48 matches
-
Chișinău (1951). Și-a făcut aspirantura la Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1951-1954). Redactor la „Literatură și artă”, va fi mai târziu director al teatrelor „Luceafărul” (1980-1985) și „A.S. Pușkin” din Chișinău. A colaborat în revistele „Nistru” și „Chipăruș”. Chiar de la prima carte, Din gura satului (1963), P. s-a dovedit un adept al schiței care exploatează situații pe cât de simple, pe atât de hazlii, adoptând un stil oral adecvat personajelor „recrutate” din rândurile țăranilor mucaliți, botezați prin supranume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288860_a_290189]
-
Zaim, j. Tighina), poet, prozator și dramaturg. Este fiul Nadejdei și al lui Profir Cărare. A absolvit Școala Centrală Comsomolistă (1956) și Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1969), lucrând apoi ca redactor la revista de satiră și umor „Chipăruș” și la ziarul „Moldova suverană”. A fost o vreme director al Biroului de propagare a literaturii. A avut de suferit de pe urma volumului de poezii satirice Săgeți (1972), care viza sistemul totalitar și care a fost retras din librării. Chiar de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286101_a_287430]
-
privirii sale memorabile, neuitatul profesor. Avea un suflet înțelegător de minuni. Citesc, de câteva zile, aceeași frunză. Texte uitate, din alte toamne, cu piețe multicolore, invadate de roșii "foarte roșii", castraveți, vinete, harbuji gravi, cu burta umflată, struguri opalini, mineralizați, chipăruși, oameni cu ferăstraie sub braț, așteptând să fie chemați la tăiatul lemnelor, coșari din alte vremuri, țigănci hoațe, câini "comunitari", de pripas, adieri de pește, ciuperci cărnoase, gâște gălăgioase, găini amorțite de prostie, larmă, acordeoane, înjurături, veselie, bețivănie. Destul. Punct
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Petre Piperiul sau Pipăruș Petru se naște prin ingerarea unui bob de piper cu voință proprie, și această geneză are rolul de „a explica și temperamentul fătului”. În basmul De-ar fi coroana la mine, Aș juca șî mai bine, Chipăruș are o gestație prelungită, refuzând să se nască până la promisiunea maritală: „Și împăratu’ acesta n-avea copii. Împărăteasa a dat cu mătura prin casă. Un bob dă piper sărea mereu în mătura ei. Ea l-a luat șî l-a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un vânt ursit pentru a fi supus inițierii devin o justificare din partea povestitorului pentru plâns: „pă unde călca, numai bolovani; unde punea picioru, numai bolovani. A-ncepu să plîngă șî iel pîn munți, copil mărișor, dă noo ani, cunoștea tot”. Chipăruș refuză să se nască, asemenea pruncului din Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, motivul acesta fiind, conform lui Lazăr Șăineanu, specific doar basmelor românești. În cunoscutul eseu despre acest ultim basm citat, Constantin Noica remarcă: „ivirea pe lume, dacă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
oi auză-o că n-a mai lătrat, ea să culcă. Șî vez’ că-i o găurice mică-n pământ - tu să intri pă gaura aia cu cal cu tot. Ș-acolo dai de zână” (Voia - Dâmbovița). În alt basm, Chipăruș coboară trei zile pe funie sub pământ, drumul în adâncuri completând axa lumilor parcursă alteori un an întreg pe verticală. Intrarea într-un pântec de munte este și mai evident un semn al incursiunii în sacru. Muntele constituie un simbol
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și literatura română, la Universitatea de Stat din Chișinău (1952). Își continuă studiile ca doctorand la Institutul de Istorie, Limbă și Literatură al filialei de la Chișinău a Academiei de Științe a URSS. A lucrat ca redactor la diferite reviste, la „Chipăruș” fiind redactor-șef (1961-1963), ulterior ca secretar al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească (1963-1971) și în administrația guvernamentală. Z. debutează cu Luminile câmpiei (1952), o „plachetă de dibuiri poetice”, cum o califică autorul însuși. Următoarele culegeri de versuri - Struguraș de pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290683_a_292012]
-
