620 matches
-
muzica și antren, pe o scenă festivă, care se termină cu un minut înainte de Anul Nou. Mulțimea începea și cântă în cor numărătoarea inversă a secundelor ultimului minut, si la secundă 0 începeau focurile de artificii. Eu stăteam muta, alții chiuiau, simțeai că uite așa se scurge timpul mereu, dar parcă, acum, cumva, îl opream din mers, capturând memoria clipei. Apoi același vuiet al mulțimii, acelasi excitment, cumv a în unison, din oameni complet diferiți, adunați acolo prin șansă. Trăiam momentul
Toronto – Celebrarea Anului Nou by http://revistaderecenzii.ro/toronto-celebrarea-anului-nou/ [Corola-blog/BlogPost/339607_a_340936]
-
fumează și ne luptăm pe un segment de piață prea mic. Doamnă mi-a răspuns, cu bucurie în glas, de fapt cu bucurie nedisimulată în glas: "sigur că avem locuri, de astăzi înainte suntem nefumători peste tot". După ce i-am chiuit în receptor și am adăugat că este o veste grozavă, ea mi-a confirmat că se bucură la rândul ei nespus. Și că, deși fumătoare cu state vechi, i-a fost mereu greu să stea atâtea ore în aerul ăla
Ultima noapte de război, întâia noapte de dragoste by https://republica.ro/orasul-nu-mai-fumega-ultima-noapte-de-razboi-intaia-noapte-de-dragoste [Corola-blog/BlogPost/338507_a_339836]
-
umeri. Vulturii se transformau în îngeri bărbați și berzele în îngeri femei. Aveau părul lung inelat și fețe frumoase. La auzul trilului de păsărele din copaci se apropiau de oameni și împreună cu ei, făceau cerc în jurul lalelelor, încingeau hora și chiuiau de veselie. De după copacii înalți și falnici, nici animalele nu se lăsau mai prejos și își făceau apariția zglobiu, alăturându-se îngerilor și oamenilor. Când păsărelele oboseau, atunci oamenii, îngerii și animalele începeau să cânte în locul lor. În apropierea unui
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391008547.html [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
și în lumină râd gingașe flori. Pe tot cuprinsul meu cântă-nceputuri cu glasuri calde de privighetori. N-a fost nicicând atâta fericire sub cerul blând al ultimei iubiri, când s-a trezit la viață-ntreaga-mi fire și-a chiuit prelung din împliniri. Fântânile au apă vie-n ciuturi, în înserare au dat buzna zori, iar ochii-ntineriți privesc cu-uimire cum din tristețe și din amăgiri cresc mângâiați de-o nouă strălucire ai fericirii mele trandafiri. Anatol Covali Referință
SUB VRAJÃ SUNT E SOARE-N PLÂNS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1450038550.html [Corola-blog/BlogPost/378437_a_379766]
-
Festivalul luminilor. Se închisese circulația pe întreg bulevardul, iar câteva zeci de mii de oameni se îmbulzeau să ia lumini. Se făceau proiecții pe Cercul Militar, pe Novotel, pe Palatul Telefoanelor și pe Palatul Regal. Era frumos. Băieții mei au chiuit de fericire: „Tati, ne-ai adus la film fără bilet!” Da, popor cât pentru zece mall-uri ieșise la distracție gratis într-o seară parfumată de vineri, după ploaie. N-am mai stat pe margine, ne-am aruncat direct în
Trăiește, distrează-te, crapă! by https://republica.ro/traieste-distreaza-te-crapa [Corola-blog/BlogPost/339009_a_340338]
-
Lăsat în valurile care dispărură după fuga sirenei, neobositul Trache se duse în separeu. --Păi, ce faceți aici? Haideți, bă fraților, să vă arăt eu cum se bea gospodărește, ce mama dracului, numai apă, numai apă!? Firfirică și ai lui chiuiră de bucurie: --Am spus eu că domnu’ Trache este de-al nostru? Gospodar de petrecere, da’...d-ăla țapăn. Zamfirescu se opuse: --Domnu’ Trache, plecăm! Gata! Plătește ce-ai comandat și...hai! Trache se uită lung la el: --Păi, se
TRANDAGIRUL SIRENEI-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1447763726.html [Corola-blog/BlogPost/374899_a_376228]
-
