316 matches
-
de 47 de metri și cu diametrul de 9 metri, Turnul Chindiei a suferit de-a lungul timpului o serie de intervenții, forma sa actuală fiind rezultatul unor refaceri în stil neogotic, realizate la mijlocul veacului al XIX-lea. De ce Turnul Chindiei? Pentru că de la înălțimea turnului se anunțau orele zilei, iar către asfințitul soarelui, adică la chindie, „se vestea prin semnale puternice întreruperea circulației în cetate, pe timpul nopții”. După aceea, mărturisesc cronicile vremii, în Turnul Chindiei „se aprindea o lumină mare și
Agenda2005-50-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284499_a_285828]
-
a lungul timpului o serie de intervenții, forma sa actuală fiind rezultatul unor refaceri în stil neogotic, realizate la mijlocul veacului al XIX-lea. De ce Turnul Chindiei? Pentru că de la înălțimea turnului se anunțau orele zilei, iar către asfințitul soarelui, adică la chindie, „se vestea prin semnale puternice întreruperea circulației în cetate, pe timpul nopții”. După aceea, mărturisesc cronicile vremii, în Turnul Chindiei „se aprindea o lumină mare și nimeni nu mai îndrăznea să umble pe uliți”. O. N. Trenurile zăpezii l Ofertă de
Agenda2005-50-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284499_a_285828]
-
veacului al XIX-lea. De ce Turnul Chindiei? Pentru că de la înălțimea turnului se anunțau orele zilei, iar către asfințitul soarelui, adică la chindie, „se vestea prin semnale puternice întreruperea circulației în cetate, pe timpul nopții”. După aceea, mărturisesc cronicile vremii, în Turnul Chindiei „se aprindea o lumină mare și nimeni nu mai îndrăznea să umble pe uliți”. O. N. Trenurile zăpezii l Ofertă de sezon În perioada 11 decembrie 2005-15 martie 2006, pe relațiile București-Predeal-București și București-Brașov-București se pun în circulație Trenurile zăpezii
Agenda2005-50-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284499_a_285828]
-
precum ogeac "ascunzătoare", bidiviu/ bididiu "ins, tînăr", ramazan "stomac", bairam "petrecere", mangări "bani". Au aparținut poate argoului, înainte de a intra în registrul familiar, cuvinte precum sanchi, puști, chiul, cacealma. Sunt însă cu siguranță utilizări recente și inovații în interiorul limbii române chindie cu sensul de "pe-trecere" sau pluralul parai (în loc de vechiul parale) cu sensul "dolari". Un turcism care pare să reflecte o influență turcească directă este zula. Nu-l găsim, desigur, în dicționarele noastre generale, dar pare să fie destul de vechi
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
Rodica Zafiu În destul de bogata listă a denumirilor familiar-argotice ale petrecerii - chiolhan, chiloman, bairam, zaiafet, iureș, bairam, anarhie, chindie, chitrofoneală etc. -, în care vocabularul mai vechi și de origini balcanice domină, paranghelie ocupă un loc special prin frecvență și răspîndire. Surprinzătoare e și rapiditatea cu care termenul s-a impus în uzul familiar, de unde a fost preluat de cel
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
sta obuzul de aștepta pre cei din urmă (ariergarda), că cei din urmă tot bătîndu-să. Și mergč puținel, și iar sta, de să aștepte, că cei din urmă avč greu mare... Deci așe au mărsu luni toată dziua, păn-în vremea chindiei, de la Stănilești, de suptu deal, păn la Prut... Cadență în care scrisul prozei noastre merge și astăzi...
