11,660 matches
-
Lacul. O altă poezie eminesciană tradusă de Ge Baoquan este Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, publicată în august 1959 în revista „Literatura universală” (continuatoarea revistei „Traduceri”). După aceea, însă, timp de două decenii, nici el, nici alți traducători chinezi n-au putut continua opera de traducere în limba chineză, întrucât China aproape și-a închis porțile în domeniul relațiilor culturale cu străinătatea și a intrat, din vara anului 1966, în perioada „revoluției culturale”. Deși pe la mijlocul deceniului al VIII-lea
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, publicată în august 1959 în revista „Literatura universală” (continuatoarea revistei „Traduceri”). După aceea, însă, timp de două decenii, nici el, nici alți traducători chinezi n-au putut continua opera de traducere în limba chineză, întrucât China aproape și-a închis porțile în domeniul relațiilor culturale cu străinătatea și a intrat, din vara anului 1966, în perioada „revoluției culturale”. Deși pe la mijlocul deceniului al VIII-lea, favorizate de relațiile politice speciale dintre China și România, au
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
a închis porțile în domeniul relațiilor culturale cu străinătatea și a intrat, din vara anului 1966, în perioada „revoluției culturale”. Deși pe la mijlocul deceniului al VIII-lea, favorizate de relațiile politice speciale dintre China și România, au fost editate în limba chineză cărți de istorie și geografie a României, totuși, timp de mai bine de zece ani, nu s-a tradus și tipărit nici o carte de beletristică română. După ieșirea din această perioadă de barbarie culturală, China a pășit pe un drum
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Și dacă... și De ce nu-mi vii - republicate. Până la volum mai era doar un pas. În martie 1981 Editura pentru Traduceri din Shanghai a editat cartea Eminescu, poezii, prima antologie eminesciană în limba chineză, tradusă în colaborare de Ge Baoquan, Xu Wende și Li Ninglai (vezi foto 1). Cartea este o selecție din volumul de poezii tipărit la Editura de Stat pentru Literatură și Artă din București în 1960. Cuprinde 34 de titluri și
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
de Ge Baoquan cu un amplu studiu introductiv despre Eminescu și poezia sa. Pe lângă datele bio-bibliografice ale poetului, autorul a pus un mare accent pe prezentarea generală a poeziei eminesciene așezată în cadrul istoric-social-literar al vremii. El face în folosul cititorilor chinezi o analiză profundă și complexă a tematicii poeziei eminesciene, cu inserarea pe alocuri a unor versuri exemplificative și citate din critici reprezentativi. Ge Baoquan a scris și o postfață în care a menționat momentele importante în activitatea de traducere din
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
citate din critici reprezentativi. Ge Baoquan a scris și o postfață în care a menționat momentele importante în activitatea de traducere din Eminescu, colaborarea lui cu ceilalți doi traducători precum și cu prietenii români. Este de regretat că această primă ediție chineză a operei lui Eminescu a avut un tiraj de numai 6.500 de exemplare, puține în comparație cu alte cărți de pe vremea aceea, și s-a epuizat într-un timp scurt. Cartea rămâne mulți ani sursă principală de selecții pentru antologii de
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
decenii. Prezentările și comentariile despre Eminescu le întâlnim mai ales în enciclopedii, dicționare și istorii literare. Între primele texte trebuie amintită prezentarea făcută de Wang Mingsheng, în Scriitori străini, biografii (Editura Academiei Științelor Sociale din China, 1979). În Marea Enciclopedie chineză, editată la Beijing și Shanghai în 1982, volumele pentru literaturi străine Eminescu apare într-un articol redactat de diplomatul-românist Xu Cinong, un text dens în conținut. Asemenea rubrici se găsesc și în Marele dicționar al scriitorilor iluștri universali (Editura Lijiang
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
găsesc și în Marele dicționar al scriitorilor iluștri universali (Editura Lijiang, 1989) și Marele dicționar al literaților străini (Editura pentru Literatură și Artă „Vântul de Primăvară”, 1989), semnalat deja cititorilor români. În cursul anilor, instituțiile și organizațiile culturale și obștești chineze au organizat două manifestări omagiale consacrate poetului Eminescu, care au avut ecou nu numai în cercurile literare, dar și în rândul marelui public. Este de amintit că în 1989, când Eminescu a fost declarat de UNESCO drept una dintre personalitățile
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