a personajelor din basmul românesc a întreprins mai demult - remarcabil - Adolf Schullerus 439. Mă voi mărgini să evoc - din multitudinea de situații 440 - două „cazuri”. Sper semnificative. în colecția Graiul vremurilor, alcătuită de Tudor Pamfile, se află o poveste intitulată Chipăruș, feciorul babei 441. îi este dat unei femei în vârstă („[...] a fost odată o babă care avea doi feciori. Pe unul îl chema așa, și pe celălalt altfel. Și mai avea o fată...”) - văduvă cu siguranță, căci avea copii - să
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trece lună cu lună și, drept la a noua, naște baba un puiu de om, mare cât lingura, da’ îșneț, mânia focului; sprinten ca o zvârlugă și priceput ca un om învățat...”) un fecior cu calități deosebite. A fost numit Chipăruș. Chipăruș își va elibera sora - trimisă cândva de mamă să adune vițeii, dar nimerită în castelul zmeilor - în urma unei competiții ciudate cu temnicerii: rosul ciolanelor. Voinicul roade nu numai ciolanele, ci îi înghite și pe zmei... Starea civilă a femeii
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lună cu lună și, drept la a noua, naște baba un puiu de om, mare cât lingura, da’ îșneț, mânia focului; sprinten ca o zvârlugă și priceput ca un om învățat...”) un fecior cu calități deosebite. A fost numit Chipăruș. Chipăruș își va elibera sora - trimisă cândva de mamă să adune vițeii, dar nimerită în castelul zmeilor - în urma unei competiții ciudate cu temnicerii: rosul ciolanelor. Voinicul roade nu numai ciolanele, ci îi înghite și pe zmei... Starea civilă a femeii (ființă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
2); nașpa (2); nenorocire (2); nu (2); piper (2); probleme (2); repulsie (2); sîmbure (2); vomă (2); acid; adevăr; adevărat; adevărul; agocalmin; aiurea; alcool; amar; ceva amar; aparență; ars; aspirină; avocado; bere; bonetă; bucurie; cacao; cătină; ceapă; cenușă; ceva; chef; chipăruș; ciorbă; ciudat; coajă; corcodușe; dezamăgit; dulceață; dușman; familie; fierea; ca fierea; fiori; foc; și foc; fructe; ghimbir; gînd; gogonel; grețos; greutate; grimasa; hrean; iad; iar; iarbă; ierburi; indispunere; insuficient; insuportabil; intens; și iute; îndrăgostiți; îndulcit; îndulcitor; înecăcios; jalnic; Karma; lacrimă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ghepard (2); inteligent (2); ketchup (2); lent (2); mașină (2); mînios (2); neplăcere (2); paprika (2); sos (2); abil; abilitate; admirație; alerga; alergare; Andrei; apreciere; ardei iute; ca ardeiul; aripioare; ars; atent; avion; băiat; bătăuș; bun; bunica; caiet; cal; cherry; chipăruș; cîine; ciușca; cui; disconfort; pe distanțe scurte; du-te; eficient; energic; energie; enervant; Eros Pista; flăcări; fricos; frig; frumos; fulg; și furios; gîndul; grabă; la gură; hai; ca iepurele; a ieși din fire; iubire; îndemînatic; îndrăzneț; înflăcărat; înțepător; întîrziere; chiper
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
urmează Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. Activitatea pedagogică va avea o reflectare semnificativă în ceea ce va face, profesional sau artistic. A fost redactor-șef la "Tinerimea Moldovei" (un echivalent probabil al "Scânteii tineretului" de la noi) și la revista satirică "Chipăruș" (un fel de "Urzica"). A debutat în 1955 cu un volum de versuri pentru copii și a mai publicat altele de același fel. Cu celelalte volume de poezii (Prafuri amare, 1955, Piatra de încercare, 1958, Dor, 1963, În alb și
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
ce-ai mai spus, despre un oarecare ardei iute? Nu-i folclor basarabean? „Covor”, cum Îi spunea Moș Iov, la Jilava? - Ce folclor! S-au rupt de râs zece sate primprejur, ani de zile dealtfel așa i-a rămas porecla: Chipăruș... - Chiar așa i-a făcut bunica? Sau așa zicea ea că i-ar fi făcut? - Domnule!, mă pune la punct mama. Eu cuvântul mamei nu-l pun la Îndoială! - Foarte bine, nici eu - pe al mamei mele - dar mă gândeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
hectare, de avere, dar și de o anume palmă (nu de pământ) apoi de alte hectare (trei), de vie, de moara de vânt... Cearta ar fi durat cine știe cât timp, dacă mama n-ar fi scurtat-o, rostind un singur cuvânt: „Chipăruș!” Atunci unchiu-meu a făcut ochii cât farfuriile și i-a propus lui taică-meu să-și ia jumătatea și să plece, altfel nu răspunde de ce se-ntâmplă. Ceea ce tata a și făcut, pe dată. L-am Întrebat În câteva rânduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nume - al bunicii fără-nume... Dar pentru că am pierdut trenul istoriei (numai din pricina vârstei, nu de altceva), mă consolez cu umorul - fiindcă, nu-i așa, am un umor turbat! - zic, deci: - Nu de la bunicul știu. De la bunica, de pe vremea când cultiva chipăruși! Cu asta l-am des-fi-in-țat pe Grecoteiul cu nas subțire - care, nemaiavând replică, strigă: - Ieși afară! Te rog să părăsești numaidecât această casă! - Cu cea mai mare plăcere, domnule - și când ziceai că-i făceai mamei o vizită la spital
