48 matches
-
încadrată cu următoarele categorii de personal: cinci medici primari (trei de RMFB: Prof. Dr. Gelu Onose, Dr. Magdalena Lăpădat și Asist. Univ. Dr. Med. Cristina Daia și doi de Neurologie: Șef de Lucrări Dr. Med. Aurelian Anghelescu și Dr. Carmen Chipăruș), un medic specialist (Asist Univ. Dr. Med. Monica Haras), 10 kinetoterapeuți cu pregătire superioară (KT Princip., Coordonator Anca-Sanda Mihăescu, KT Princip. Dinu Constantin Mardare, KT Princip. Ionuț Colibășeanu, KT Princip. Lorena Covaci, KT Princip. Adrian Dumitrescu, FKT Princip. Florin Marinescu
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Domnu-o Biencuță, Biencuță ș-un Ștefan Mă-ntineresc an de an! Și-aștept, în curând, să vină Și alți nepoței la mine La bunica în Moldova, undeva e încotrova Puiul scurmă-n rumeguș Nu cu gheară, cu scurmuș, lar ardeiu-i chipăruș. Cocostârcul este barza curechi una e cu varza. Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Domnu-o Biencuță, Biencuță ș-un Ștefan Mă-ntineresc an de an! Și-aștept, în curând, să vină Și alți nepoței la mine La bunica în Moldova, undeva e încotrova Puiul scurmă-n rumeguș Nu cu gheară, cu scurmuș, lar ardeiu-i chipăruș. Cocostârcul este barza curechi una e cu varza. Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Petre Piperiul sau Pipăruș Petru se naște prin ingerarea unui bob de piper cu voință proprie, și această geneză are rolul de „a explica și temperamentul fătului”. În basmul De-ar fi coroana la mine, Aș juca șî mai bine, Chipăruș are o gestație prelungită, refuzând să se nască până la promisiunea maritală: „Și împăratu’ acesta n-avea copii. Împărăteasa a dat cu mătura prin casă. Un bob dă piper sărea mereu în mătura ei. Ea l-a luat șî l-a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un vânt ursit pentru a fi supus inițierii devin o justificare din partea povestitorului pentru plâns: „pă unde călca, numai bolovani; unde punea picioru, numai bolovani. A-ncepu să plîngă șî iel pîn munți, copil mărișor, dă noo ani, cunoștea tot”. Chipăruș refuză să se nască, asemenea pruncului din Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, motivul acesta fiind, conform lui Lazăr Șăineanu, specific doar basmelor românești. În cunoscutul eseu despre acest ultim basm citat, Constantin Noica remarcă: „ivirea pe lume, dacă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
oi auză-o că n-a mai lătrat, ea să culcă. Șî vez’ că-i o găurice mică-n pământ - tu să intri pă gaura aia cu cal cu tot. Ș-acolo dai de zână” (Voia - Dâmbovița). În alt basm, Chipăruș coboară trei zile pe funie sub pământ, drumul în adâncuri completând axa lumilor parcursă alteori un an întreg pe verticală. Intrarea într-un pântec de munte este și mai evident un semn al incursiunii în sacru. Muntele constituie un simbol
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu noi careu și ne-o preluat pe fiecare și ne-o întrebat, și-am spus: „- Domnule, dom' director, eu rămân, ce-o fi, aia o fi !” Serinela Pintilie: Vă mai amintiți numele directorului de atunci ? Ș. B.: - Era directorul... Chipăruș îl chema, era unu Chipăruș, chiar așa-l chema, Chipăruș, da' era rotund, cum îl dădeai, el tot așa stătea. Era ca o minge de fotbal [râde]. În schimb, el avea în spate un maistru-instructor - ăla ne-a-nvățat să
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
o preluat pe fiecare și ne-o întrebat, și-am spus: „- Domnule, dom' director, eu rămân, ce-o fi, aia o fi !” Serinela Pintilie: Vă mai amintiți numele directorului de atunci ? Ș. B.: - Era directorul... Chipăruș îl chema, era unu Chipăruș, chiar așa-l chema, Chipăruș, da' era rotund, cum îl dădeai, el tot așa stătea. Era ca o minge de fotbal [râde]. În schimb, el avea în spate un maistru-instructor - ăla ne-a-nvățat să fim oameni... efectiv, după ce-
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
ne-o întrebat, și-am spus: „- Domnule, dom' director, eu rămân, ce-o fi, aia o fi !” Serinela Pintilie: Vă mai amintiți numele directorului de atunci ? Ș. B.: - Era directorul... Chipăruș îl chema, era unu Chipăruș, chiar așa-l chema, Chipăruș, da' era rotund, cum îl dădeai, el tot așa stătea. Era ca o minge de fotbal [râde]. În schimb, el avea în spate un maistru-instructor - ăla ne-a-nvățat să fim oameni... efectiv, după ce-o plecat ăla din școală