contacte cu scriitorii români, a evocat în alocuțiunea sa viața și opera lui Eminescu. L-a apreciat elogios ca pe „Luceafărul poeziei românești” și „o stea luminoasă pe bolta poeziei universale”. Cuvântările au fost urmate de un recital, în limbile chineză și română, din opera eminesciană și din creații proprii, susținut de poeți și actori chinezi. Cu acest prilej, poeta Ke Yan a citit o poezie prilejuită de momentul aniversar, o imagine artistică surprinsă de ochii unei poete chineze. De la apariție
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
a apreciat elogios ca pe „Luceafărul poeziei românești” și „o stea luminoasă pe bolta poeziei universale”. Cuvântările au fost urmate de un recital, în limbile chineză și română, din opera eminesciană și din creații proprii, susținut de poeți și actori chinezi. Cu acest prilej, poeta Ke Yan a citit o poezie prilejuită de momentul aniversar, o imagine artistică surprinsă de ochii unei poete chineze. De la apariție volumului Eminescu, poezii, în traducerea lui Ge Baoquan, Xu Wende și Li Ninglai, peste 20
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
în limbile chineză și română, din opera eminesciană și din creații proprii, susținut de poeți și actori chinezi. Cu acest prilej, poeta Ke Yan a citit o poezie prilejuită de momentul aniversar, o imagine artistică surprinsă de ochii unei poete chineze. De la apariție volumului Eminescu, poezii, în traducerea lui Ge Baoquan, Xu Wende și Li Ninglai, peste 20 de ani, poetul român este pomenit și recitat cu diverse ocazii omagiale și protocolare, chiar la întâlnirile la cel mai înalt nivel, dar
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
20 de ani, poetul român este pomenit și recitat cu diverse ocazii omagiale și protocolare, chiar la întâlnirile la cel mai înalt nivel, dar pentru cititorii obișnuiți mai ales cei tineri, se simțea o lacună vădită datorită lipsei unei ediții chineze accesibile pentru lectură de către marele public. Trebuie să-l amintim din nou pe prof. Feng Zhichen (n. 1936) de la Catedra de limba română a Universității de Studii Străine din Beijing. Elev al prof. acad. Alexandru Rosetti, este primul chinez care
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
prin coordonrea celor două dicționare fundamentale, chinez-român și român-chinez, și-a dobândit un binemeritat prestigiu în rândul româniștilor chinezi și al sinologilor români. A îndrăgit opera lui Eminescu încă în timpul studenției și prin anii ’80 terminase deja o altă versiune chineză selectată din poeziile lui Eminescu, propusă inițial pentru publicarea la Editura pentru Literatura Poporului din Beijing. Dar, în condițiile economiei de piață, fără comenzi profitabile solide sau un sprijin material substanțial acordat, adesea un proiect, oricât de atrăgător, se duce
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
substanțial acordat, adesea un proiect, oricât de atrăgător, se duce greu la bun sfârșit. Asta a fost și soarta manuscriselor profesorului Feng care au zăcut ignorate timp de aproape 20 de ani. O oportunitate pentru reeditarea operei eminesciene în limba chineză s-a ivit în urma vizitei în România și în Republica Moldova, la începutul verii anului 2002, a delegației scriitorilor chinezi condusă de domnul Danzeng (transcris și „Tensing”), vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din China. La întoarcere domnul Danzeng a propus conducerii Uniunii
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
manuscriselor profesorului Feng care au zăcut ignorate timp de aproape 20 de ani. O oportunitate pentru reeditarea operei eminesciene în limba chineză s-a ivit în urma vizitei în România și în Republica Moldova, la începutul verii anului 2002, a delegației scriitorilor chinezi condusă de domnul Danzeng (transcris și „Tensing”), vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din China. La întoarcere domnul Danzeng a propus conducerii Uniunii să sprijine editarea unei noi cărți din opera lui Eminescu. Așadar, prin Editura Scriitorilor și, ulterior cu sprijinul călduros
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
admirația și venerația față de Eminescu și opera lui. În cuprinsul bilingv al cărții figurează 65 de titluri de poezie și 4 de proză literară din cele mai reprezentative opere eminesciene. Majoritatea dintre ele sunt traduse pentru prima dată în limba chineză, deci în premieră absolută. Cele patru proze, Făt-Frumos din lacrimă, Sărmanul Dionis, La aniversară și Geniu pustiu, fac parte dintre lecturile complet inedite pentru cititorii chinezi. Este de menționat că selecția s-a lărgit destul de mult față de versiunile precedente în
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
