162 matches
-
fi niște oameni normali...aproape fericiți.” “Hai în căsuță! mă convinge soră-mea. Dacă stăm pe burtă, se poate respira ... “ Am adormit câteva clipe. Pulpele de pui și grătarul, cu bere rece, se odihneau în zgomotul de camioane, muzică și chiuituri. Chiar m-am relaxat. La magazinul sătesc, de unde soră-mea își cumpărase în urmă cu doi ani o broască de grădină, ne-am întâlnit cu un mustăcios din grupul nostru. “Dacă vreți pește, pentru acasă, vă duc eu. Mi-am
LA POJEJENA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_pojejena_corina_lucia_costea_1340442517.html [Corola-blog/BlogPost/358353_a_359682]
-
spre clasă dornic, ca întotdeauna, să fie primul. Se auziră două-trei afirmații de aprobare, mai multe țipete și grupul se năpusti după cel ce luase startul atât de vijelios. Nu-l ajunse nimeni până la ușa clasei și Sandu scoase un chiuit de bucurie ridicându-și brațele în chip de învingător... Cele două ore de după pauză au fost, cel puțin în mintea acelor elevi, cele mai lungi din semestrul ce încheia anul școlar. Sandu își furișa privirile spre banca a doua, asupra
MUNTELE SIHAŞTRILOR (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Muntele_sihastrilor_1_marian_malciu_1373620658.html [Corola-blog/BlogPost/365345_a_366674]
-
nu erau suficiente pentru toți. Făceau cu rândul nu mai conta cine conduce, cine cu cine urca pe sanie. Tot ce conta era sa alunece la vale! Doamne câtă frumusețe! Zburau săniile pe pârtie de ziceai că au aripi! Și chiuiturile se ridicau până la cer. Gabriela făcu o manevră greșită iar sania zbură de pe alee peste pantă căzând vreo 3 metri. Se strânseră toți în jurul ei. - Ești bine? - întrebă Luciana - Te-ai lovit? - întreba Mihaela - Te doare?-veni și Nicu îngrijorat
LUCIANA (FRAGMENT) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1449582504.html [Corola-blog/BlogPost/342641_a_343970]
-
Într-o frumoasă dimineață de vară, Dănuț s-a cerut reînfășat. După ritualul de spălare adecvat mi-a venit ideea să-l scot afară în razele domoale ale soarelui de munte. Nu mai zic spectacolul piciorușelor pedalând fericite însoțite de chiuituri care s-au auzit și-n laborator unde Marga tocmai se pregătea să vină la supt. Am cam fost urecheat dar Dănuț și-a căpătat păpica gol goluț iar înfășarea a fost înlocuită de un fel de maiou care-i
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1412756080.html [Corola-blog/BlogPost/353039_a_354368]
-
se va întoarce cu siguranță! - Crezi tu asta, Buni? - Chiar așa cred! Mai liniștită, Tincuța se întoarse acasă. Începu să își spele dințișorii în fiecare dimineață și în fiecare seară. Într-o zi, privindu-se atentă în oglindă scoase un chiuit de bucurie. Dințișorul năzdrăvan revenise la ea. Acum chiar părea mai mare, mai alb și mai strălucitor. Era atât de drăgălaș încât, pentru a nu-l supăra, începu să îl spele chiar de mai multe ori pe zi, de fiecare
POVESTEA DINŢIŞORULUI NĂZDRĂVAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1437635856.html [Corola-blog/BlogPost/373180_a_374509]
-
