93 matches
-
Acolo apoi apetiturile diurnelor, favorilor, misiunilor în străinătate, arenzilor, punerilor în slujbă nu împing la acea vânătoare de candidaturi care la noi privește deputăția, în cea mai mare parte, ca o mină californiană de afaceri lucrative, ca un mijloc de chiverniseală, ca o cale pentru a-și aduna bani albi pentru zile negre. În Englitera interese reale conduc și inspiră pe alegători și toți se dau de-o parte în fața aceluia pe care ei îl cred mai apt pentru apărarea acelor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
T. este scrisă aproape în întregime de Al. Macedonski. Poezia satirică, înrâurită de Béranger și în linia lui N. T. Orășanu, dar cu resurse superioare de versificație, își găsește temele în tarele vieții politice: demagogia, venalitatea și oportunismul, goana după chiverniseală. Întâmplări în aparență neînsemnate declanșează verva poetului, care extrage de aici efecte polemice și de umor neașteptat. Date reale, altele fanteziste, aluzii la secrete și intrigi de cabinet ministerial sau la afaceri veroase (afacerea Strousberg, de pildă) se succedă într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290084_a_291413]
-
mic și deci „nevrednicu de a ține casă“. În aceeași situație se află și Alexandru cu Ilinca, ambii servitori în casa unchiului băiatului, Marin postăvarul. Cererea lor de căsătorie nu poate fi acceptată căci „să văzu nevârstnici, vreun mijloc de chiverniseală nu are nici o parte, nici alta“, susține consiliul ecleziastic, dar s-ar putea găsi o mică portiță de salvare. Marin, în calitate de stăpân și rudă, ar fi trebuit să-i păzească mai bine pentru a evita ca în casa lui să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mare nu o dă și de o dă, cărui ipochimen o dă?“ Să vedem cine este ipochimenul atât de contestat: „neamu de boier mare să fie nu este, vreun acaret și pământ nu se află, fără numai toate acaretele și chiverniseala și al său ipsolipsis în jocul cărților rezeamă“, ba ei au auzit că este plin de datorii pe care abia așteaptă să și le achite cu zestrea primită, adică cu partea lor de moștenire. Iată de scris încâteva rânduri vânătorul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu timpul i-a devenit ca și fiică. Ea primește 4 000 de taleri, în plus, fiul cel mare are sarcina de a se ocupa personal de viitorul ei, căutându i un soț pe măsură: „să-i cauți cu oareșicare chiverniseală un om să o căsătorești“. Pe locul doi, cu 1 000 de taleri, se află Sultana, fata medelnicerului An drei, fina boierului. Cu 500 de taleri sunt înzestrate o serie de fete sărace și orfane, fiicele unor mici boieri sau
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cum socoteala se potrivește cu cea făcută deja de socru, se decide restituirea lucrurilor lipsă sub formă de bani, plus darurile dinaintea nunții. Este adevărat, văduva ar merita și parte din casa bărbatului ei, dar acesta nu prea a avut „chiverniseală“ și atunci nu are de unde să ia. Câtă chiver niseală o fi avut Pătrașco diacon nu putem ști, dar diata tatălui arată că protopopul nu era atât de sărac. Dinastie de preoți, protopopul Radu este fiul popii Necula din Câmpulung
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
între ține singură. Deci un bărbat care nu e capabil să se chivernisească pe el, nu va avea grijă de familia sa. prima grijă a unui soț este aceea de a se ocupa de casă și soție, cu „căutare“ sau „chiverniseală“. El trebuie să-i asigure un cămin, o casă cu chirie, în caz că nu are propria casă, să aducă de mâncare în fiecare zi, să-i cumpere, din când în când, câte ceva de îm umbră cat și încălțat. Ne îndeplinirea acestor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
firii femeilor, de ne supune rea, lenea, risipa și hoția acestora. bărbatul își construiește propria imagine despre sine și despre îndatoririle sale în noul menaj. El consideră că trebuie să mun ceas că și să aducă totul în casă, sarcina chiverniselii menajului revenindu-i femeii. Ea tre buie să asigu re hra na cotidiană, să aibă grijă ca soțul și copiii să primeas că cămăși curate și cârpite la timp, să aducă apă, să între țină focul. În plus, ea trebuie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Panului Costin, credința lui Opriș, credința tuturor boierilor Moldovenești..." etc. Dregătoriile sunt creația domnitorului Alexandru cel Bun. Letopisețele Moldovei (vol.I, p.138) ale lui Mihail Kogălniceanu, preluând spusele cronicarului Grigore Ureche, scria: „Tocmitau și Boieriile mari în Sfat, de chiverniseala țării și a pământului Moldovei", după care înșira dregătorii din timpul lui Alexandru cel Bun: Logofăt Mare, Vornic Mare, Postelnic Mare ș.a. Proba existenței dregătoriilor din timpul lui Alexandru cel Bun o face însăși documentul emis în anul 1404 (Surete
