți și de credință decât ofițerii români. Zice ăla, din Elită, că opera mea este un monument nevizitat Adică
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
în anul 1529. Localitatea este atestată documentar sub numele "Eșteu" într-un pergament slavon, emis la cancelaria lui Mihnea Turcitu la 6 iulie 1585. Din acest document reiese că așezarea are vechime de câteva secole, fiind recunoscută de comercianții de chilimuri și scoarțe. Printr-un document emis la 30 septembrie 1591 voievodul Ștefan Surdul împuternicea pe doamna Neaga și pe călugărița Elisafta să stăpânească satul "Eșteu". În secolele al XVI-lea și al XVII-lea a făcut parte din județul Săcuieni
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
O bucătărie țărănească, smulsă parcă din pânzele lui Grigorescu și Luchian; casa mică sau camera de lucru, semănată cu obiecte de tors și țesut, și, alături, casa mare sau casa de oaspeți, amândouă având pereții îmbrăcați cu scoare în vărgi, chilimuri și zavestre în romburi, meșterit colorate, cu ștergare la ferestre, paturi largi acoperite cu poclade mițoase, refac un întreg tablou de viață. La etaj, obiecte de ceramică musceleană, lucrate la Costești, Băilești și Poienița, amintesc de arta olarilor câmpulungeni de
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
Caucaz este bazată pe agricultură, creșterea bovinelor și ovinelor, precum și practicarea meșteșugurilor. Cele mai cultivate cereale sunt meiul, orzul, grâul și porumbul. Producerea vinurilor este foarte dezvoltată în Transcaucazia, mai ales în Georgia. În privința meșteșugurilor în general și al țesutului chilimurilor și covoarelor în special, sunt renumite țări ca Azerbaidjanul și Daghestanul. În zonele muntoase lipsite de pomi, casele satelor sunt construite din piatră pe pantele munților. În vestul caucazian, regăsim ferme individuale, încercuite cu garduri, iar casele sunt făcute din
Transcaucazia () [Corola-website/Science/309186_a_310515]
-
de hagiu”, adusa de negustorul Hagi Prodan de la Ierusalim, datată 1819. Vizitarea acestui lăcaș de cultură poate constitui o lecție de istorie, dar și o întoarcere în veacurile de mult apuse. În sacnasiu sunt prezente obiecte de artă veche orientală: chilimuri, vase de ars mirodenii, narghilele și ciubuce, măsuțe cu intarsii de sidef, alături de țesături vechi românești. Se remarcă mobilierul din sufragerie, bogat sculptat, plafonul din lemn sculptat în motiv stelat, patul din dormitor înconjurat cu piese realizate prin intarsie de
Muzeul „Casa de târgoveț din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea” (Hagi Prodan) () [Corola-website/Science/331364_a_332693]