și ea pășea mândră, așa cum îi stătea bine viitoarei Împărătese, spre nuntașii veseli, care o priveau cu drag. Domnul o privea zâmbind când ajunse lângă El, lângă mirele ei drag și lângă nuntași, care se opriseră din joc și din chiuit. Și apoi îi spuse: - Dragă Prințesă, spune-mi, ești gata să te măriți? - Da Doamne, abia aștept să mă mărit cu Făt tânăr și frumos al meu și să facem tot ce ne vei spune. - Dragul meu Făt tânăr și
PRINŢESA LALELELOR PARTEA A III A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391350426.html [Corola-blog/BlogPost/353787_a_355116]
-
lumea i-a zis în batjocoră - Onelca. Onelca nu făcea rău nimănui. Pleca pe linia-mare șolompăind din picior, pe lângă gard. Știam când trece, chiar dacă nu o vedeam. Avea obiceiul să râdă de una singură. Râdea tare, cu sughițuri și cu chiuituri. Însă, cel mai mult îi plăcea să cârâie, la răscruciul Muscoaicăi. Se proțăpea chiar în mijlocul drumului și începea: Cârrr! ... Cârâia cât putea de tare, ținând-o așa, fără să respire, până când se făcea roșie ca para focului. Aveai impresia că
OAMENI DE NISIP , ROMAN-TRILOGIE, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_tril_ioana_stuparu_1382885200.html [Corola-blog/BlogPost/342041_a_343370]
-
de a ajunge în vârf și nebunia credinței că ești stăpânul universului. Apoi apăruse El și centrul universului se schimbase. Atât de mult încât atunci când El părăsise viața ei, universul dispăruse în totalitate. Cei doi cățărători atinseră buza defileului, iar chiuiturile lor se sparseră de-a lungul văii, într-o horă de ecouri mulțumite de viață. - Heeeiii, cine e cel mai tareee? În timp ce ea se pregătea să renunțe la viață, ceilalți se bucurau, trăind-o din plin, nepăsători la durerea ei
ARIPI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1431414019.html [Corola-blog/BlogPost/359834_a_361163]
-
merge până pe spate, din ea fiind tăiată gura), pavă (bucata de pânză de sub braț), cline (clinuri), barburi (clinuri care se desprind de la cusătură de pe piept și dau lărgimea, curpen (încrețitura de la mânecă). Doamna Suciu Floarea compune poezii, cântări, pricesne și chiuituri. Una din poezii este dedicată soțului dumneaei și meșteșugului acestuia, cioplitul în lemn: „Cioplește, bade, cioplește,/ Cioplește cu securea/Până-i găta lingura/ Și mai dă și cu ciocanu/ Până ce îi faci găvanu./ Cioplește, bade, nu sta,/Că și eu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
până să ajungă ei, deja se legase hora și se auzeau chiote de veselie. Când îi văzură pe Maria și pe Ion cu fetița în brațe, îngerii se îndepărtară câțiva pași. Oamenii și animalele se opriră din joc și din chiuit. Priveau mirați, minunându-se de ce vedeau, că dintr-odată Maria și Ion erau părinți și singuri numai erau. Văzându-i voioși și cu fetița în brațe, oamenii îi întrebară: - Marie, Ioane, cum de aveți această fetiță frumușică? - Ei, Domnul s-a-ndurat
PARTEA A II A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391173330.html [Corola-blog/BlogPost/363740_a_365069]
-
înflorit. Acest car cu coviltir de salcie înflorită și împodobit cu flori de liliac era „GOVIA” flăcăilor, cu care veneau în sat, cântând și chiuind. În car erau erau și lăutarii, cu clarinet, viori, țambal și tobă. Cântecele lăutarilor și chiuiturile flăcăilor, dădeau un farmec deosebit Goviei. Cu această splendoare de car, flăcăii și lăutarii străbăteau ulițile satului. Ieșeau femeile și fetele pe la garduri să-i privească...Striga câte-o vecină: -Ieșiți, făă, că trece Govia! Și Govia trecea cu alai