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ci toți băieții de țară trăiau așa. De multe ori, făceau cu toții câte o mămăligă mare și luau o scrumbie și o învăleau în hârtie; apoi o băgau în șperla focului și o frigeau și toți mâncau dintrînsa cu atâta chiverniseală încât, când mântuiau scrumbia, era și mămăliga dusă. Și ei erau hărțuiți în toate părțile, ba încă făceau și pentru alții slujbă", încheie autorul, care și el lucrase la o subprefectură ca funcționar care se cunoștea cu călărașii și pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dughene să dea stăpânul dughenei la episcopie din 10 bani - unul, gospodarul care șede în vatra târgului să dea numai câte un leu, cum dau cei de la Galați care au case pe locul mănăstirii Sf. Spiridon, iar la crâșme fiind chiverniseala lor să nu dea nimic; nici femeile sărace, fără bărbați și feciori, nu vor da nimică; dejma de vin să o dea cu vadra ce vor vinde la neguțători - și Episcopia să o ducă unde va vrea iar nu târgoveții
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o parte, când în alta, aducând multă lipsă norodului până se îndrepta, din lipsa lucrătorilor și a materialului ce era totdeauna pe sponci, fiindcă nazârul podurilor, care administra slujba aceasta cu funcția lui cea mare, făcusă iratul Casei apelor o chiverniseală oamenilor săi"2. Desigur, dincolo de abuzurile și corupția factorilor responsabili implicați în procesul aprovizionării cu apă și al distribuției acesteia în capitală, meteahnă lesne observabilă și, din păcate, cronicizată în timp, o realitate poate și mai pregnantă izvora din precaritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe această moșie să aibă a da de toată casa câte 2 lei pe an. Ori care nu vor vrea să dea bani, să lucreze 12 zile pe an, încă 6 de vară și 6 de iarnă ca să fie pentru chiverniseala mănăstirii.” <footnote T. Bălan, op.cit., vol. III, p. 202-204. footnote> Intransigența, abuzurile, plângerile înaintate domniei, divanului domnesc, amenzile și monopolurile pe moară, cârciumă, desfacerea băuturilor, dreptul exclusiv de vânat și pescuit în braniștea mănăstirii, practicate de egumeni și călugări nu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
neogrecești, bulgare, polone: "a chivernisi" (cf. ngr. kivérnisa) cu varianta "a schivernisi", precum și "a isprăvnici" (cf. bg. izpravnik), "a hătmăni" (cf. pol. hatman) etc. Pentru "conducere", "administrare", Grigore Ureche utiliza "chivernisire", "isprăvnicie", "schiverniseală" ("Tocmit-au boierii mari un sfat, de chiverniseala țării și a pămînturilor Moldovei". Temenul "chiverniseală" este întâlnit și cu sensul de "economisire"," agoniseală", "subzistență". Pentru conceptul de "șef", "conducător" erau cunoscuți termenii: "purtătoriul", "socotitoriul" (de sursă populară), iar pentru "adjunct", "locțiitor" se utilizau: "naméstnic" (cf. sl. naměstnikŭ), "caimacam
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
kivérnisa) cu varianta "a schivernisi", precum și "a isprăvnici" (cf. bg. izpravnik), "a hătmăni" (cf. pol. hatman) etc. Pentru "conducere", "administrare", Grigore Ureche utiliza "chivernisire", "isprăvnicie", "schiverniseală" ("Tocmit-au boierii mari un sfat, de chiverniseala țării și a pămînturilor Moldovei". Temenul "chiverniseală" este întâlnit și cu sensul de "economisire"," agoniseală", "subzistență". Pentru conceptul de "șef", "conducător" erau cunoscuți termenii: "purtătoriul", "socotitoriul" (de sursă populară), iar pentru "adjunct", "locțiitor" se utilizau: "naméstnic" (cf. sl. naměstnikŭ), "caimacam" (cf. tc. kazmakam). Necesitatea acceptării neologismelor, revendicată
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
geamătul/ semințiilor înțepenite în umărul nopții” - și arta poetică militantă din „poemul ca înfruntare [...] exprimare sau tescuire” ori, într-un întreg ciclu, Fanariote (din placheta Lapidare, 1981), dezgustul enorm al sentinței asupra universului detracat al dictaturii, ca în Timp de chiverniseli: „Timp de chiverniseli, înăcrit, dedat la pâră/ în carnea-ți dâlmoasă hălăduie strepezi/ scârnave/ ocări și lătrat/ prigoană prăpăd părăsire// aciuați de neunde intrigi meșteșugite împlinesc /turme de feți stârciți împerecheați cu vază// împilați încolțiți/ îngrămădiți îngrădiți încovoiați/ (actul e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
în umărul nopții” - și arta poetică militantă din „poemul ca înfruntare [...] exprimare sau tescuire” ori, într-un întreg ciclu, Fanariote (din placheta Lapidare, 1981), dezgustul enorm al sentinței asupra universului detracat al dictaturii, ca în Timp de chiverniseli: „Timp de chiverniseli, înăcrit, dedat la pâră/ în carnea-ți dâlmoasă hălăduie strepezi/ scârnave/ ocări și lătrat/ prigoană prăpăd părăsire// aciuați de neunde intrigi meșteșugite împlinesc /turme de feți stârciți împerecheați cu vază// împilați încolțiți/ îngrămădiți îngrădiți încovoiați/ (actul e pur și înșirarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
