117 matches
-
volum interesant, „Liliecii ... între mit și adevăr”, iar în 2003 a publicat volumul „Chiroptera” din „Fauna României”. Cu studiul liliecilor din Moldova s-a ocupat și V. Ionescu (1961 - 1968). Pe baza acestor studii s-au instituit programe pentru protecția chiropterelor din România. CAPITOLUL I 1. MORFOLOGIA, ANATOMIA ȘI SISTEMATICA CHIROPTERELOR 1.1. Morfologie Chiropterele au corpul alcătuit din cap, trunchi și coadă, iar de trunchi sunt prinse membrele anterioare și membrele posterioare. Capul Este alcătuit dintr-o parte craniană mai
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
a publicat volumul „Chiroptera” din „Fauna României”. Cu studiul liliecilor din Moldova s-a ocupat și V. Ionescu (1961 - 1968). Pe baza acestor studii s-au instituit programe pentru protecția chiropterelor din România. CAPITOLUL I 1. MORFOLOGIA, ANATOMIA ȘI SISTEMATICA CHIROPTERELOR 1.1. Morfologie Chiropterele au corpul alcătuit din cap, trunchi și coadă, iar de trunchi sunt prinse membrele anterioare și membrele posterioare. Capul Este alcătuit dintr-o parte craniană mai voluminoasă și o parte facială cu un bot vizibil. Gâtul
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
din „Fauna României”. Cu studiul liliecilor din Moldova s-a ocupat și V. Ionescu (1961 - 1968). Pe baza acestor studii s-au instituit programe pentru protecția chiropterelor din România. CAPITOLUL I 1. MORFOLOGIA, ANATOMIA ȘI SISTEMATICA CHIROPTERELOR 1.1. Morfologie Chiropterele au corpul alcătuit din cap, trunchi și coadă, iar de trunchi sunt prinse membrele anterioare și membrele posterioare. Capul Este alcătuit dintr-o parte craniană mai voluminoasă și o parte facială cu un bot vizibil. Gâtul este relativ scurt. Gura
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
anterioare și membrele posterioare. Capul Este alcătuit dintr-o parte craniană mai voluminoasă și o parte facială cu un bot vizibil. Gâtul este relativ scurt. Gura este mărginită de buze, iar împrejurul nărilor tegumentul rămâne nud, formând rinarium-ul. La unele chiroptere, tegumentul din jurul nărilor se cutează formând foițele nazale (formațiuni foliacee) ca niște pliuri, în grosimea cărora se află niște cartilaje subțiri (Fam. Rhinolophidae - partea bazală se numește potcoavă, iar partea superioară ce se prelungește pe frunte se numește lance, între
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
nu secretă lapte ci servesc doar la fixarea puiului în timpul zborului. 1.2.2. Scheletul Datorită adaptării la zbor, acesta s-a madificat, mai ales cel apendicular. Craniul: Are forme foarte variate. Craniul facial sau rostrul se reduce la multe chiroptere mici, oasele craniului se sudează de timpuriu și suturile se șterg. Oasele premaxilare se reduc, la rinolofide sunt reduse doar la niște lamele palatine, iar la vespertilionide acestea se depărtează pe linia mediană și se sudează fiecare la maxilarul corespuzător
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
caninii au forma unor colțișori lungi și ascuțiți (folosesc la sfărâmarea chitinei insectelor), premolarii sunt mai scurți decât caninii, dar cu aspect asemănător. Molarii prezintă mai multe vârfuri legate printr-o creastă de smalț de forma literei Wtip dilambodont. Dentiția chiropterelor este difiodontă - dentiția de lapte și definitivă. Formula dentară: Este folosită deoarece numărul de dinți variază de la o familie la alta și de la un gen la altul. Se scrie sub formă de fracție, la numărător se scrie numărul de dinți
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
extrimități, datorită prezenței tunicii musculare din pereții lor, prezintă între 8 - 10 sau 15 contracții peristaltice pe minut, ritm care crește o dată cu creșterea temperaturii mediului ambiant. 1.2.5. Aparatul repirator Laringele este bine dezvoltat și asigură multor specii de chiroptere posibilitatea de emitere în timpul zborului a unor sunete de frecvență înaltă numite ultrasunete. Laringele crește în suprafață și volum datorită dezvoltării musculaturii sale. La rinolofi este prezentă o placă anterioară a cartilajului cricoid la care este sudat primul inel traheal
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
fără cartilaje și care se poate aplatiza când liliacul nu emite ultrasunete. Plămânii au un volum mare în corelație cu dimensiunile cutiei toracice, în general plămânul drept este mai mare ca stângul ca urmare a poziției asimetrice a inimii. La chiropterele mari plămânul drept are patru lobi iar cel stâng doi, la cele de talie mică lobulația tinde să se șteargă. 1.2.6. Sistemul nervos Encefalul chiropterelor prezintă emisfere mai mari acoperind, în parte, tuberculii quadrigemeni. La microchiroptere encefalul este
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