Avertismentul lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9007_a_10332]
-
El pe marele și ghinionistul jucător. Mai rămîne însă ca și Dobrin să vrea acolo. Căci nu prea văd stadioane în Rai, cu îngeri care sparg semințe și se încălzesc cu una mică înainte de meci, iar după aceea fac o chindie împreună cu el. Dacă o fi prin Iad un campionat, acesta probabil că e organizat pentru fotbaliștii giolari și pentru arbitrii și președinții de cluburi aranjori. Așa că nici acolo n-ar fi loc pentru Dobrin. O fi avut oare Bunul Dumnezeu
Dobrin by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9130_a_10455]
-
1081-1118] și Manuil I Comnenul(11431180)în așezări de la Moldova VecheRât, la Svinița etc. Alte descoperiri arheologice - la Pescari -în Culă(1428)-ruinele unei cetăți feudale cu două incinte de piatră(din secolul XIII XV), picturi rupestre în peștera Gaura Chindiei 2, vestigii din epoca preistorică, bronzului, fierului, dacică, romană, feudală; - la PescariMoldova Veche, Gornea cu influiențe din lumea bizantină sud -dunareană- diferite obiecte din ceramică, mărgele din sticlă colorată, inele, cercei și brățări; - Socol- biserica medievală; - Baziașmănăstire, vestigii din neolitic
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Crâșma din drum Sfoara colbăită a șleaului se prelingea spre zare ca un șarpe, strecurându-se pe sub marama străvezie a fumului adunat pe valea Coșcovei. Cumpăna fântânii de la Crâșma din drum, profilată pe zare, părea agățată de cerul împurpurat al chindiei. O boare de vânt iscată ca din senin purta funigeii - fire din părul zânei Toamnă - într-un dans feeric, adunând în mrejele lor pulberea de aur împrăștiată cu dărnicie de soarele înfășurat într-un nimb dat în pârg...Scârțâind din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
era deajuns pentru un om ostenit și însetat. Vitele se adăpau din ulucul aflat în afara curții, alimentat de un izvor cu vână bogată. Luând în seamă toate acestea, se putea spune că nu-i mergea rău deloc crâșmarului. Mai pe la chindie, îl auzeai pe câte un gospodar cum își îndeamnă tovarășul de drum: Hai să plecăm, că ne-o fi deajuns. Dobitoacele s-au hodinit, noi ne-am pus burta la cale și ne am udat binișor gâtul...Ne așteaptă drumul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Stii că nu ar fi o treabă rea? Daa! S-ar putea să avem noroc, Gheorghe. Il întrebi tu pe moș Dumitru? Tu ești mai îndrăzneț. Si apoi o întrebare nu strică niciodată. Carele, purtându și umbra lungită de soarele chindiei, s-au oprit în răscruce. Bine ați venit, oameni buni! a deschis vorba Alecu Slobodă, aflat în poarta crâșmei. Bine v-am găsit, Alecule! Voi plecați sau abia ați venit? De ce stați în poarta crâșmei? Apoi noi plecăm, moș Dumitre
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
-n gură, hop și tu cu deșteptăciunea... Cei doi bătrâni continuau încă să se ciondănească prietenește când convoiul a intrat în târg, hodorogind amarnic pe pietrele caldarâmului... Drumul spre casă a părut lung. Oamenii erau vlăguiți, ca și dobitoacele...Pe la chindie, au ajuns la Crâșma din drum. Costache băiete! Ia spune tu de unde îl luăm pe negriciosul cela care acum câteva seri a stat la masă cu noi? a întrebat moș Dumitru. Aaa! Vasile Hliboceanu! Apoi Dumnezeu v-o pus mâna
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ocărând în gura mare: „Să vezi ce îi fac eu când vine de la gârlă! Ei lasă că îi dau eu lui baltă!” Si iar începea să măture, cu așa o ciudă de nu se mai vedea din colbărie. Pe la o chindie, apărea și bunicul la colțul hudiței. Călca arar...azi-mâine, purtând undița pe umăr, iar în mână legăna ciorpacul cu câțiva chitici. Pălăria, răsturnată pe-o ureche, de parcă venea de la nuntă. Când bunica auzea scârțâitul portiței, ieșea de oriunde s-ar
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ca împiedecații. Noapte bună, Costache băiete, și mulțumește-i Măriuței din partea noastră pentru bunătăți - au grăit cei doi bătrâni cu glasuri obosite... Valea Coșcovei i-a întâmpinat pe cărăuși - ca de fiecare dată - cu soarele în brațe. Razele piezișe ale chindiei le înțepau ochii ca niște suliți. Moș Dumitru și-a tras pălăria mai pe frunte, ca să poată privi spre zarea Ponoarelor prinsă de vâlvătăi. Hornurile satului din potcoava pădurii i-au primit cu fuioarele de fum ce închipuiau coloane albe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Partea întâia Deasupra pânzei de aur așternută peste câmpie, un soare tomnatic cu luciri cuminți se sprijinea în toiagul razelor obosite ale chindiei, pe dealurile satului din potcoava pădurii. Înzăuată în pete multicolore, pădurea privea ocrotitor și nostalgic la satul aciuat acolo în vale. Aștepta nerăbdătoare parcă întoarcerea gospodarilor de la câmp - câți mai rămăseseră după urgia războiului - fiindcă liniștea o obosea și o
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
