118 matches
-
din Oligocen, cu 25 milione de ani în urmă. Chitina este unul din constituenții cuticulei la insecte, păienjeni sau crustacee, și are rol protector. Combinată cu carbonatul de calciu ea devine rigidă și formează exoscheletul crustaceelor, de exemplu al melcilor. Chitina găsită în cuticul artropodelor este chitină alfa, în care lanțurile de molecule de chitină sunt alineate de manieră antiparalelă prin legături de hidrogen. La brahiopode, la cefalopode și la anelide se găsește chitină beta unde lanțurile de molecule sunt aliniate
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
ani în urmă. Chitina este unul din constituenții cuticulei la insecte, păienjeni sau crustacee, și are rol protector. Combinată cu carbonatul de calciu ea devine rigidă și formează exoscheletul crustaceelor, de exemplu al melcilor. Chitina găsită în cuticul artropodelor este chitină alfa, în care lanțurile de molecule de chitină sunt alineate de manieră antiparalelă prin legături de hidrogen. La brahiopode, la cefalopode și la anelide se găsește chitină beta unde lanțurile de molecule sunt aliniate de manieră paralelă. Chitina gama este
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
cuticulei la insecte, păienjeni sau crustacee, și are rol protector. Combinată cu carbonatul de calciu ea devine rigidă și formează exoscheletul crustaceelor, de exemplu al melcilor. Chitina găsită în cuticul artropodelor este chitină alfa, în care lanțurile de molecule de chitină sunt alineate de manieră antiparalelă prin legături de hidrogen. La brahiopode, la cefalopode și la anelide se găsește chitină beta unde lanțurile de molecule sunt aliniate de manieră paralelă. Chitina gama este mai rară, întâlnită la brahiopode. La ciuperci, chitina
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
formează exoscheletul crustaceelor, de exemplu al melcilor. Chitina găsită în cuticul artropodelor este chitină alfa, în care lanțurile de molecule de chitină sunt alineate de manieră antiparalelă prin legături de hidrogen. La brahiopode, la cefalopode și la anelide se găsește chitină beta unde lanțurile de molecule sunt aliniate de manieră paralelă. Chitina gama este mai rară, întâlnită la brahiopode. La ciuperci, chitina este un component esențial al peretelui lateral și protejează celule fungince de mediul încojurător. Chitina participă activ în rigiditatea
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
artropodelor este chitină alfa, în care lanțurile de molecule de chitină sunt alineate de manieră antiparalelă prin legături de hidrogen. La brahiopode, la cefalopode și la anelide se găsește chitină beta unde lanțurile de molecule sunt aliniate de manieră paralelă. Chitina gama este mai rară, întâlnită la brahiopode. La ciuperci, chitina este un component esențial al peretelui lateral și protejează celule fungince de mediul încojurător. Chitina participă activ în rigiditatea peretului fungal. Polimerul de chitină de origine biologică este sintetizat prin
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
chitină sunt alineate de manieră antiparalelă prin legături de hidrogen. La brahiopode, la cefalopode și la anelide se găsește chitină beta unde lanțurile de molecule sunt aliniate de manieră paralelă. Chitina gama este mai rară, întâlnită la brahiopode. La ciuperci, chitina este un component esențial al peretelui lateral și protejează celule fungince de mediul încojurător. Chitina participă activ în rigiditatea peretului fungal. Polimerul de chitină de origine biologică este sintetizat prin activitate enzimatică numită sinteza chitinei. În Saccharomyces cerevisiae au loc
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
la anelide se găsește chitină beta unde lanțurile de molecule sunt aliniate de manieră paralelă. Chitina gama este mai rară, întâlnită la brahiopode. La ciuperci, chitina este un component esențial al peretelui lateral și protejează celule fungince de mediul încojurător. Chitina participă activ în rigiditatea peretului fungal. Polimerul de chitină de origine biologică este sintetizat prin activitate enzimatică numită sinteza chitinei. În Saccharomyces cerevisiae au loc mai multe activități de sinteză a chitinei în locații diferite intracelular și la anumite etape
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
molecule sunt aliniate de manieră paralelă. Chitina gama este mai rară, întâlnită la brahiopode. La ciuperci, chitina este un component esențial al peretelui lateral și protejează celule fungince de mediul încojurător. Chitina participă activ în rigiditatea peretului fungal. Polimerul de chitină de origine biologică este sintetizat prin activitate enzimatică numită sinteza chitinei. În Saccharomyces cerevisiae au loc mai multe activități de sinteză a chitinei în locații diferite intracelular și la anumite etape ale înmugurire a acestei ciuperci unicelulare. Acest component organic
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
întâlnită la brahiopode. La ciuperci, chitina este un component esențial al peretelui lateral și protejează celule fungince de mediul încojurător. Chitina participă activ în rigiditatea peretului fungal. Polimerul de chitină de origine biologică este sintetizat prin activitate enzimatică numită sinteza chitinei. În Saccharomyces cerevisiae au loc mai multe activități de sinteză a chitinei în locații diferite intracelular și la anumite etape ale înmugurire a acestei ciuperci unicelulare. Acest component organic este în general bine suportat de către țesuturile biologice, și este utilizat
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