Apropierea de fiii tăi s-o dorești; Cu sufletul la gură, să tânjești, Să te bucuri de ea. Acum ești singura acasă, Nestânjenita, fără pretenții, Fără reproșuri. Ce-o veni, o veni! Asculta ! Bate la ușă, Inima-ți bate , iti chiuie, Te simți în ceruri, Amețita, Dezrobita, Dezlănțuita, Fericită. **** COEUR EN LIESSE Des voix célestes Doucement te bercent. Monologue triste, Monologue gai... Monologuer, Réciter, jouer... Rien ne te presse, Rien ne te stresse. Soudain, tu es une autre. C'est țoi
TE LEAGĂNĂ DOMOL -(PATRU VERSIUNI: ROMÂNĂ,FRANCEZĂ,ITALIANĂ,EBRAICĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1442361046.html [Corola-blog/BlogPost/373067_a_374396]
-
ale cerului, din caierul meu torcând iubire Ție ... Din imensitatea cea fără de hotar, atinge-mi fruntea să-Ți simt primăvara, ce mă-miresmeză cu prospețimea ei ... Sunt rugul aprins de adierea Ta ... În fiecare rază a Ta, reînvie lin pământul, și chiuie Stejarul ... A răsărit o ghindă ! În roua Duhului Tău Sfânt m-am cufundat și mugurul mi s-a deschis în dalbă floare, înmiresmată de dor, de drag, de Tine. Dimineață caldă îmi este sufletul, cu raze albe și cântece blânde
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1410229746.html [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
vreo frunză, amintiri rupte din pomul vieții scrise de mâna destinului. Când trecuseră anii? Parcă mai ieri cobora pe-o coajă de copac lunecând peste pârâul de frunze ce șerpuia din buza ogașului până jos lângă ochiul trist de apă, chiuind... Un zâmbet amar își făcu loc în colțul gurii amintindu-și merele Măriucai... Sărea gardul și-și umplea sânul cu ele apoi i se așeza la poartă mușcând zgomotos din măr privind-o adânc în ochi ca pe o promisiune
LA RĂSCRUCE DE VIEȚI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1444746468.html [Corola-blog/BlogPost/382296_a_383625]
-
au avut-o în cadrul Taberei Medievale organizate în Bistrița (Heidenfeld), unde au cântat chiar și în deschiderea concertului Haggard din august 2010. Trupa dorește să reînvie cultură muzicală din secolele 11-16, să întrețină și să mulțumească onoratul public îndemnat să chiuie, să țopăie și să dănțuiască într-o atmosferă deosebit de prieteneasca și veselă. Vor cânta atât muzică laică din sec. XI-XVI (piese maghiare, spaniole, germane, franceze, scoțiene, irlandeze, macedoniene) cât și muzica proprie cu nunațe medievale. Repertoriul cuprinde în mare parte
Medieval Valentine’s Party! by http://www.zilesinopti.ro/articole/1813/medieval-valentines-party [Corola-blog/BlogPost/97079_a_98371]
-
SĂNĂTATEA Iarna-i încă instalată, geru-i aspru și tăios, Însă, nu-i ca altădată, nici romantic, nici frumos. . . Doamne, unde-i bucuria, zarva mare a pierit, Ea-mi umplea Copilăria, strigam: ,, Iarna a venit!”. Când ningea întâia oară, toți copii chiuiau, Era mare sărbătoare, săniile își scoteau. Tata, îmi făcea patine dintr-un lemn și un balot, Se mira lumea de mine, când le arătam ce pot! Sus pe deal la Burduhosu, la biserică apoi, O făceam pe șmecherosu, când aveam
IONEL DAVIDIUC by http://confluente.ro/articole/ionel_davidiuc/canal [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
SE PIERDE SĂNĂTATEAIarna-i încă instalată, geru-i aspru și tăios,Însă, nu-i ca altădată, nici romantic, nici frumos. . .Doamne, unde-i bucuria, zarva mare a pierit,Ea-mi umplea Copilăria, strigam: ,, Iarna a venit!”. Când ningea întâia oară, toți copii chiuiau,Era mare sărbătoare, săniile își scoteau. . .Tata, îmi făcea patine dintr-un lemn și un balot,Se mira lumea de mine, când le arătam ce pot!Sus pe deal la Burduhosu, la biserică apoi,O făceam pe șmecherosu, când aveam
IONEL DAVIDIUC by http://confluente.ro/articole/ionel_davidiuc/canal [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
ce spune autoarea despre regretatul Liviu Vasilică: “Interpretarea lui Liviu Vasilică este cea care a prins cel mai bine specificul cântecelor de haiducie, de voinicie, de joc și veselie. Este cea mai autentică interpretare, identificându-se cu cea a țigăneștenilor, chiuind pe ton înalt din când în când, dar mai ales spre finalul versului. Cântecele acestea au specificul lor care le face să fie deosebite de tot restul zonelor geografice. Atacarea directă a sunetelor din registrul înalt, cu un ambitus foarte