sănătos, bade Dumitre, și nu mă ocoli. Să ne vedem când ne-om vedea palmele, jupâne. Spunând acestea, moș Dumitru a și ieșit pe poarta hanului. Drumul se arăta anevoios. Zăpada se topise și armăsarul se opintea din greu... Către chindie, moș Dumitru intra pe poarta gospodăriei sale. Zamfiră! Până ce desham eu armăsarul, pune ceva de mâncare, pentru că pe urmă am treabă la primărie. Măi, măi. Cade omul din copac și se hodinește, d-apoi de la un drum așa greu. Lasă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ale lui Froim. Alta nu-i”. Cu îndoiala în suflet, moș Dumitru s-a adresat armăsarului: „Auzi tu, flăcăul tatii? Cică-i război. Hai să ajungem mai repede acasă, că cine știe!... Pe când soarele se oprise să se hodinească, de chindie, moș Dumitru bătea în ușa cancelariei lui Costăchel, de la primărie... Hai, moș Dumitre! Intră! Ce te-ai oprit în prag? Parcă aș fi un mare boier și nu îndrăznești. Apoi, dragul moșului, nu ești mare boier, dar ești primar și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
pădurii... Am plecat de dimineață, pentru că până seara conducerea lagărului nu avea cum să afle de dispariția noastră. Ne rugam să dăm peste un pârâiaș cât de mic... Întâi, să ne ostoim setea și apoi să ne pierdem urma... Pe la chindie, am auzit clipocit de apă. Pentru noi era mană cerească... Un pârâiaș nu mai lat de două palme ne tăia calea. Pentru noi însă nici Dunărea nu era mai lată! Ne am ostoit setea. Ne-am răcorit fața și am
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
în casă să-mi încălzesc nasul... După un timp, am ieșit din nou afară, să mă satur de priveliștea albă. Și să nu credeți voi că cocoșul dormea. Nuuu. O luat-o de la început cu cântatul. „Cântă și el de chindie sau...” Dar n-am apucat să-mi termin gândul și o crenguță mai firavă de nuc s-a mișcat, ca o părere... Omătul de pe ea s-a împrăștiat în văzduh... După puțină vreme și alte crenguțe și-au aruncat povara
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
repede, ca să nu mă pătrundă frigul. Toate încercările mele de a înainta cât mai repede s-au prefăcut însă într-un adevărat chin. Numai soarele nu avea nici o opreliște și cobora înspăimântător de repede spre asfințit. Acum era deja pe la chindie și eu nu străbătusem nici jumătate din cale. În mintea mea, noaptea venea mai repede decât cea reală, pentru că m-am trezit întrebându-mă: „Dacă mă prinde noaptea pe drum și nu mai văd pe unde să merg?... Dar dacă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de mai multe ori... De fiecare dată veneau înainte de sosirea voastră, cereau câte un deț cu rachiu și se așezau acolo, în colțul acela... De cunoscut nu-i cunosc, dar sigur i-am mai văzut. Ba chiar ieri, așa spre chindie, au trecut pe aici... Au stat un timp și au plecat cum au venit. Călări pe niște cai voinici. Călări? Asta încă îi o treabă. Deci dacă ei sunt cei care m-au lovit și mi-au luat banii, au
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
călcat hoții într-o noapte și i-o luat bani mulți. Norocul lui că o fost prinși repede și s-o găsit la ei banii însemnați de el. Așa i-o dovedit pe hoți... Ancheta s-a prelungit până spre chindie. Hoții au fost reținuți, urmând să fie judecați. În toată ancheta nu au pomenit de cai nici cărăușii, dar nici hoții... Când au scăpat de la poliție, au urcat grăbiți în sanie și au dat bice cailor. Erau flămânzi și obosiți
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
al activităților promovate de societatea civilă în vremurile actuale, complementar instituțiilor parlamentare, guvernamentale și cercurilor de afaceri, pentru apropierea dintre țări, popoare, oameni de pe toate meridianele Terrei. Acestea sunt: "Soli africani pe plaiuri moldave" (1995), "Romania and Nigeria ...", "Africani la Chindie" (2001), "România Africa. Cronică prahoveană de două zile" (2003), "Arborele prieteniei româno-africane" (2004), "Gaudeamus România Africa. Punte peste vremuri" (2006). De asemenea, sinteza seminarului pe tema "Relațiile dintre România și Africa. Tradiții, prezent, perspective" (1999). La acestea, pot fi adăugate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
se codea și se sclifosea de îl enerva pe Bulhac la culme. Duminica, toată lumea ieșea în mijlocul satului, la căminul cultural și bea samahoancă, stătea la bîrfe, se juca poarca sau prindea la joc în scîrțîitul scripcii lui Costache Aduculesei. Pe la chindie, cei mai gospodari sau cei cu alte interese întrepătrunse, plecau după buruiană pentru vite. Du-te tu, bărbate, spune Saveta cu jumătate de gură. Îmi ajunge toată săptămîna. Mai du-te și tu, spune bățos Adrian Lupu. Femeia pleacă grăbită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
la locul lor? Și trebuie să mă gândesc bine unde se afla fiecare lucru. Altfel... Maria mă va Întreba de ce am răscolit casa? La noapte, știu că voi avea de lucru”... A ieșit În stradă. Soarele ce Îl privea de la chindie l-a făcut să se Întrebe... „Încotro s-o iau? Spre Maternitate sau spre profesor?” După o scurtă ezitare, i-a venit În ajutor gândul de veghe: „Cred că o discuție cu profesorul Îți va limpezi mintea și te vei
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]