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
și batiste înflorate...Alergau flăcăii să le prindă...Dar și ele fugeau în jurul carului, într-un joc de-a v-ați ascunselea...Până la urmă, se lăsau prinse , îmbrățișate și sărutate. Și acest vârtej de bucurie, din care explodau râsete și chiuituri, străbătea aproape tot satul, până când Govia ajungea în Piață. Aici se dejugau boii, în timp ce lăutarii cântau hore și sârbe. Între timp, alți flăcăi aduceau „odoarele”. Acestea se „strigau” la Govie, când se aduna tot satul la horă după amiază. Pe la
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
a fost transmis în direct de câteva televizuni și primit cu entuziasm de bolnavi, care, deși nu au înțeles prea bine ce făcea Alina cu cămila, măgărușii și gândacii, pe masa din fața lor, au salutat permanent cu urale, ovații și chiuituri. Din păcate, starea de agitație persistă și după plecarea artistei, personalul medical fiind pus neîncetat în situația de a recupera bolnavii de pe tavan, lustre și dintre gratiile de la etajul IV al cladirii, pe unde încearcă să se strecoare, în încercarea
Regina porno cu suflet de aur by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19986_a_21311]
-
fugă cu un iepure (zicând că acela este "„copilul meu cel mai mic”") și să se lupte cu un urs (despre care spune că este "„un unchiu bătrân de 999 de ani și 52 de săptămâni”"). Urmează o întrecere de chiuituri în care dracul chiuie de se cutremură pământul, răsună văile și clocotesc mările. Nepărând a fi impresionat, țăranul îl avertizează pe drac că țipătul său îl va asurzi și-i va distruge creierul, așa că-l leagă cu un ștergar la
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
său îl va asurzi și-i va distruge creierul, așa că-l leagă cu un ștergar la ochi și la urechi după care îl lovește în mod repetat peste tâmplă cu un ciomag de stejar, pretinzând că acesta ar fi efectul chiuiturilor sale. Creatura se întoarce îngrozită în Iad. Scaraoschi îl trimite furios pe un alt drac, care-l provoacă pe Prepeleac la un concurs de aruncat buzduganul. Diavolul aruncă buzduganul atât de sus, încât nu se mai vede, și apare abia
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
parte. Întrecerile lui Dănilă cu dracii sunt cuprinse toate în tipologia lui Aarne și anume: 1) înconjurarea iazului cu iapa în spinare (nr. 1082); 2) întrecerea în fugă (nr. 1072); 3) lupta diavolului cu ursul (nr. 1071); 4) întrecerea în chiuituri (nr. 1084); 5) aruncarea buzduganului (nr. 1063); 6) întrecerea în blestemuri (nr. 1094) și 7) scărmănarea dracului de către copii (nr. 1149). Aceste întreceri apar în unele variante populare românești. Astfel omul se înfruntă cu dracul în „Tâlharul cel vestit” (culeasă
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
Cu o acuratețe remarcabilă a informației, a întocmit mai multe antologii de poezie și proză românească. Ca folclorist a tipărit culegerea "Cântece poporane moldovenești" (1928), unde relevă repertoriul rapsodului Nastasă Crețu din Drăgușeni - Suceava (231 de cântece bătrânești, hore și chiuituri).