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_elena_buica_intoa_georgeta_resteman_1346065144.html [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
sensibil- imaginare sunt infinite: vântul sună, frânge, pleacă, urlă jalnic, miaună, trezește din vis, farmă, leagănă, sfâșie, naște, despică, răscolește, zvârle, suspină, mângâie, arde, scutură, poartă, îngheață, stinge, umple, trece-n șuier, suflă, cântă, viscolește, pătrunde, mugește, visează, clatină, viuește,, chiuie, mișcă, duce, se îmflă, întoarce, iese, mână, flutură, vâjâie, bate lin și dulce, desprinde, acoperă, împreună camp și cer, aromește, frământă, stă, lovește, risipește, desface. Că sensurile figurate sunt majoritare, este lesne de observat. Epitetele vântului por fi grupate pe
SIMFONIA EMINESCIANĂ A VÂNTULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1421351126.html [Corola-blog/BlogPost/374595_a_375924]
-
eminescian? Vântul vesel lipsește din poezia lui. Ca intensitate, această mișcare a aerului pleacă, la EMINESCU, de la adiere și zefir, la vijelie și furtună, viscol, uragan. Vântul este perceput auditiv(sună, urlă, miaună, suspină, trece-n șuier, cântă, mugește, vuiește, chiuie, vâjâie-ncet),tactil(mângâie, arde, îngheață), olfactiv(aromește, îngreunează cu miros). La fel de vastă este aria elementelor răscolite de vânt: oceanul, capul poetului, nisipul pustiurilor, fruntea încinsă de gânduri, flăcările, părul ușile, ferestrele sparte, trestiile, frunzele, creanga, marea, codrii, florile de
SIMFONIA EMINESCIANĂ A VÂNTULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1421351126.html [Corola-blog/BlogPost/374595_a_375924]
-
jos. Și cu toții, fericiți, Afară ieșim grăbiți, Strângem bulgări mari de nea, Ridicăm un om din ea. Alergăm, ne înghiontim, Și la săniuș fugim, Toată ziua ne jucăm, Nu simțim cum înghețăm. Iarna este friguroasă, Însă nouă nu ne pasă, Chiuim, ne veselim, Iarnă, tare te iubim! (din volumul "Universul copilăriei", Editura Emma, Orăștie, 2015) Referință Bibliografică: VINE IARNA! / Marioara Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2177, Anul VI, 16 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Ardelean : Toate
VINE IARNA! de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1481887477.html [Corola-blog/BlogPost/362489_a_363818]
-
de zi națională nu mai înseamnă aproape nimic. Reversul tuturor acelor ani de oprimare stă într-o nepăsare probabil nu greu de înțeles. Nu știm (poate aici s-ar potrivi un «încă») să ne bucurăm ca americanii, lansând artificii și chiuind de bucurie la o astfel de ocazie, cum știu ei să o facă atât de natural de 4 iulie. Iar copiile, exagerările sunt penibile. La noi, singurul lucru relevant este dacă primim ziua liberă. Sfânta zi liberă. Și primim. Iar
1 decembrie, doar o zi liberă? by http://www.zilesinopti.ro/articole/1241/1-decembrie-doar-o-zi-libera [Corola-blog/BlogPost/99816_a_101108]
-
de dinapoi, lupii așteaptă . Li se deslușesc coamele zburlite și colții. Scrie luna pe colții lor! Mârâie îndârjit. Câte unul îndrăznește să se apropie. Cu toporișca într-o mână, cu cealaltă bătând cu strășnicie în alambic, bătrânul merge pe lângă căruță chiuind, lăsându-se pe baza instinctului iepei. Parcă știind că puiul ei este în pericol, iapa ține pasul cât să bată el toba aceea făcătoare de rachiu. Și-ar fi putut țâșni să-și încerce norocul! Ca să ajungă la mânz lupii
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439040365.html [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
obrajii aprinși ca jarul și mâinile încleștate: una pe topor, alta pe serpentină. Simte cum îl lasă puterile: nici chiuitura n-a fost strașnică, și bătaia în alambic a fost cam moale, inima-i ajunge în gâtlej făcându-l să chiuie întretăiat, iar picioarele, de atâta mers de-andăratelea, prind a-și aminti de câți ani îl slujesc și-ar vrea un răgaz de odihnă. Se oprește. -Adică sunteți mai șireți ca mine? le strigă moșul lupilor. Vreți să mă sleiesc, să
