641 matches
-
În mare parte locuințele sunt ăn stare bună și foarte bună,construite din materiale durabile. Din totalul locuințelor 27% sunt construite din materiale durabile, circa 43% sunt construite din materiale semidurabile și circa 30% sunt construite din materiale nedurabile (paiantă, chirpici, lemnă. Din totalul locuințelor existente, circa 28% sunt în stare bună, 36% în stare mediocră și 36% în stare rea. Zona de locuințe are o structură cu o bună însorire și orientare. Fațadele caselor sunt deschise către căile de circulație
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
care să facă colosala brânză. Este mai bine s-o faci cu mâinile. Se oprește să scrie: "Scolastica este o vastă și frumoasă catedrală, în care toate problemele de construcție au rezultat în secolele de admirabilă întreprindere, dar făcută cu chirpici". Și continuă: Fii excentric, fiul meu, fii excentric cât poți, că mai încolo, înnoți pe uscat. Tonții care îl numesc extravagant pe cel de-alături, cât ar da să fie! Să nu te clasifice; fii ca vulpoiul care cu coada
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
reținut-o de mâini: — Nu pleca. Fă pe mine, am gâfâit. A devenit rigidă. — Idiotule. Fac orice cu alții, dar pe tine te iubesc. împrejurul grădinii zoologice e muntele cu zidul medieval minat, din care coboară în cascadă case din chirpici, fără electricitate, fără apă, cartiere sălbatice, capsule temporale unde oamenii trăiesc atât de disperați și rupți de univers, încât fetele lor umblă desculțe și nevoalate și se oferă trecătorilor pentru pâine... — închipuie-ți că te-ai fi născut aici, i-
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Iași („Studii Monografice: Pașcani și împrejurimile”, Vol. I, Paul Nechifor, 1997 - Iași); - 1975 - suprafața de 127,97 ha și o populație de 1296 de locuitori (349 de familii). Densitatea medie - 10,2 locuitori/ha. Locuințele: 5% din cărămidă, 10% din chirpici, 85% din lemn și paianță, pe fundament de piatră și beton. Acoperite cu tablă și țiglă într-un procent de 10%, internită 70%, iar restul cu stuf, paie și carton (bitum). Are o școală cu cinci săli de clasă, construită
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Sirețel, iar din 1929 din comuna Lespezi, județul Iași. În 1975, satul cu o suprafață de 4150 ha în vatră, avea 230 de gospodării (776 de persoane) și densitatea de 18,7 locuitori/ha. Locuințele erau construite din cărămidă (10%), chirpici (40%), restul din lemn, pe o fundație de piatră și beton. Acoperite cu tablă și țiglă (20%), iar în rest cu șindrilă, carton, internită. Are o școală de tip Spiru Haret cu cinci săli de clasă, acoperită cu tablă. Activitățile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Biserica a fost construită lângă școală și sfințită în anul 1937. Magazinul mixt și restaurantul sunt așezate la D.J. 208. Satul este străbătut de D.J. 208 și de calea ferată București - Suceava Nord (1869). Casele sunt construite din cărămidă (40%), chirpici (30%), iar restul din vălătuci din lut și lemn. Casele sunt acoperite cu internită, carton, paie și stuf. Primele case din satul Heci au apărut de o parte și de alta a pârâului Trestioara, în special pe panta de nord
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mai largă decât celelalte străzi, inundată de lume în zilele de târg și sărbători, dădeau un farmec aparte târgului de altătdată. - 1975 - suprafața de 59,03 ha, populația de 979 de locuitori, 335 de case (80% din cărămidă, restul din chirpici și lemn). Construcțiile erau acoperite cu tablă (80%), iar restul cu șindrilă și internită. Satul era de tip adunat, casele de tip vagon cu beciuri de piatră, din care au mai rămas, puține, pe strada principală. Exista o școală cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cantități suficient de mari, dar nu mai este folosit. Doar nisipurile aluvionare și pietrișurile din Valea Siretului sunt folosite în construcții. Luturile loessoide care altădată erau folosite la olărit, la fabricarea cărămizilor și teracotei, astăzi sunt folosite doar la prepararea chirpicilor. Apa, care curge pe Valea Siretului și care se găsește pe versanții teraselor sub formă de pânze freatice, poate fi folosită în diferite scopuri economice: apă potabilă, irigații, iar după terminarea barajului de la Cotul Doctorului va putea avea și alte
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
