115 matches
-
cumva cu piatra, nu satisfacem ura Și-n pulberea de stele, neghina n-o căta. Butoiul cu păcate nu-l da la mort de-a dura, Că s-ar putea întoarce chiar împotriva ta. În sfântul purgatoriu, e timp de chinuire, Pe-acel ce stă la Vamă e trist să-l ocărăști. Să știe toată lumea, de la Hristos cetire: Pe cel ce pleacă-n ceruri, n-ai voie să-l urăști. REPLICĂ LA O POEZIE SCRISĂ DE UN PRIETEN Referință Bibliografică: PE
PE CEL CE PLEACĂ-N CERURI, N-AI VOIE SĂ-L URĂȘTI. de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365608_a_366937]
-
marele Avramie a chemat pe lucrător în chilia lui și l-a întrebat, zicând: - De unde ești, frate? Care-i meseria ta? Fratele i-a mărturisit lui totul și a adăugat: - Rabd totul pentru fratele meu, si pentru că Dumnezeu vazandu-mi chinuirea mea să-l mântuie pe fratele. Cand dumnezeiescul Avramie a auzit acestea, i-a spus fratelui: - Domnul ți-a dăruit sufletul fratelui tău. După ce avva Avramie i-a dat drumul fratelui și a ieșit din chilia bătrânului, iată că îl
LIVADA DUHOVNICEASCA (31) de ION UNTARU în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352467_a_353796]
-
Întotdeauna m-a impresionat o scenă în care Michelangelo l-a redat pe păcătos încorsetat de șarpe. Este extrem de sugestivă această imagine a omului păcătos, în care se vede clar cum păcatul îl sugrumă pe om. Păcatul implică existența în chinuire, dar împăcarea cu Dumnezeu ne arată că trăim în pace și murim în pace. De-aceea se și spune: "S-a săvârșit în pace". Asta înseamnă că s-a săvârșit în liniște, în bucurie, în dragostea lui Dumnezeu. - Înaltpreasfințite Părinte
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
Lumea scenei, cel dintâi cer pe care se nasc stelele, într-un timp în care miroase aromitor a nori la care se ridică vilele demnitarilor, ar trebui să se consterneze și să nu lase culcată la pământ memoria compozitorului, după chinuirea până la obidire, aruncarea în stradă și moartea ca o ultimă umilință, nu în umbra casei sale, prin reașezarea la locul lor, într-un muzeu, a amintirilor! „Dacă ar fi trăit în orice altă țară”, scrie în cartea sa, Octavian Ursulescu
TEMISTOCLE POPA. ODISEEA COMPOZITORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345514_a_346843]
-
a crescut Și-alături de neamul sau, pe CHRISTOS L-a cunoscut ! Intrat la Romă în oștire, bun, iscusit, pus Comandant Dar în ascuns pentru MESIA, era Discipol înfocat ! Avea gândul să-și ajute pe ucenici în ceasul greu Ca să rabde chinuirea din pricina lui DUMNEZEU... A-nceput asta cu 2 frați : Marcu și cu Marcelin Ce multă vreme la-nchisoare au răbdat un mare chin... S-a horărât decapitarea...dar Marcia și Tranchilin, Părinții lor ce sufereau, pentru nefirescul chin, Ca să-și
SF. MC. SEBASTIAN de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346116_a_347445]
-
O fi lumină mâine? Avea-voi parte oare Și mâine de o pâine? Mii de-ntrebări Mai am de pus Dar toate vin Fără răspuns Răspuns ascuns, De nepătruns... Clipe de durere, Iubiri efemere Inimă zdrobită Fără de putere... Viața-n chinuire, Fără de oprire Pași pierduți pe drumul Către nemurire... Viață-n delăsare Falsă amânare Patima vieții Nu e trecătoare... Stau ca prinsă-n clește Fără de scăpare S-a dus și speranța Sufletul îmi moare... Diana OLARU Cluj-Napoca - Arad 2011 - 2013 Referință
CĂUTÂND ŢARA FERICIRII DEPLINE (POEME) de DIANA OLARU în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346152_a_347481]
-
Și aceasta făcându-se, au fost urcați într-o căruță pentru a li se da foc pe malul unui râu. Unul din ei care mai era încă în viață, a fost lăsat pe mal dar mama lui, care asista la chinuirea lor, o femeie cu inima vitează, l-a purtat pe umeri îmbărbătându-l și chemând în ajutor numele lui Hristos, după care l-a așezat împreună cu ceilalți iar el și-a dat sufletul pe drum. Trupurile lor au fost arse
SFINŢII 40 DE MUCENICI de ION UNTARU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353678_a_355007]
-
Lasse Hallstrom a folosit animale reale și nu create pe calculator da un plus filmului și face povestea mult mai puternică. Cu puțin timp înainte de premiera filmului a avut loc și un protest al PETA care a acuzat producătorii de chinuirea animalelor din film, arătând un filmuleț în care un câine este “forțat” să intre în apă. În urma unui comunicat de presă din partea producătorilor lucrurile s-au mai calmat, dovedindu-se că este vorba doar de o încercare de sabotare a
Film A Dog’s Purpose [Corola-blog/BlogPost/100798_a_102090]
-