este mai mare ca stângul ca urmare a poziției asimetrice a inimii. La chiropterele mari plămânul drept are patru lobi iar cel stâng doi, la cele de talie mică lobulația tinde să se șteargă. 1.2.6. Sistemul nervos Encefalul chiropterelor prezintă emisfere mai mari acoperind, în parte, tuberculii quadrigemeni. La microchiroptere encefalul este neted - lisencefal - prezentând regiunile auditive deosebit de întinse în detrimentul celor vizuale, care sunt reduse. Tuberculii quadrigemeni sunt bine dezvoltați, la nivelul acestora, mai ales la nivelul celor posteriori
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
la unele specii, având rol în recunoașterea puilor de către mamă și invers sau în localizarea prăzii. Gustul este dezvoltat, dacă prada are gust neprielnic va fi evitată a doua oară de către lilieci. Simțul stato-acustic are un deosebit rol în viața chiropterelor. Mușchii urechii medii -tensorul timpanului și al scăriței foarte bine dezvoltați, sunt responsabili de tensiunea lanțului de oscioare care conduce sunetul de la timpan la urechea internă. Cele două organe receptoare - static și auditiv - sunt așezate în partea posteror ventrală a
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
timpan la urechea internă. Cele două organe receptoare - static și auditiv - sunt așezate în partea posteror ventrală a craniului și sunt atât de mari încât la unele specii aproape că se ating între ele pe linia mediană. Ochiul și vederea. Chiropterele sunt animale crepusculare și nocturne. Ele au ochii normal conformați, dar cu unele particularități. La Microchiroptere, mușchi ciliari sunt slab dezvoltați, sclerotica foarte subțiată și pigmenții se confundă cu coroida, iar retina nu prezintă vase de sânge și este constituită
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
unele specii cele două utere pot fuziona între ele pe anumite porțiuni dând uterul bipartit (Barbastella), uterul bicorn (Rhinolophus) sau uterul simplu (unele Vespertilionidae). La acest din urmă tip, cele două utere fuzionează complet dând o singură cameră uterină. Embrionul chiropterelor rămâne în uter până la completa lui dezvoltare și ca atare, chiropterele fac parte din grupa mamiferelor celor mai evoluate, Eutheria. 1.3. Încadrare sistematică Clasa MAMMALIA (Linné, 1758) Subclasa THERIA (Parker și Haswell, 1897) Infraclasa EUTHERIA (Gill, 1872) Ordinul CHIROPTERA
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
porțiuni dând uterul bipartit (Barbastella), uterul bicorn (Rhinolophus) sau uterul simplu (unele Vespertilionidae). La acest din urmă tip, cele două utere fuzionează complet dând o singură cameră uterină. Embrionul chiropterelor rămâne în uter până la completa lui dezvoltare și ca atare, chiropterele fac parte din grupa mamiferelor celor mai evoluate, Eutheria. 1.3. Încadrare sistematică Clasa MAMMALIA (Linné, 1758) Subclasa THERIA (Parker și Haswell, 1897) Infraclasa EUTHERIA (Gill, 1872) Ordinul CHIROPTERA (Blumenbach, 1779) 1.3.1. Familia RHINOLOPHIDAE (Bell, 1836) Aparține ordinului
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de aproximativ o lună. Migrația: De obicei este o specie sedentară, în unele cazuri migrează până la 1300 km. Comportamentul social: Formează colonii nu prea mari de 20-30 de indivizi sau trăiește solitar. Longevitatea: Trăiește 3-5 ani. CAPITOLUL II 2. BIOLOGIA CHIROPTERELOR 2.1. Chiropterele și mediul înconjurător Ca urmare a dobândirii capacității de zbor, chiropterele prezintă o serie de particularități anatomice, fiziologice și comportamentale unice în lumea animală. Printre cele mai importante se numără metabolismul extrem de accentuat, care necesită mari rezerve
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
lună. Migrația: De obicei este o specie sedentară, în unele cazuri migrează până la 1300 km. Comportamentul social: Formează colonii nu prea mari de 20-30 de indivizi sau trăiește solitar. Longevitatea: Trăiește 3-5 ani. CAPITOLUL II 2. BIOLOGIA CHIROPTERELOR 2.1. Chiropterele și mediul înconjurător Ca urmare a dobândirii capacității de zbor, chiropterele prezintă o serie de particularități anatomice, fiziologice și comportamentale unice în lumea animală. Printre cele mai importante se numără metabolismul extrem de accentuat, care necesită mari rezerve lipidice și un
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
migrează până la 1300 km. Comportamentul social: Formează colonii nu prea mari de 20-30 de indivizi sau trăiește solitar. Longevitatea: Trăiește 3-5 ani. CAPITOLUL II 2. BIOLOGIA CHIROPTERELOR 2.1. Chiropterele și mediul înconjurător Ca urmare a dobândirii capacității de zbor, chiropterele prezintă o serie de particularități anatomice, fiziologice și comportamentale unice în lumea animală. Printre cele mai importante se numără metabolismul extrem de accentuat, care necesită mari rezerve lipidice și un aport crescut de oxigen, incapacitatea de a-și construi adăposturi, suspendarea
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
cele mai importante se numără metabolismul extrem de accentuat, care necesită mari rezerve lipidice și un aport crescut de oxigen, incapacitatea de a-și construi adăposturi, suspendarea cu capul în jos în poziția de repaus și ecolocație. Pe de altă parte, chiropterele au un ciclu biologic complex, cu perioade de vulnerabilitate maximă, ceea ce le conferă statutul de animale cu cerințe speciale față de mediu. În cele ce urmează, vom aborda o serie de aspecte, parte din ele inedite, ale interacțiunilor dintre lilieci și
