93 matches
-
dintre femeile cu care-am avut recent vreo escapadă? M-o fi pârât la partid!” se frământa el, pe drum. - Bună ziua, tov Mămăligă. - Bună, domnule profesor. Cum mai merg treburile pe la școală? Toate sunt bune? - Da, desigur, răspunse bărbatul. - Tovarășe Chiverniseală, glăsui activistul, ai lucrat pentru noi de ani buni și ai dovedit că ești un fiu devotat al partidului. Iar noi te-am răsplătit întotdeauna pe măsură. Te-am ajutat să studiezi geografia la fără frecvență, să o absolvi și
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
pe Lina a lui Spoitoru din capu’ satului? - Care? Învățătoarea? Cea oacheșă, cu părul lung, negru ca pana corbului prins în coc? Gândurile lui Gică fugiră imediat la Lina. Doar fusese recent a lui, fără nicio împotrivire. - Da, da, tovarășe Chiverniseală.Spune-mi, îți place fata? întrebă Mămăligă. Gică se gândi puțin buimac. În față îi apăru chipul cu ten măsliniu al fetei, cu gura mare și nasul lung, cu ochii imenși, puțin bulbucați. “Merge. Nu e de lepădat. Tovarășii de la
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
prin vis Gică. Bine, sunt de acord, confirmă el, cu voce tare. - Vezi că duminica aceasta la Căminul cultural e mare bal! E sărbătoarea recoltei! Vine și Lina! Acum e momentul prielnic! continuă activistul cu precizările. Și astfel deveni tovarășul Chiverniseală directorul școlii din sat. O ducea bine, foarte bine! Acum avea parte de mult mai multe femei! Dar totul a fost minunat până în ziua fatală, cea cu accidentul. Băuse, ca de obicei, cu cei doi prieteni ai săi, Doru și
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
faci... poți să furi, poți să ucizi... dacă ai lucrat pentru Securitate și ai fost și la Revoluție, ca mine - și ai și dai bani la greu, la cine trebuie, rezolvi totul, nu ca în epoca socialistă...” Totuși, pe Radu Chiverniseală la “Inspectoratul școlar” nu l-au mai ținut în funcție. Nu din cauza accidentului! Ci pentru că a venit unul cu pile mai mari, cu bani mai mulți și mai corupt decât el. A ajuns însă, Radu, din nou director, la școala
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
recunoscute sau nu. Ajunsese astfel și profesor de “Limba română“ iar cu pilele lui ajungea să fie el cel care tăia și spânzura la Comisiile de Bacalaureat din întreg județul, Așa că banii dați pe diplomă avea să-i recupereze imediat. Chiverniseală a candidat în anul următor chiar ca deputat, la alegeri. Fără succes, bineânțeles! Dar și să fii candidat este ceva, că nu oricine poate! Și nu toți pot avea acces la așa ceva! Referință Bibliografică: Dr. Cornelia Păun Heinzel : “Curba destinelor
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
salamul pe cartelă! Stafia asta este dusă! Teama vine din altă parte... e spaima vieții trăite pe datorie, pe credit, pe împrumut... Spaima aceasta poate fi, pentru mulți o șansă. Au pus unii prea multă alergătură pentru "a avea", verbul chiverniselii în exces și al ghiftuielii, și cu vrute și cu nevrute, și prea puțin preț pentru verbul "a fi ", verbul devenirii spre sine, cu modestie și cumpătare, spre iubirea de semeni și Dumnezeu... Iar talpa copilăriei noastre, fie că miroase
CRIZA CA O SALVARE de DONA TUDOR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358773_a_360102]
-
uneori la cules de prune pentru țuică. Ne învățasem să culegem pruna de jos, dar nu pe cea “înflorită”, căci amăra țuica. Totul făcea parte dintr-un tabiet, o rețetă de trai frumos și cumpătat. Nu la întâmplare, ci cu chiverniseală, cu băgare de seamă și recunoștiință. Totul părea să fie conform unui ritual ancestral. Tu doar intrai în rolul ce-ți era desemnat de totdeauna. Repetai aceleași obiceiuri în ritmuri predefinite, transmise ție de bunici și părinți. Era plină de
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
am mărghinit la puțânul pentru trai, sâ puchem aduna șâ pentru zâua când va pleca copchila la casa ei, câ doarâ una avem. N-or chi ele mulchi lucrușoarili, darâ sânt făcuchi cu trudâ șâ sudoarea frunțâ ășchia bătrână și chiverniseala muierii meli. Ș-apoi în privința mămăligii, asta o șchie a o fachi din copchilărie, nu di amu, fiind cea mai mari dintri copchii șâ tu șchii cum îi! Ea trebuia sâ li facâ pi toachi di vre, sau di nu
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
am mărghinit la puțânul pentru trai, sâ puchem aduna șâ pentru zâua când va pleca copchila la casa ei, câ doarâ una avem. N-or chi ele mulchi lucrușoarili, darâ sânt făcuchi cu trudâ șâ sudoarea frunțâ ășchia bătrână și chiverniseala muierii meli. Ș-apoi în privința mămăligii, asta o șchie a o fachi din copchilărie, nu di amu, fiind cea mai mari dintri copchii șâ tu șchii cum îi! Ea trebuia sâ li facâ pi toachi di vre, sau di nu