și până astăzi, a găsit în osânda și în moartea Lui o plăcere, o satisfacție, un sentiment ca de dreptate și de putere a ei împotriva <> și <<înșelătorului Aceluia>>, cum îl numeau cu ipocrizie cei ce L-au dat spre chinuire și moarte.” (Profesor Teodor M. Popescu, Meditații Teologice.Vol. I. Ed. Sfintei Arhiepiscopii a Bucureștilor-1997, p. 28) Suferința suferințelor lui Iisus Hristos n-a fost cauzată atât de Patimile Sale, pregătite dincolo de orice închipuire de iudeo-farisei, ci de Urmarea Suferinței
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
cumva cu piatra, nu satisfacem ura Și-n pulberea de stele, neghina n-o căta. Butoiul cu păcate nu-l da la mort de-a dura, Că s-ar putea întoarce chiar împotriva ta. În sfântul purgatoriu, e timp de chinuire, Pe-acel ce stă la Vamă e trist să-l ocărăști. Să știe toată lumea, de la Hristos cetire: Pe cel ce pleacă-n ceruri, n-ai voie să-l urăști. REPLICĂ LA O POEZIE SCRISĂ DE UN PRIETEN ... Citește mai mult
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
arunci cumva cu piatra, nu satisfacem urași-n pulberea de stele, neghina n-o căta.Butoiul cu păcate nu-l da la mort de-a dura,Că s-ar putea întoarce chiar împotriva ta.În sfântul purgatoriu, e timp de chinuire,Pe-acel ce stă la Vamă e trist să-l ocărăști.Să știe toată lumea, de la Hristos cetire:Pe cel ce pleacă-n ceruri, n-ai voie să-l urăști.REPLICĂ LA O POEZIE SCRISĂ DE UN PRIETEN... VII. CELUI CARE
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
ceremonialul bizantin, actualitatea îi conduce spre o modernitate decisă de elite și împărțită cu imperiile vecine. "Fanarioții, scrie în 1980 istoricul român Andrei Pippidi, încercau să instaureze o armonie socială sub egida sultanului, în avantajul celor mai iscusiți intermediari între chinuirea otomană și țările române". Unii analiști consideră că aceștia nu sînt intermediari supuși, ci că ei au conștiința superiorității lor de eleni și că se cred pregătiți să asedieze fortăreața otomană, să și-o însușească. Critica antifanariotă denunță corupția și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
că mă aflu în vreunul din acele vise grozave și aievea. Cum să nu crez astfel? înainte-mi vedeam curat niște oameni cari pot zice că fierbeau în clocote și cari semăna că simt cea mai mare plăcere în această chinuire! Aceasta îmi amesteca toate ideile asupra plăcerii și durerii, căci ceea ce era durere pentru mine, pentru ei era plăcere, văzîndu-i bălăcind în apa în care eu mă opărisem. Așa îmi luai hotărârea să nu mai crez simțirilor mele și să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și tu ce fac ei, adică să-ți torturezi propriii tovarăși de suferință la comanda lor. Într-o a patra și ultimă fază, pentru a dovedi că ești cu adevărat „reeducat”, trebuia să ai inițiative proprii, să fii „creativ” în chinuirea celorlalți, descoperind, eventual, noi procedee de tortură (Uricaru, 2000). Metodele de tortură folosite în procesul reeducării au implicat atât tehnici mentale, cât și fizice. Tortura fizică a inclus bătaia, strangularea, șocurile electrice, inserția a diferite obiecte în orificiile corpului, sfărâmarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să crească. Dincolo de torturile fizice (bătăi la tălpi, la fese, călcatul în picioare, lovituri în stomac ori viscere, statul în diferite poziții fixe zile întregi, fără posibilitatea de se mișca etc.), și celelalte episoade ale zilei constituiau un prilej de chinuire a victimelor. Astfel, mesele erau servite fie prin turnarea mâncării fierbinți pe gât, fie obligând victimele să se așeze în patru labe, cu mâinile la spate, și să se folosească doar de gură, ba uneori să și guițe ca porcii
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
vezi A urca), în timp ce partea de jos constituie o poziție devalorizată pe scara valorilor umane. Strănut Strănutul constituie adesea primul simptom al unei răceli sau al unei alergii. În vis, actul simbolizează cu siguranță o posibilă slăbire, dar mai ales chinuirea energiilor negative. Cel ce visează aruncă ceea ce îl încurcă și îl otrăvește. Străin, necunoscut Personajele necunoscute ce apar în vis sunt adesea reprezentări ale unei fețe ascunse a psihicului. Străinul este partea din umbră, adesea deranjantă sau angoasantă, care există
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
realitate nici ieri, nici azi, nici mâine; și despre nimic nu se poate afirma nimic. Am crezut că-l pot pune pe Haim Duvid în încurcătură: - Domnule Duvid, cel care moare trăiește pe lumea cealaltăși știe că a scăpat de chinuiri. - Cine poate să știe dacă este lume cealaltă? - Dumneata nu crezi în Dumnezeu? - Prostie să crezi, prostie să nu crezi. Cine poate să știe dacăeste? Numai... Dumnezeu știe. Haim Duvid și-a permis să fie frivol. A făcut spirit. Vai