o subunitate economico-socială, locul statornic al unei familii. Când tânăra familie hotăra să-și facă o casă, localiza pământul, apoi era chemat preotul pentru a binecuvânta locul și pe gospodari. Casele erau construite fie din lemn „pe furci”, fie din chirpici (amestec de pământ cu paie și apă) și cărămidă. Temelia era din piatră scoasă din Siret sau adusă din Dealul Mare Hârlău, Dealul Heciului. După ce se ridica și se ajungea la căpriori, se punea un prosop legat cu busuioc pentru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la Paris. Înrudite cu olăritul mai sunt și producerea cărămizilor, a teracotelor și a țiglelor pentru acoperișuri, necesare construcțiilor, care se produceau la Lespezi. Locul care ne amintește de aceste produse se numește „La cărămidărie”. Astăzi se mai fac sporadic chirpici, cărămizi sau bolțari din pietriș și ciment. Cojocăritul se practica într-o măsură mai mică în toate satele, mai mult în târgul Lespezi, unde se lucrau căciuli, cojoace, sumane și bundițe frumos ornamentate. Astăzi mai practică această meserie Ilie și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și calculată disimetrie, unul dintre motivele sale predilecte: lacul, planta, curcubeul. Pe la mijlocul carierei sale de o jumătate de veac, Nicodim a recurs constant la o formă ritualizată, cu decupaj precis și prezență eponimică: inima. Ziditor de masă de altar din chirpici ( lucrare care a figurat pe afișul expoziției itinerate din 2003, de la Mogoșoaia spre Italia, în 2004-5, și Franța, în 2006), Nicodim decupează cordiform placa de lut amestecat cu paie în talisman-carte, dedicată lui Cioran. Artistul a modelat aceleași inimi pe
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
și Eva, din 2004, personaje golemice din bușteni ciopliți la bardă, prinși cu scoabe, capătă haz și forță expresivă prin bricolăi de varii fragmente. Dar liantul, la propriu și la figurat, al etapelor creației lui Ion Nicodim, de la inimile de chirpici înălțate pe herme conice, la cartea de pământ dedicată lui Cioran, până la chivotul cu coconi, este, pentru marele artist, lutul, țărâna lipită de paie tocate, chirpiciul pe care Nicodim l-a titularizat în tabelul alchimic al artelor contemporane.
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
la propriu și la figurat, al etapelor creației lui Ion Nicodim, de la inimile de chirpici înălțate pe herme conice, la cartea de pământ dedicată lui Cioran, până la chivotul cu coconi, este, pentru marele artist, lutul, țărâna lipită de paie tocate, chirpiciul pe care Nicodim l-a titularizat în tabelul alchimic al artelor contemporane.
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
măreție ignorată a unor forme aparent familiare și resursele nemărginite ale unor structuri pe care nu le mai percepem pentru bunul motiv că ne-am pierdut puritatea privirii și capacitatea primitivă, angelică sau paradiziacă, de a vedea lumea dezinteresat. împletitura, chirpiciul, coșnița, inima, trunchiul de copac, creanga, floarea, animalul, bronzul, lemnul, culoarea, textila etc. etc. nu sînt nici pretexte pentru o meditație implicită, nici materiale sau tehnici cu funcție pedagogică, ci, pur și simplu, repere de la sine înțelese ale unei imense
Alte radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9280_a_10605]
-
de jur-împrejur(fossa, agger, vallum- șanț, parapet, ridicătură de pămant)și insetalau corturile edificând un castru. OCUPAȚIILE Locuitorii din aceste zone aveau diferite ocupații, ramura principală fiind agricultura. Cultivau plante cerealiere.Acest lucru este dovedit de resturile de paie din chirpici descoperite în săpăturile arheologice.În așezări s-au găsit râșnițe din rocă vulcanică, acționate de mână sau fragmente din piatră rotativă aparținând unei râșnițe( la Pescari). Se constată în ultimele secole ale mileniului-I-o predominare a râșnițelor de tip
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
oferă imagini de-a gata, el nu prelucrează preexistențe, ci facilitează doar accesul la desfășurarea unui discurs. Chiar dacă formele, tehnica și materialele invocă, de multe ori, protoistoria și universul etnografic, orice implicare simbolică sau metafizică este cu desăvîrșire exclusă. împletitura, chirpiciul, coșnița, inima etc. nu sînt pretexte pentru o meditație implicită, ci simple repere ale unei imense bucurii de a face. ION Pacea: a redat, alături de alți cîțiva colegi de generație, demnitatea artei românești în plin dezmăț realist-socialist. Structură meridională, colorist
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
o populație mai redusă decât media națională, localizate mai departe de orașe 2. Infrastructura satelor identificate drept sărace prin grila FRDS este mai săracă decât în restul comunităților - au mai puține locuințe cu apă curentă, mai multe locuințe construite din chirpici sau paiantă. Izolarea satelor sărace este dată nu numai de distanța lor sporită față de orașe, ci și de faptul că tind să fie mai depărtate și în raport cu drumurile europene și cu centrul de județ. Regăsim în datele analizate ideea formulată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