mai reprezentative opere eminesciene. Majoritatea dintre ele sunt traduse pentru prima dată în limba chineză, deci în premieră absolută. Cele patru proze, Făt-Frumos din lacrimă, Sărmanul Dionis, La aniversară și Geniu pustiu, fac parte dintre lecturile complet inedite pentru cititorii chinezi. Este de menționat că selecția s-a lărgit destul de mult față de versiunile precedente în chineză; traducătorul a optat mai mult pentru valorile estetice decât criteriile sociale. Comparând versiunile profesorului Feng cu originalele, remarcăm că este vorba de o traducere liberă
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
a poetului. Renunțând la unele asocieri forțate, formulate cândva după conceptele literaturii proletcultiste, a modificat acum perspectiva interpretării operei orientându-se mai mult spre analiza poeticității. În ziua de 20 august anul acesta, la sediul Asociației de Prietenie a Poporului Chinez cu Străinătatea, a avut loc, într-o atmosferă sărbătorească, ceremonia lansării cărții Mihai Eminescu, poezii și proză literară, versiunea chineză. La solemnitate au participat președintele României, Ion Iliescu, și alte oficialități române care se aflau în vizită în China, între
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
-se mai mult spre analiza poeticității. În ziua de 20 august anul acesta, la sediul Asociației de Prietenie a Poporului Chinez cu Străinătatea, a avut loc, într-o atmosferă sărbătorească, ceremonia lansării cărții Mihai Eminescu, poezii și proză literară, versiunea chineză. La solemnitate au participat președintele României, Ion Iliescu, și alte oficialități române care se aflau în vizită în China, între care și dl Eugen Uricaru, președintele Uniunii Scriitorilor din România. Iar din partea chineză au asistat la ceremonie mai multe personalități
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
României, Ion Iliescu, și alte oficialități române care se aflau în vizită în China, între care și dl Eugen Uricaru, președintele Uniunii Scriitorilor din România. Iar din partea chineză au asistat la ceremonie mai multe personalități ale vieții politice și culturale chineze și un mare număr de româniști chinezi. Dl Chen Jiangong, vicepreședinte executiv al Uniunii Scriitorilor din China, a subliniat în cuvântul său semnificația evenimentului și a exprimat și speranța ca, prin colaborarea cu factorii similari din România, să se facă
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
care se aflau în vizită în China, între care și dl Eugen Uricaru, președintele Uniunii Scriitorilor din România. Iar din partea chineză au asistat la ceremonie mai multe personalități ale vieții politice și culturale chineze și un mare număr de româniști chinezi. Dl Chen Jiangong, vicepreședinte executiv al Uniunii Scriitorilor din China, a subliniat în cuvântul său semnificația evenimentului și a exprimat și speranța ca, prin colaborarea cu factorii similari din România, să se facă cunoscute tot mai multe opere ale scriitorilor
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
vicepreședinte executiv al Uniunii Scriitorilor din China, a subliniat în cuvântul său semnificația evenimentului și a exprimat și speranța ca, prin colaborarea cu factorii similari din România, să se facă cunoscute tot mai multe opere ale scriitorilor români pentru cititorii chinezi și, respectiv, cititorii români să aibă mai mult acces la lectura operelor scriitorilor chinezi.
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
și a exprimat și speranța ca, prin colaborarea cu factorii similari din România, să se facă cunoscute tot mai multe opere ale scriitorilor români pentru cititorii chinezi și, respectiv, cititorii români să aibă mai mult acces la lectura operelor scriitorilor chinezi.
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
crainic de televiziune, prezentând jurnalul, îmi vine să mă fac haiduc, să-mi iau durda în spinare și spre codri s-o apuc, să aștept la o intersecție de drumeaguri ogașenizate vârtos și să aplic legea vestului sălbatic în variantă chineză. Glumesc, desigur, pentru că ei, crainicii, sunt cei care mă înseninează în clipele negre de după achitarea dărilor către stat, cu știri și reportaje de la ședințele de Guvern unde majoritatea "executivilor" sunt plini de voioșie molipsitoare când discută despre nivelul nostru de
Crainici și analiști by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13995_a_15320]
-
de înțeles și pentru cei care și-au pierdut capul aplecându-se în fața noii ideologii, cât și pentru cei decapitați la figurat, dar nu s-au aplecat și astfel și-au păstrat capul pe umeri, e zguduitoarea poveste a călăului chinez care visa să vadă un cap rămas la locul lui după ce l-a retezat. Implica povestea călăului artist într-o scrisoare prin care și-o făcea complice la starea lui pe Mariana Șora. Iar eu v-o povestesc - scria el
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]