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
a bilelor de la rulete, de ritmul sonor al afișajelor de la mașinile mecanice, “tăcerea” complice a învârtitului zarurilor și făcutului cărților de joc că n-am zărit o tresărire, semn de plictiseală, oboseală, încruntare la ratare sau zâmbete ușor sfidătoare la “chiverniseală” la o adică, cu părul alb, cohete și distinse în mișcări care trimiteau la tinrerețile lor ademenitoare intens “curtate”, aveau în față mai mereu cafeaua și câte-un pahar de “ceva” care le dădea vigoarea necesară, își numărau câștigul la
DISTRACŢII, LUX NINEACĂ ŞI CRIZA...APROAPE ÎN L.V. (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346492_a_347821]
-
uite așa învățam să fim noi înșine, parte a unui întreg mult mai mare și mult mai important decât oricare dintre noi". „Totul făcea parte dintr-un tabiet, o rețetă de trai frumos și cumpătat. Nu la întâmplare, ci cu chiverniseală, cu băgare de seamă și recunoștință. Totul părea să fie conform unui ritm ancestral. Tu doar intrai într-un rol ce-ți era destinat dintotdeauna. Repetai aceleași obiceiuri în ritmuri predefinite, transmise de bunici și părinți". Cartea cucerește prin vibrația
LANSARE DE CARTE: „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” DE MILENA MUNTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374284_a_375613]
-
Acolo apoi apetiturile diurnelor, favorilor, misiunilor în străinătate, arenzilor, punerilor în slujbă nu împing la acea vânătoare de candidaturi care la noi privește deputăția, în cea mai mare parte, ca o mină californiană de afaceri lucrative, ca un mijloc de chiverniseală, ca o cale pentru a-și aduna bani albi pentru zile negre. În Englitera interese reale conduc și inspiră pe alegători și toți se dau de-o parte în fața aceluia pe care ei îl cred mai apt pentru apărarea acelor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bine au voit ca și acel lucru să se chivernisească de buna otprăvuire a înțeleptului domn”; Gheorghe Castriotul a fost trimis la țar, „însă la iveală, pentru pricina ce mai sus pomenim, adecă pentru înnoirea păcii, iar într-ascunsu pentru chiverniseala pământului”; Toma Cantacuzino, care aspira la tron, se afla și el la Iași, „dar prea bunul nostru domnu privind la nestatornicia și tulburarea vremurilor, nimănui dentr-aceștia nu s-au potrivit, nici sfaturilor și îndemnărilor celor fără de socoteală a unora și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să privească mutrele dimprejurul său pentru a se convinge pe deplin. Le pasă acestor cumularzi, acestor samsari politici, acestor ignoranți, de țară, cum ne pasă nouă de China. Și când toate acestea sunt învederate, când, mulțumită unei politici vitrege de chiverniseală, în toate punctele se observă un regres înspăimîntător a elementului român, ce ni se răspunde? "Romînii s-au bătut bine". N-aveți încredere în vitalitatea poporului", o frază a d-lui Dim. Sturza. Toate popoarele agricole și păstorești sunt războinice
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ar fi bună - bucuroasă de-a se vedea scutită de întreprinderea aceasta. Ea știe că orice propune d. C. A. Rosetti nu poate avea decât un scop, unul singur: îmbogățirea a d-alde Carada și Costinescu, perpetuarea parveniților la putere, chiverniseala elementelor corupte. Acesta a fost din capul locului scopul propunerii. La noi, în țara indiscrețiunii, afli adeseori cuprinsul celor mai intime certuri politice și nu facem decât a completa știrile ce le avem daca atribuim bunăoară d-lui C. A
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
i-a rămas dator „ughi mulți”. Voievodul a îngăduit ca mai multe sate ce aparținuseră vistierului să se răscumpere însușindu-și cei 150 de galbeni plătiți, ca despăgubire. Afaceri proaste încheiate cu alți boieri sau cu negustori ori o rea „chiverniseală” făceau să apară debitele. Așa se întâmplă că ei cad „la mare nevoie și grea datorie” (precum Matei Radeanu, mare sluger, însurat cu Ariana, fiica logofătului Velisarie și mort în 1676) nu izbutesc câteodată să-și plătească nici dările (Pârvu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
geamătul/ semințiilor înțepenite în umărul nopții” - și arta poetică militantă din „poemul ca înfruntare [...] exprimare sau tescuire” ori, într-un întreg ciclu, Fanariote (din placheta Lapidare, 1981), dezgustul enorm al sentinței asupra universului detracat al dictaturii, ca în Timp de chiverniseli: „Timp de chiverniseli, înăcrit, dedat la pâră/ în carnea-ți dâlmoasă hălăduie strepezi/ scârnave/ ocări și lătrat/ prigoană prăpăd părăsire// aciuați de neunde intrigi meșteșugite împlinesc /turme de feți stârciți împerecheați cu vază// împilați încolțiți/ îngrămădiți îngrădiți încovoiați/ (actul e