lateral și protejează celule fungince de mediul încojurător. Chitina participă activ în rigiditatea peretului fungal. Polimerul de chitină de origine biologică este sintetizat prin activitate enzimatică numită sinteza chitinei. În Saccharomyces cerevisiae au loc mai multe activități de sinteză a chitinei în locații diferite intracelular și la anumite etape ale înmugurire a acestei ciuperci unicelulare. Acest component organic este în general bine suportat de către țesuturile biologice, și este utilizat în cosmetică sau în tratamentul arsurilor. În chirurgie este utilizat ca fir
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
tratamentul arsurilor. În chirurgie este utilizat ca fir chirurgical, datorită rezistenței, flexibilității și faptului că este biodegradabil, resorbindu-se pe măsură ce rana se vindecă. Se pare că are proprietăți care accelerează vindecarea rănilor la oameni. Ocupații asociate cu nivele înalte de chitină, cum ar fi prepararea crustaceelor, sunt predispuse unor rate crescute de astm. Studii recente arată că chitina poate juca un rol în introducerea de alergii la oameni. Șoarecii tratați cu chitină dezvoltă un răspuns alergen, caracterizat prin creșterea proteinei interleukin-4
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
resorbindu-se pe măsură ce rana se vindecă. Se pare că are proprietăți care accelerează vindecarea rănilor la oameni. Ocupații asociate cu nivele înalte de chitină, cum ar fi prepararea crustaceelor, sunt predispuse unor rate crescute de astm. Studii recente arată că chitina poate juca un rol în introducerea de alergii la oameni. Șoarecii tratați cu chitină dezvoltă un răspuns alergen, caracterizat prin creșterea proteinei interleukin-4 în celulele sistemului imunitar. Pentru acești șoareci, un tratament adițional cu enzima chitinoasă anulează răspunsul. este de
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
rănilor la oameni. Ocupații asociate cu nivele înalte de chitină, cum ar fi prepararea crustaceelor, sunt predispuse unor rate crescute de astm. Studii recente arată că chitina poate juca un rol în introducerea de alergii la oameni. Șoarecii tratați cu chitină dezvoltă un răspuns alergen, caracterizat prin creșterea proteinei interleukin-4 în celulele sistemului imunitar. Pentru acești șoareci, un tratament adițional cu enzima chitinoasă anulează răspunsul. este de asemenea folosit pentru a filtra apelor uzate: aceasta face lanțuri de care se atașează
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
cu enzima chitinoasă anulează răspunsul. este de asemenea folosit pentru a filtra apelor uzate: aceasta face lanțuri de care se atașează elemente ionizabile a materiei organice (vezi chitosan). Este folosită în industria alimentară la fabricarea sucurilor.. Studii recente arată că chitina induce o creștere a efectivității mecanismelor de apărare ale plantelor. Este menționată și ca îngrașământ care poate îmbunătății producția. Chitosan este derivat din chitină și este folosit ca element de biocontrol în agricultură și horticultură. Chitina este folosită în industrie
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
materiei organice (vezi chitosan). Este folosită în industria alimentară la fabricarea sucurilor.. Studii recente arată că chitina induce o creștere a efectivității mecanismelor de apărare ale plantelor. Este menționată și ca îngrașământ care poate îmbunătății producția. Chitosan este derivat din chitină și este folosit ca element de biocontrol în agricultură și horticultură. Chitina este folosită în industrie în multe procese. Este folosită ca aditiv pentru a stabiliză și pentru a da consistență mâncărurilor sau produselor farmaceutice. De asemenea acționează ca un
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
Studii recente arată că chitina induce o creștere a efectivității mecanismelor de apărare ale plantelor. Este menționată și ca îngrașământ care poate îmbunătății producția. Chitosan este derivat din chitină și este folosit ca element de biocontrol în agricultură și horticultură. Chitina este folosită în industrie în multe procese. Este folosită ca aditiv pentru a stabiliză și pentru a da consistență mâncărurilor sau produselor farmaceutice. De asemenea acționează ca un liant în vopsele, materiale textile sau adezivi. Membrane de separare și rășini
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
folosită ca aditiv pentru a stabiliză și pentru a da consistență mâncărurilor sau produselor farmaceutice. De asemenea acționează ca un liant în vopsele, materiale textile sau adezivi. Membrane de separare și rășini pentru schimbul de ioni pot fi produse din chitină. Chitina este al doilea polimer produs în lume după celuloză. Se produce din crustacee marine, iar producția este estimată la 2,3.10 t (~1 g/an/m) din care: Este estimat că s-ar putea produce 75000 de tone
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
ca aditiv pentru a stabiliză și pentru a da consistență mâncărurilor sau produselor farmaceutice. De asemenea acționează ca un liant în vopsele, materiale textile sau adezivi. Membrane de separare și rășini pentru schimbul de ioni pot fi produse din chitină. Chitina este al doilea polimer produs în lume după celuloză. Se produce din crustacee marine, iar producția este estimată la 2,3.10 t (~1 g/an/m) din care: Este estimat că s-ar putea produce 75000 de tone de
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
este al doilea polimer produs în lume după celuloză. Se produce din crustacee marine, iar producția este estimată la 2,3.10 t (~1 g/an/m) din care: Este estimat că s-ar putea produce 75000 de tone de chitină pe an prin captură de moluște..