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
privirii sale memorabile, neuitatul profesor. Avea un suflet înțelegător de minuni. Citesc, de câteva zile, aceeași frunză. Texte uitate, din alte toamne, cu piețe multicolore, invadate de roșii "foarte roșii", castraveți, vinete, harbuji gravi, cu burta umflată, struguri opalini, mineralizați, chipăruși, oameni cu ferăstraie sub braț, așteptând să fie chemați la tăiatul lemnelor, coșari din alte vremuri, țigănci hoațe, câini "comunitari", de pripas, adieri de pește, ciuperci cărnoase, gâște gălăgioase, găini amorțite de prostie, larmă, acordeoane, înjurături, veselie, bețivănie. Destul. Punct
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Articolul UNIC Doamna Chipăruș Elena, judecător la Curtea de Apel Iași, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 18 octombrie 2006. Nr. 1.170. ---------
DECRET nr. 1.170 din 18 octombrie 2006 pentru eliberarea din funcţie a unui judecător. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181758_a_183087]
-
școala medie de cultură generală din comuna natală. A absolvit Facultatea de Jurnalistică a Școlii Centrale Comsomoliste din Moscova (1956) și Cursurile superioare de literatură de pe lângă Institutul de Literatură M. Gorki din Moscova (1969). După absolvire, fost redactor la publicațiile "Chipăruș" și "Moldova socialistă". A fost director al Biroului de propagare a literaturii al USM. A fost eliberat din postul ce-l deținea la revista Chipăruș și exilat la Telenești, în calitate de colaborator la ziarele de tiraj de la sate, pentru a i
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
de pe lângă Institutul de Literatură M. Gorki din Moscova (1969). După absolvire, fost redactor la publicațiile "Chipăruș" și "Moldova socialistă". A fost director al Biroului de propagare a literaturii al USM. A fost eliberat din postul ce-l deținea la revista Chipăruș și exilat la Telenești, în calitate de colaborator la ziarele de tiraj de la sate, pentru a i se face “reeducare ideologică”. Prin 1954 a început să publice versuri lirice și satirice dar, deoarece regimul sovietic nu încuraja satira și umorul, debutul editorial
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
județul Tighina). Poet, prozator, dramaturg și traducător. Absolvește Facultatea de Jurnalistică a Școlii Centrale Comsomoliste din Moscova (1956) și Cursurile Superioare de Literatură ale Institutului „M. Gorki” (1969). Activează în calitate de redactor, publicist la periodicele: „Colhoznicul Moldovei”, „Tinerimea Moldovei”, „Cultura Moldovei” „Chipăruș”, „Moldova socialistă” ș.a. Redactor la Editura Școala Sovietică; secretar literar la Teatrul „Luceafărul”; director al Biroului de propagare a literaturii de pe lîngă Uniunea Scriitorilor. Primele poezii lirice „O călătorie prin rai”, „Seară de vară”, „O, leliță” ș.a., cu pronunțate accente
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
care îl atestă ca pictor stăpân pe mijloacele de expresie. Datorită acestui tablou, este primit după patru ani în rândurile membrilor Uniunii artiștilor plastici din URSS. Din 1957 Igor Vieru se stabilește la Chișinău, unde lucrează un timp la revista "Chipăruș". Ceva mai târziu este numit director al Muzeului de Arte Plastice din Chișinău, iar mai apoi expert al comisiei de atestare a lucrărilor de artă pentru expozițiile din cadrul Ministerului Culturii al RSSM. În 1963, datorită activității fructuoase în domeniul artelor
Igor Vieru () [Corola-website/Science/299995_a_301324]
-
Dumitru Haralamb Chipăruș (16 septembrie 1886, Dorohoi - 22 ianuarie 1947, Paris) a fost un sculptor român și ceramist în stilul Art Deco care a trăit și a creat în Franța. În 1909 a plecat în Italia pentru a lua lecții de la sculptorul italian
Dumitru Chipăruș () [Corola-website/Science/326468_a_327797]
-
când, la New York, la casa Sotheby's, sculptură „Leș Girls” a fost adjudecata cu 590.240 de euro. Cea mai mare colecție din operele sale, cu 120 de piese originale se află astăzi la "Déco Russian House" în Moscova. Dumitru Chipăruș este cunoscut și sub numele de Dimitri, Dmitri, Demetre sau Dimitrius Chipăruș.