erau valuta forte cu care se mândrea flăcăul. Mai era și câte un Ion al lui Rebreanu care-i sucea capul la vreo Anuță din familii de mari gazde. Nu aveau până la urmă toți comportamentul acestuia. Hărnicia și spiritul de chiverniseală erau totuși apreciate de colectivitate. Flăcăul nu-și privea victima cu ochi de lup sau cu ochii pisicii când pândește vrabia. În lumea satului nu erau atâția ariviști ca acum. Oamenii aveau frică de Dumnezeu și le era teamă de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
unui mesaj inedit pentru spiritul public ardelean de la Începutul epocii moderne. Scrierile lui Franklin XE "Franklin" traduse În Transilvania conțin, În cea mai mare parte, sfaturi pentru dobândirea averii și bunăstării, punând un accent deosebit pe spiritul de agonisire și chiverniseală. Normele pe care le propagă sunt, de fapt, valorile fundamentale ale moralei burgheze și ale spiritului capitalist: prețuirea banului și a câștigului, cultul muncii și al ambiției individuale, spiritul Întreprinzător și de economie. Desigur, era evident că acest univers axiologic
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Mavrocordat voievod la 8 nov. 1734 (7243): „Facem știre...Socotit-am pentru sfânta mănăstire ce se numește Dancul, de aice din Iași...fiind o mănăstire slabă fără moșii, fără vinituri și vrând ca să-i facem ceva agiutoriu de milă spre chiverniseala ei...o am miluit ca să aibă a lua pre tot anul din vama cea mare câte o sută de lei pre an la dziua Sfântului Voievod Arhanghel Mihail.” Vine apoi Grigorie Ghica voievod, care, la 15 aug. 1736 (7244), printr-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
orientării profesionale, odată cu lărgirea gamei de opțiuni prin înmulțirea carierelor fără tradiție. Spre a-și împlini chemarea pedagogică, Heliade Rădulescu se vedea nevoit să nesocotească sfaturile familiei: „m-am făcut apostat din casa părintească, care îmi propunea înainte protecții, slujbe, chiverniseli, și m-am pus în mijlocul zidurilor celor dărâmate ale Sfântului Sava, un biet dascăl cu câțiva leușori pe lună, încongiurat de câțiva școlari săraci, hotărâți și fanatici în prieteșugul meu și în cugetul și alegerea lor“. Ca să se poată dedica
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
modului de gândire. Meditând asupra căilor adoptate în alte țări de procesele regenerării sociale (autocrație luminată, reforme, revoluții), Heliade ajungea să se întrebe: „La noi, cum s-a întâmplat? Alții au lucrat Regulamentul, și noi, oameni cu aceleași idei de chiverniseală și de «așa voi», ne-am schimbat numai hainile, ne-am lăsat părul ca să-l tundem, ne-am lepădat papucii și ceacșirii, ne-am pus pantaloni și pinteni la cizme și am început a ne coafa părul și a ne
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
fac, să nu divulge nimic despre cifra de afaceri a companiei pe care o conduce. Confidențialitatea este o condiție de prim ordin în activitatea lor, la care se adaugă timpul prețios pe care știe să-l drămăluiască, precum o bună chiverniseală a banului, a cifrei de afaceri, pe care este interesat s-o sporească în orice împrejurare și nu în ultimul rând menținerea relațiilor de afaceri cunoscute rentabile. Oamenii de afaceri nu sunt încă suficient de informați despre faptul că dezideratele
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
și pe cele dintîi. Iar Maniu își prezintă demisia pentru a doua oară. Inadaptabil. Partidul rămîne, însă la putere, fără ca șeful lui să-i fi cerut să se solidarizeze cu demisia lui. Grija lui Iuliu Maniu de a nu critica chiverniselile național-țărăniste era evidentă. Iuliu Maniu demisionat, continua să se considere șef al partidului. Nu exercita un control ostentativ, se ferea să-și manifeste pe față autoritatea, menajînd cu multă grijă susceptibilitatea șefului guvernului, care îl suplinea temporar, ca și a
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
De acum înainte, selecția și accesul în școlile de nivel superior celor elementare urmau să fie făcute atât pe criterii valorice, cât, mai ales, pecuniare, fiind favorizați "numai acei feciori care au părinții îndestulați cu avere, ca să le poată purta chiverniseala hranei lor, până ce vor învăța desăvârșit, apoi este slobod să intre și la cele mai mari școale", în detrimentul copiilor "lăcuitorilor celor săraci", pe motivul că prin trimiterea acelora la studii, "în școalele cele mari", părinții ar fi nevoiți să suporte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]