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Pe măsura diminuării progresive a numărului de adăposturi naturale, prin degradarea peșterilor ca urmare a vizitării lor intensive și prin tăierea abuzivă a pădurilor, liliecii sunt din ce în ce mai expuși presiunilor antropice. 2.1.2. Adăposturi permanente și adăposturi sezoniere De regulă, chiropterele au un adăpost de bază, câteva adăposturi tranzitorii sau de pasaj, situate pe traseul de migrare înspre sau dinspre locurile de iernare și mai multe adăposturi ocazionale. Adăpostul de bază poate fi permanent sau sezonier, în cel de al doilea
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
vară, instalată în etajul superior al peșterii, de unde excrementele liliecilor se preling pe pereți și formează pe planșeul nivelului inferior un depozit de guano proaspăt, care în atmosfera umedă a peșterii constituie un mediu propice pentru dezvoltarea microbilor. În absența chiropterelor, atmosfera subterană este mult mai curată decât cea de la exterior, deoarece peșterile reprezintă un mediu extrem, practic neafectat de poluarea biologică (Karakoca et al. , 1995). Analize microbiologice efectuate în Peștera Urșilor de la Chișcău și în Peștera Vântului, unde nu există
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Megachiropterele din genul Rousettus generează ultrasunetele cu ajutorul limbii, care produce un dublu click extrem de scurt, de numai câteva milisecunde. Spectrul de frecvență este mult mai larg, cuprins între 15.000 și 150.000 Hz. Modalitatea atât de diferită prin care chiropterele generează semnalele de ecolocație reprezintă unul din argumentele cele mai solide în sprijinul ipotezei unei evoluții diferite a celor două subordine. Ultrasunetele emise de microchiroptere sunt caracteristice fiecărei specii, diferențele fiind date de frecvență, lungime de undă și de amplitudine
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
pentru speciile gemene Myotis myotis și M. blythii. Acești lilieci pot fi întâlniți atât solitari sau în grupuri mici, cât și în colonii mai mari, compacte, acest comportament fiind dictat de temperatură și de numărul lor. În sectorul populat de chiroptere din Peștera de la Rarău (Moldova), temperatura a variat în timpul iernii între 2,0 și 5,8°C (Valenciuc, 1973). În peșterile din Oltenia și Banat, (Dumitrescu et al., 1963) au înregistrat o gamă mai largă de temperaturi, cuprinse între - 2
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
petrcându-și o mare parte din iarnă aproape de intrare sau chiar în adăposturi mai puțin protejate de frig, cum sunt copacii sau clădirile. 2.1.6.5. Letargia diurnă Letargia diurnă (sau somnolența) este o stare caracteristică perioadei de activitate a chiropterelor, în care temperatura lor corporală coboară ziua sub valoarea din timpul nopții. Acest proces adaptativ le permite ca, în perioadele de repaus, să-și conserve energia atât de necesară în momentele critice ale ciclului biologic. Astfel, letargia diurnă estivsală și
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
studiu de ecologie și poate urmări trei aspecte: Determinarea numărului de indivizi a uneia sau mai multor specii și a densității lor pe unitatea de suprafață, într-o arie geografică sau într-un adăpost. Studierea impactului mediului asupra faunei de chiroptere și invers, a faunei de chiroptere asupra mediului. Studierea fluctuațiilor numerice ale unor populații de-a lungul sezoanelor sau anilor. Cele mai potrivite momente pentru aprecierile cantitative sunt : în sezonul cald, când se constituie coloniile de vară (seara când liliecii
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
trei aspecte: Determinarea numărului de indivizi a uneia sau mai multor specii și a densității lor pe unitatea de suprafață, într-o arie geografică sau într-un adăpost. Studierea impactului mediului asupra faunei de chiroptere și invers, a faunei de chiroptere asupra mediului. Studierea fluctuațiilor numerice ale unor populații de-a lungul sezoanelor sau anilor. Cele mai potrivite momente pentru aprecierile cantitative sunt : în sezonul cald, când se constituie coloniile de vară (seara când liliecii ies la vânătoare); în sezonul rece
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
liliecii se află în hibernare în adăposturi. Prin aceste metode am determinat liliecii din colonia de hibernare din Grota Mare de pe Dealul Repedea, jud. Iași. Exemplu: în cadrul coloniei mixte de hibernare din Grota Mare de la Repedea am estimat populația de chiroptere între 2 - 55 indivizi în anul 2004. 3.4. Metode calitative Sunt utilizate pentru determinarea speciilor existente în anumite areale. 3.4.1. Metoda perimetrelor Se efectuează în orașe pe anumite perimetre. Am utilizat această metodă pentru determinarea speciilor de
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]