Dumitru Chipăruș () [Corola-website/Science/326468_a_327797]
-
adjudecata cu 590.240 de euro. Cea mai mare colecție din operele sale, cu 120 de piese originale se află astăzi la "Déco Russian House" în Moscova. Dumitru Chipăruș este cunoscut și sub numele de Dimitri, Dmitri, Demetre sau Dimitrius Chipăruș.
Dumitru Chipăruș () [Corola-website/Science/326468_a_327797]
-
(n. la 13 ianuarie 1927, Sauca, județul Soroca, Regatul României - d. la 23 septembrie 1976, Chișinău),poet din Republica Moldova. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău în anul 1952. A fost redactor-șef al revistei "Chipăruș", secretar al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Este autorul volumelor de poezie "Luminile câmpiei" (1952), "Struguraș de pe colina" (1956), "Însetat de depărtări" (1959), "Lume, dragă lume..." (1962), "Gustul pâinii" (1964),"Mi-e dor"(!971), "Mă caut" (1976), "Băieții tatei, băieți..."(1977
Petru Zadnipru () [Corola-website/Science/324391_a_325720]
-
este surprins într-un costum inedit, de dansatoare (probabil orientală) și este plasat într-o atmosferă tipică spectacolului - cabina de probă. Însă accentul este clar pus doar pe personaj, farmecul și senzualitatea fiind elocvente. Amintind de Dansatoarele asiriene ale lui Chipăruș sau de portretizările Zobeidei în baletul Scheherazada, Dansatoarea lui Vermont pare extrasă dintr-un univers idilic oriental, însă transpusă în mondenitatea europeană, regăsindu-se în gustul Art Deco al vremurilor. Opera impresionează prin senzualitate și prin alegerea cromatică. Valoare estimativă
Nicolae Vermont, un senior al vieții artistice românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105509_a_106801]
-
diferite mișcări ale avangardei, cum ar fi Secession-ul central-european, Cubismul și Fovismul, Futurismul, iar printre protagoniștii internaționali ai acestei direcții trebuie menționați Ruhlmann, Lalique, Dupas, ca și portretistica aristocratica și mondenă a Tamarei de Lempicka și sculpturile lui Demeter Chipăruș, care a hrănit mitul dansatoarei Isadora Duncan. Teoria care a stat la originea așa numitului Stil 1925,numit astfel după Expoziția Internațională de Arte Decorative și Industriale Moderne, care a fost organizată în acel an la Paris, si cunoscut apoi
Anii năvalnici: Lumea Deco by Corespondență din Italia de la Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105582_a_106874]
-
a altor inițiative de același fel din 1928 și terminată în 1930 cu prima Trienala și cu volumul lui Papini”. Francesco Nonni, Andaluza, 1922, majolica Revenid la expoziția de la Forli, prezentele strălucite ale Tamarei de Lempicka, ale lui Erte, Dupas, Chipăruș, Schliepstein, Wally Wieselthier, Mestrovic stă față în față cu o selecție bogată și impecabila de lucrări ialienești, situând pe același plan artele majore și pe cele minore. Lucrare de Tamara de Lempicka Dansatori în costume orientale de Demetre Chipăruș Eșarfă
Anii năvalnici: Lumea Deco by Corespondență din Italia de la Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105582_a_106874]
-
Dupas, Chipăruș, Schliepstein, Wally Wieselthier, Mestrovic stă față în față cu o selecție bogată și impecabila de lucrări ialienești, situând pe același plan artele majore și pe cele minore. Lucrare de Tamara de Lempicka Dansatori în costume orientale de Demetre Chipăruș Eșarfă albastră de Tamara de Lempicka Cererea unei piețe însetate de noutate, dar și de tradiția artizanantului artistic italian a dus la o veritabilă explozie a unei producții de extraordianre forme de obiecte și de forme decorative, de la lămpile lui
Anii năvalnici: Lumea Deco by Corespondență din Italia de la Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105582_a_106874]