apărut și ieri, era cerul roșiatic, tulbure, s-a dus lumea la fața locului, au căzut sătenii în genunchi, ca de altă minune. - Hai, Grigore, n-ai văzut ce furtuni au fost, au zburat acoperișurile cât colo, s-a prăvălit chirpiciul, au fost și niște vârtejuri, au învolburat până și leațurile din garduri și nutrețul din șuri, au zis reporterii că-s tornade, dar de... Poate a trăsnit pe undeva, ce mare lucru? - Ei, domn’ profesor, așa-i, anul ăsta nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
lama a rămas ras pe veci! Atunci s-au născut și vagabonzii. Ei nu știau cum fusese orașul înainte decât din spusele părinților. * * * Saga caselor Noi suntem casele care au fost De la Barieră până la Insula Mare, Case din piatră, paiantă, chirpici Acoperite cu țiglă, cu tablă sau lemn Învelite frumos, unse cu smoală sau cer, Cu streșini joase, obloane sau fără, Simple, mărunte, albe și mândre, Adăpostind pe stăpânii noștri de frig, De ochiul cel rău al arșiței verii, De zgomot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
l-am purtat în școală "operator produse ceramice!" Am futut atâția bani ca să ajungi la fabrica de cărămizi? La muncă, gata, sau la păscut! Lasă-mă dracului cu facultatea ta, mai sunt doi care vor să ajungă specialiști în făcut chirpici! Iar internat, iar cărți, haine, mofturi. Măi Vasile, copii nu au nici o vină, nu-i mai înjura, te bate Dumnezeu, s-or descurca ei în viață și fără studii, lasă-i în pace. Tu să taci, curva dracului, te-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
schimba macazul. 53. Mămuța Lențuca, bunică-sa, sfânta satului, a murit într-o dimineață ploioasă de toamnă. Ulițele, țesături de artere, șiroiau nămol și apă tulbure. Țăranii săpau șanțuri și puneau stăvilare saci cu nisip în calea puhoiului, casele de chirpici cădeau retezate de la genunchi. Pârâul se revărsa ca o hemoragie galbenă peste poduri. "Cerul și-a rupt apele, spuneau ursitoarele. Până nu naște una, Dumnezeu nu trage obloanele." Focul în vatră își înghițea fumul precum bolnavul de astm tusea; funinginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
monahale și crescătorii de porci, ba chiar și case pentru sinistrați și copii ai străzii, drept pentru care obținuse niște contracte cu ministerul economic în cauză. De fapt, zicea sibilinic notița de presă, marele întreprinzător... lăsase în urmă case de chirpici neterminate și școli care cădeau in capul elevilor și al dascălilor lor, calculatoare plantate cu ghiotura acolo unde încă nu ajunsese invenția lui Edison etc. etc. ... Bănuiala, neacoperită cu probe concludente, zicea tot știrea de presă, era că generosul capitalist
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
1 E 1.970 1.820 4. Cu pereți din paianta, planșee și șarpantă din lemn, avînd instalații sanitare, electrice și încălzire cu sobe cu combustibil solid P sau P+1 E 1.810 1.685 5. Cu pereții din chirpici, vălătuci sau pămînt bătut, planșee și șarpantă din lemn, avînd instalații sanitare și electrice și încălzire cu sobe cu combustibil solid P 1.690 1.600 6. Cu structura din beton armat, orice sistem de învelitoare, avînd insta- lații sanitare
DECRET nr. 256 din 14 iulie 1984 privind îmbunătăţirea regimului de construire a locuinţelor şi modificarea unor reglementări referitoare la stabilirea preţurilor limită ale locuinţelor care se construiesc din fondurile statului, a preţurilor de contractare ale locuinţelor proprietate personală şi a preţurilor de vînzare ale locuinţelor din fondul locativ de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106663_a_107992]
-
tablă: 1 - pînă la 25mp 930 lei/mp - peste 25mp 750 lei/mp Cu pereți din lemn sau schelet din lemn cu umplutură din cărămida: 3 - pînă la 25mp 1060 lei/mp �� - peste 25mp 805 lei/mp Cu pereți din chirpici sau vălătuci: 3 - pînă la 25mp 800 lei/mp - peste 25mp 625 lei/mp ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3 Șoproane Din lemn sau alte materiale, indiferent de folosință 3 310 lei/mp ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4 Pătule Cu pereți din șipci 4 690 lei/mp Cu pereți
DECRET nr. 256 din 14 iulie 1984 privind îmbunătăţirea regimului de construire a locuinţelor şi modificarea unor reglementări referitoare la stabilirea preţurilor limită ale locuinţelor care se construiesc din fondurile statului, a preţurilor de contractare ale locuinţelor proprietate personală şi a preţurilor de vînzare ale locuinţelor din fondul locativ de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106663_a_107992]
-
și perne cu ciucuri aurii. Venise cu ea de la Odesa, în anii revoluției din Rusia.Trăsura obosise, dar caii erau minunați. Grigori îmbătrînise în Medgidia. Avea nasul roșu de la vînt, nu de la băutură. Era înstărit. Își ridicase casă mare de chirpici, în cartierul turcesc, curte, grajd și cotețe. Își făcuse cheagul de pe urma cailor, nu din muscăleala lui cu trăsura. Era însurat cu o bulgăroaică pe care o adusese din Silistra. Bulgăroaica, frumoasă, nimic de zis, își mai făcea din ochi cu
Grigori by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7902_a_9227]