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
chimic pânza este compusă din: fibroină, alfa-alanină, acid glutamic, albumină și sericină. Se cunosc 6 tipuri de glande care produc diferite tipuri de mătase: Mătasea are o rezistență la forța de tracțiune similară nailonului și materialelor biologice, cum ar fi chitină, colagenul sau celuloza, dar este mult mai elastic. Se poate întinde mai mult înainte de a se rupe. Unii păianjeni au un cribellum, care posedă aproape 40.000 de pori. Fiecare por produce o singură fibră foarte fină. Fibrele sunt trase
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
atmosferic pătrunde în organism prin orificii de pe laturile abdomenului numite stigme. Stigmele se continuă cu tubușoare ce se ramifică și ajung până la ultimele celule. Tubușoarele se numesc trahee și pentru a fi mereu deschise prezintă în interior un firișor de chitină în spirală Are loc mai apoi transformarea sistemului circulator lacunar într-un sistem circulator închis, ceea ce face ca lichidul care circulă prin el să devină cu o structură tot mai complexă, iar funcțiile și posibilitățile de menținere a compoziției sale
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
termină cu telson. Segmentele opistosomei acarienilor sunt contopite. Corpul arahnidelor este acoperit cu o cuticulă chitinoasă. Cuticula apără animalul de dușmani și previne deshidratarea, de aceea arahnidele pot supraviețui în zonele aride. Duritatea cuticulei este oferită de proteinele incrustate cu chitină. De cuticulă sunt atașați mușchii. Sistemul nervos este constituit din creier, masă ganglionară și lanțul nervos ventral. Creierul este format din 2 regiuni: protocerebron - situat anterior - care inervează ochii și tritocerebron - situat posterior - care inervează chelicerele. În prosoma arahnidelor este
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
și de organ copulator. Masculii au organe filiere speciale în apropierea orificiului genital. Membrele locomotoare sunt formate din 7 articole, ultimul articol se termină cu gheare. Aceste gheare sunt folosite la deplasare pe suprafețe verticale. Opistosoma este acoperită cu o chitină mai subțire. Pe parte posterioară ventrală a ei se află organele filiere alungite. Culoarația este diferită: unele specii au o culoare de albastru-cobalt ("Haplopelma lividum"), negru cu dungi albe ("Aphonopelma seemanni"), picior cu marcaje galbene ("Eupalaestrus campestratus"), prosma și picioarele
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
vierme parazit. Are 2 gazde: melcul de apă (limnea) și rumegătoarele, în special oaia, în ficatul cărora crește. Este bine adaptat condițiilor de viață; este acoperit cu un tegument care formează o cuticula cu rol de apărare împotriva sucurilor digestive(chitina). Tegumentul și pătură musculară de sub el formează împreună "teaca musculo-cutanee". După formă corpului el se clasifică în grupă "platelminți" (viermi cu corpul plat). face parte din clasa viermii. Boală parazitara a ficatului pe care o produce se numește "gălbeaza (a
Viermele de gălbează () [Corola-website/Science/304665_a_305994]
-
ul este o polizaharidă care se realizează din chitină - substanță rezultată în urma procesului de tratare a carapacelor de creveți, precum și a altor crustacee, cu hidroxid de sodiu. Spre exemplu o carapace de crab conține 25 procente chitină și 75 procente carbonat de calciu. A fost folosit la reducerea nivelului
Chitosan () [Corola-website/Science/328667_a_329996]