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
în umărul nopții” - și arta poetică militantă din „poemul ca înfruntare [...] exprimare sau tescuire” ori, într-un întreg ciclu, Fanariote (din placheta Lapidare, 1981), dezgustul enorm al sentinței asupra universului detracat al dictaturii, ca în Timp de chiverniseli: „Timp de chiverniseli, înăcrit, dedat la pâră/ în carnea-ți dâlmoasă hălăduie strepezi/ scârnave/ ocări și lătrat/ prigoană prăpăd părăsire// aciuați de neunde intrigi meșteșugite împlinesc /turme de feți stârciți împerecheați cu vază// împilați încolțiți/ îngrămădiți îngrădiți încovoiați/ (actul e pur și înșirarea
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
din Alecsandri și Odobescu, lipsesc Încă și astăzi o ediție a Momentelor și Schițelor lui Caragiale care, alături de Comedii sunt puternice satire ale policitianismului, puternice arme de combatere a moravurilor și prejudecăților mic burgheze, a trândăviei birocratice, a spiritului de chiverniseală. (Ă). În ultimul timp s-a pornit de la remedierea parțială a lipsurilor semnalate mai sus. Editura de Stat a tipărit pe rând operele lui Vlahuță, Eminescu, Creangă și are sub tipar ediția lui Bolliac și Caragiale. Dar munca de reconsiderare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de fieștecare eparhie și ținut câte un dascăl ca toți creștinii a țării aceștiia , mireni și copiii preuților să să procopsască cu învățătură și cu fapte bune... Și prin acest al nostru domnesc hrisov hotărâm plată și lefile dascălilor și chiverniselile ucenicilor celor streini” pentru care hotărăște: “Iară pentru douzăci ucinici streini și săraci ci să vor afla la școală, pentru mâncarea lor, hârtie și cerneală , cu bucătariul și apariul lor prin purtare și iconomiia ipitropilor să să dea pentru trebuința
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
nici o părere de rău”. Numai că veniturile aduse de aceste cărți nu acopereau datoriile și atunci boierii sunt nevoiți să caute altă vacă de muls pentru a aduce bani în plus Mitropoliei: „Și am socotit... ca să găsim un mijloc pentru chiverniseala sfintei Mitropolii... adică să i se facă din ocna domnească ca să ia de tot drobul de sare de la acei ce o vor cumpăra de la ocnă câte o para de drob”. La câteva zile după ce marii boieri au judecat și au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
venit pentru mănăstiri. Mănăstirea Dancul nu a rămas pe dinafară. La 8 noiembrie 1734 (7243) se înfruptă și ea din aceasta, prin hotărârea lui Constantin Nicolae (Mavrocordat) voievod, care îi dă o sută de lei pe an „ca să fie de chiverniseală sfintii mănăstiri și să margă ceva vinit pre an și la acea mare mănăstire de la Sfânta Gora”. Cum bag eu de seamă, părinte, vodă nu spune cât să dea mănăstirii de la „Sfânta Gora”, ci lasă să hotărască egumenul mănăstirii Dancul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
acum urmează o faptă domnească demnă de toată lauda - cea din 24 iunie 1758 (7266) a lui Scarlat Grigorie Ghica voievod! Sunt numai urechi, părinte. „Am socotit de lipsa unui lucru... trebuincios țării aceștiia,... adică a fi spitale pentru hrana, chiverniseala, căutarea și odihna săracilor și a mulți bolnavi și neputincioși... Pentru care lucru, viind înaintea noastră cucernicul... Iosaf egumenul de la Sfânta mănăstire a Sfântului... Spiridon, ce acmu de nou iaste zidită din temelie în târgul Iașii, ne-au arătat un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dat în vederea înființării spitalului Sfântul Spiridon pe lângă mănăstirea cu același nume: „Am socotit de lipsa unui lucru prea trebuincios al țării aceștiia, la acestu orașu și scaun domnescu ce păr-acum încă nu s-au căutat a fi spitale pentru hrana, chiverniseala, căutarea și odihna săracilor și a mulți bolnavi și neputincioși... S-au socotit și s-au pus la cale, ca să să facă spital la mănăstirea nouă, ce din nou s-au zidit aici în orașul Iașilor, a sfântului ierarh Spiridon
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
nou, fiule pe “Constantin Nicolai Mavrocordat v(oe)v(o)d, domn Țării Moldovei”, care la 20 aprilie 1743 spune: “Facem știre tuturor cui să cade a ști că Sf(întul) Sion din Ierusalim... n-au rânduit alt mijloc de chiverniseală sfintelor biserici, fără numai cu milostenia pravoslavnicilor creștini,... Acum întâmplându-se a veni aici la Moldova al nostru precinstit și duhovnicesc părinte, sfinția sa fericitul patriarh al sfintei cetăți Ierusalimului, chirio chir Parfenie, și văzând domnia mea că nu puțină osteneală
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]