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439040365.html [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
cu pușca la cătare destrămă cântecul plin de Dumnezeu al bătrânului! Se umplu pădurea de schelălăit! * La cârciuma ,, M-o lăsat muierea,, bădia Chițâgoi a venit cu rachiul lui de-acasă. Că doar n-a luat alambicul degeaba și-a chiuit juma de noapte lupilor! -Ia mai zi o strigătură, moșule, de-aia de scoală și morții din morminte, darămite pe mine din somn! îl îndemna pădurarul. Și moșul, numai inimă, striga: -Hai cuțât, cuțât, cuțât... (PREMIUL I la Concursul Internațional
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439040365.html [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
rar, mestecând fiecare silabă în parte. Pentru el totul era un ritual, de la primitul și băutul ceaiului de mentă și până la intrarea în Djemaa el-Fna. Cum destăinui numele istorisirii, un cârd de copii apăru ca din pământ și începu să chiuie și să se scălâmbe în jurul negrului, implorându-l să le spună câteva ceva despre acel rege. Însă Belay îi refuză promițându-le totuși că o să le-o istorisească tuturor mai târziu, după maghrib. Iar puștanii, mulțumiți de răspuns, o apucară
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_lui_belay.html [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
roll. Un dansator confiscă tot momentul: își pupă partenerele de moment și ne face complici la treaba asta, se întinde cu jumate de metru mai mult decât ceilalți, se bâțâie mai cu spor și nu pleacă de pe scenă odată cu ei, chiuie în repetate rânduri. Ne îndeamnă să facem ca el, deși e evident că nu putem, pentru că-s scaune în jur și avem o mobilitate mult mai scăzută, în general. „C'mon everybody” și noi nimic. Ne lasă în pace doar
Astă seară facem glume de tranziție by https://republica.ro/asta-seara-facem-glume-de-tranzitie [Corola-blog/BlogPost/338195_a_339524]
-
puișorii și boboceii și m-am gândit că le-ar prinde bine ceva de mâncare! De le-ați fi văzut cu ce drag îmi zâmbeau când au văzut ce „bunătăți” le pregătisem! Eram așa de mulțumită că îmi venea să chiui de plăcere. Rețin foarte bine și momentul când am spălat pentru prima dată niște hăinuțe. Erau murdare de lut (argila)... deoarece au fost folosite la muncă de construcții... Nici nu le puteam stoarce atât erau de grele... Aveam aproape șase
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_tatiana_stefan.html [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
reculegere în cimitir. Cimitirul, mormântul, crucea, sunt sacramentalii. Parte din sfintele sacramente. O continuare a Sfintei Liturghii. O formă de evlavie populară, izvorâtă dintr-una din legile Bisericii, aceea de a-i cinsti pe cei morți! Cum? Dându-le băutură? Chiuind și dansând? Încingând certuri și uneori bătăi în toată regula? Fiindcă țiganii își aduc și arsenalele complete: cuțite, săbii, iatagane. Să fie, în caz de nevoie. Cine se duce în cimitir de Paștele Blajinilor are parte de spectacole gratuite, pe
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_rastalmacite_de_pastele_bl_cezarina_adamescu_1335197798.html [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
se învețe minte. Chiar acum un ceas, luminăția sa, stăpâna noastră, a vorbit cu sfinția-sa. Pe când vorbeau ele așa fericite și se îndreptau spre parc, iar Silvia călca pentru prima oară în viața ei cu tălpile goale pe pietriș chiuind de la înțepături, un om cu o privire foarte încruntată le opri, se înclină și le spuse: - Înalta noastră stăpână vrea să vă vadă! Pe tine și pe fiara pădurilor! Acum! Urmați-mă! Micuța contesă, bătu, foarte încântată, din palme și
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]