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Domnului și dreptul Iosif privesc spre El. În scena de lângă fereastră Iisus săvârșește mai multe vindecări, un vindecat își ia patul și pleacă, iar trei bolnavi stau culcați. În glafurile primei ferestre vedem Tăierea capului Sfântului Apostol Pavel, căzut jos, Chinuirea Sfântului Apostol Pavel, scoaterea lui din cetate și lovirea cu pietre. Între primele două ferestre este Săvârșirea pe cruce a Sfântului Simeon, încadrat, de asemenea, de un ostaș și o altă persoană care leagă picioarele sfântului. În glafurile ultimei ferestre
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mic tablou de Tizian, ai avut dreptate. Sfântul Ieronim, catalog Bachelin, poziția 66. Sfântul Ieronim, îngenuncheat în fața crucifixului suspendat pe stânci. Alături, pălăria de cardinal și o carte sfântă. Cer înnorat, pante abrupte, marea albastră în depărtare. Momentul parcă precede chinuirea trupului. Replică la tabloul din galeria Balbi din Genova, din care mai există un exemplar și la Luvru... Hoție, hoție regală, desigur. Mascarada, măsluirile care precedă barbaria. Dar nu se poate compara cu ceea ce a urmat, nu se poate. Blande
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
mai știe. Oh, vai! nu se poate scrie - Mai mult moartă decât vie. Așa și eu plâng de jele, De plânsul iubitei mele, Amar și necazuri grele - Cum să pot trăi cu ele. Oh! jalnică despărțire, Face să-mi țin chinuirea, Face dorului prăznuirea, Inimei mele peire. Pre întristătoarea soarte Rău se bate să mă poarte, Dorul mă ajunge foarte Vai, necazuri pân-la moarte. Ilenuță bobocică, Ce despărțire ne strică, Greu nour se mai ridică Într-o vârstă subțirică. Mă-grăbesc
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
moarte. Ș-alt nimica nu voiesc Decât un ceas să vorbesc Să-ți spun a mele dureri Și-mmiite suspinări. Simte, soro, iarăși zic, Nu-i simțire, nu-i nimic - 397 {EminescuOpVI 398} Simte și tu pentru mine Un minut de chinuire. 19 În zadar răsare, în zadar apune Soarele și luna, ah! făr-a-nceta, Sufletu-mi putere în credință n-are Pe tine, slăvito, a te mai uita. Ziua vine, trece, vîrsta-mi naintează - Cu ele-mpreună tinereța mea, Dar sufletu-ți rece
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
iată săgetatu-i. Grăbește te rog de mă-nviază, Suflete și a mea nădejde, Și-mi întinde a tale brațe, ah! Sufletul meu înfocatu-i, Pieptul iată săgetatu-i. 33 Alergați ah! toți amorii Cu-nfocatele săgeți, 408 {EminescuOpVI 409} Iată pieptul chinuirei, Trageți în el de voiți. Căci a mele tinerețe Stînse-n lacrimi cu suspinuri, Ce mai au de a-mi fi bune Plăsmuite tot spre chinuri. Viața dar vrăjmaș îmi este, Greutăți numai răbdând Și frumseța lumei toate Pentru mine este
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ce ființă mi-ai dat, Ție, mă rog plângând Ca din naltul cer privind Să mă scapi dintr-acest chin, Dintr-acest dor și suspin, Că alt ajutoriu nu găsesc. Ție, dar mă cuceresc, Izbăvește - a ta zidire De-atîta rea chinuire, Căci mi s-au urât trăind, Tot plângând și tot oftând, Mîntuiește-mă de toate, Trimite-mi o scurtă moarte, Curăță-mă din cei vii Că al meu dor tu îl știi. Știi că de când m-am născut Fericire n-am
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
morții în viață și nu toate se manifestă în forme identice de agonie. Oricât s-ar individualiza și specifica bolile în indivizi, există totuși moduri de a muri legate de structura bolii ca atare. Întreg complexul stărilor maladive descoperă o chinuire a vitalului și o dezintegrare a vieții din funcțiile ei firești. Viața este astfel alcătuită, încît nu-și poate realiza potențialitățile ei decât comportîndu-se ca și cum moartea nu ar constitui o prezență inexorabilă. Din acest motiv, în stările normale și nerevelatoare
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
tot ce e de groază, ce e În armonie Cu focul care arde În pieptu-mi sfîșiat. La umbră-n Întunerec, gîndirea-mi se arată, Ca tigrul În pustiuri, o jertfa așteptînd, Și prada Îi e gata... De fulger luminată, Ca valea chinuirei se vede sfngerînd.” Tudor Vianu credea că Gr. Alexandrescu „descrie o configurație, nu un peisaj”, lipsind descrierilor (În proză) elementele sensibile. CÎnd se discută acest aspect sînt citate, de regulă, două pasaje din Memorial de călătorie: unul despre Drăgășani, altul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]