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
tot ce ne înconjoară. Câte o gospodină mătură colbul din fața casei și apoi îl astâmpără stropindu-l cu apă. Dughengiii își așază marfa la vedere. Zarzavagiii își poartă coșurile din nuiele pline-ochi strigând din rărunchi: „Hai la barabuli, curechi și chipăruși! Altul îi răspunde în șagă: „O ridicî și-o suflicî pintri vini șî mai rar...arde-o gras!” Bătrânul se uită la mine vulpește și parcă mustăcește a râde. În cele din urmă, mă întreabă: Priceput-ai ce strigă zarzavagiul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
unele din măsuțe se vedeau chiar și buturugi, care la nevoie țineau loc de scaune. De bagdadie atârnau lămpile și felinarele trebuitoare la vreme de seară...Alături de hornoaică se găseau câteva legături de usturoi, de ceapă și un șirag de chipăruși roșii ca stacojul, din care crâșmărița punea dinaintea mușteriilor când avea borș de fasole... Vizibil mulțumit, moș Dumitru și-a tras pălăria pe frunte și a înaintat către tejghea, salutând mușteriii aflați la câteva măsuțe. Apoi s-a adresat crâșmarului
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
băite”. ― Am Început să mâncăm, dar urechea ședea la pândă... Orice zgomot Însemna pericol pentru noi... Era atâta liniște, Încât auzeam și fâlfâitul unui pițigoi printre crengile din hățișul râpei. Mă Întrebam: „Oare cum rezistă o asemenea vietate cât un chipăruș la gerurile iernii?” Și atunci mi-am adus aminte că acest grăunte de viață are un simț al libertății nemaiîntâlnit la alte vietăți. Nu degeaba se spune că: „Ai să mori de necaz ca pițigoiul, cu gheara În gât”. Faptul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Ioan 2. Chites Amalia 3. Cristea Constantă 4. Crudescu Viorica 5. Fatulescu Ion 6. Ilie Costache 7. Jugaru Vasile 8. Lucaci Maria 9. Radu Dorina 10. Roșca Maria-Lucia 11. Tulbure Sarmisegetuza 12. Zaharia Alexandrina 12. Curtea de Apel Iași 1. Chipăruș Elenă 2. Cormanencu Stanciu Valeria 3. Cremenitchi Radu 4. Diaconu Valeriu 5. Duduc Camelia-Mihaela 6. Gaița Maria 7. Mihai Maria 8. Olariu Viorica 9. Verbuta Nicușor 10. Vrinceanu Maria 13. Curtea de Apel Tirgu Mureș 1. Banciu Horia Iancu-Victor 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146511_a_147840]
-
gravidă. Ea naște un copil care "cât crește în nouă luni de zile care îl ținea în burtă, el a crescut în nouă ceasuri, a crescut în nouă minute. A devenit timpu, a născut copilu acela. I-a pus numele Chipăruș, că era din hiru de Kiper. Creștea băiatu acela ca din apă." Un bob de piper sărea mereu și în mătura împărătesei din basmul De-ar fi coroana la mine,/ Aș juca mai bine [Oprișan, I]. L-a înghițit și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
încadrată cu următoarele categorii de personal: cinci medici primari (trei de RMFB: Prof. Dr. Gelu Onose, Dr. Magdalena Lăpădat și Asist. Univ. Dr. Med. Cristina Daia și doi de Neurologie: Șef de Lucrări Dr. Med. Aurelian Anghelescu și Dr. Carmen Chipăruș), un medic specialist (Asist Univ. Dr. Med. Monica Haras), 10 kinetoterapeuți cu pregătire superioară (KT Princip., Coordonator Anca-Sanda Mihăescu, KT Princip. Dinu Constantin Mardare, KT Princip. Ionuț Colibășeanu, KT Princip. Lorena Covaci, KT Princip. Adrian Dumitrescu, FKT Princip. Florin Marinescu
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
care a fost elev la Școala Militară de Ofițeri din Sibiu, este trimis de oficialități la Chișinău, împreună cu părinții. În 1951 și 1952, studiază la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău. A fost redactor-șef la „Tinerimea Moldovei” și la „Chipăruș”, apoi membru în comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească. B. debutează editorial în 1955, cu volumul La pădure, cuprinzând versuri destinate copiilor. Acelorași cititori le sunt destinate și alte culegeri, precum Aventurile lui Nătăfleață (1961), Cizmele cocostârcului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]