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]
-
București, 1904, III+345 p. 29. "Vartolomei Mazerean, Domnia lui Ștefan cel Mare și cea a lui Ștefan Tomșa", "edată de Sim. Fl. Marian", Societatea tipografică bucovineană în Cernăuți, Suceava, 1904, IV+59 p. Ediții "princeps "postume 30. "Hore și chiuituri din Bucovina, adunate de... ", ediție îngrijită de Liviu Marian, Academia Română, Librăria "Socec" "et comp"., București, 1910, XIX+182 p. 31. "Istoria literaturii române din Bucovina", Fundația Culturală "Leca Morariu", Tipografia "ROF", Suceava, 2007, 78 p. 32. "Botanica poporană română", vol
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
luau de mână și mă învârteau și pe mine în horă, băteau din palme sau le frecau ca după un lucru bine făcut, azvârleau cu căciula în tavan, chiuiau, râdeau în hohote și scoteau fel de fel de exclamații și chiuituri, așa cum știu să o facă ardelenii din tot sufletul. Acum, privind prin sita vremii, mi se pare că entziasmul de atunci, parcă a fost o prefigurare a zilelor din decembrie 1989. Păstrând proporțiile, pot spune că era aceeași suflare în
Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
o dea la naș. Pornind de la bucătărie și îndreptându-se spre masa nașilor, acompaniată de primaș, aceasta chiuie: Din jocurile mai mult jucate la nunți erau: „De-a lungul” și „Învârtita”, jocurile feciorești ca: Sârba, Brâul, Bătrâneasca și Cernuta. După chiuitul găinii starostele adună cinstea, începând de la nași și continuând cu toți mesenii care îi cinstesc pe miri, cu bani sau cu alte daruri, spunând: „De la noi atât, de la Dumnezeu mai mult!”. În același timp închină fiecare un pahar cu mirii
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
iubește neamul”. A mai editat culegerile de folclor: „Inimioara - adecă Floarea poeziei naționale din cei mai buni scriitori români pentru uzul tinerimii române” (1885, ed. a 2-a în 1907), ˝Trandafiri și Viorele˝ (1886, ed. a 4-a în 1912), „Chiuituri de care strigă flăcăii la joc, Opșaguri, cât pilite, cât cioplite și la lume împarțite” (1887), „Starostele sau datinile de la nunțile românilor ardeleni” (1890), „Povești din popor” (1895, editat sub auspiciile ASTREI și premiat de Asociație), „Bocete” (1897), „Românul în
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
Balade, colinde și bocete din Maramureș și Cântece poporane din Maramureș. Descântece, vrăji, farmece și desfaceri. Cele două volume conțin balade istorice și voinicești, colinde, bocete, cântece de dragoste, de jale și de supărare, cătănești, cântece satirice, cântece de petrecere, chiuituri ș.a., toate însoțite de referințe despre localități și informatori și de note explicative. Cele mai multe texte au fost culese din Berbești (700) și Ieud (150). Editată cu sprijinul lui G. T. Kirileanu, colecția a fost bine apreciată de Ovid Densusianu pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
afară de personalități, eroii pândeau din manuale și catacombe, trebuia doar să găsești momentul potrivit să-i distribui pe plăcuțele străzilor și-ale instituțiilor: mergea și prin rocadă sau la nimereală, unde se elibera un loc. Pe lângă uruitul tramvaielor noaptea sau chiuiturile maiștrilor care dirijau vagoanele pe rampe, depoul cu vocație habsburgică și aspect preistoric mai avea o problemă: gardul. O minte strâmbă și necugetată ridicase un adevărat zid al Berlinului între muncitori și cea mai apropiată prăvălie cu băuturi. Nici Honnecker
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
numai să vii cu oalele Înapoi! - Se poate, jupân Angheluță? se arătă jignit băietanul. În puțină vreme, hangiul ieși cu oalele aburinde și cu un burduf de apă, ajutându-l pe Ionuț să le așeze În rădvan. Se auzi apoi chiuitul flăcăului, plesnetul biciului, și trăsura porni mai departe, pe drumul mare al Sucevei. Căpitanul mâncă friptura cu poftă și dădu pe gât carafa de vin. În han mai rămăsese doar Angheluță, dar asta nu putea dura mult, căci hanul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
riposta În fața unui atac se diminua pe măsură. Trupele din spate nu aveau cum să ajungă la cele din față, iar manevrele erau aproape imposibile. Deodată, ceea ce lui Oană i se părea inevitabil se produse. De pe culmea dealului se auziră chiuituri puternice și un grup de călăreți coborî panta, năpustindu-se asupra avangardei ienicerilor. Erau Îmbrăcați În straie de țărani, peste care purtau platoșe din piele. Nu păreau a avea alte arme decât săbii ușor Încovoiate sau, unii, chiar iatagane turcești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]