180 matches
-
lumii căreia și noi îi aparținem. Odată cu părăsirea lumii de către Zeu, asfințitul acestui timp al lumii se îndreaptă către noapte. Noaptea lumii își revarsă acum bezna. Acum niciun zeu nu mai strânge laolaltă către sine, oamenii și lucrurile, spre a chivernisi istoria lumii și sălășluirea omului în ea. Zeul și Zeii au evadat din lume, drept care în istoria ei s-a stins însăși strălucirea zeității. Timpul acestei nopți a lumii este timpul sărac, într-atât de sărac încât nu mai are
În absența zeului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7314_a_8639]
-
nu are timp să și le asume. Din cauză că e...terrrribil de ocupat, monșer! Între a fi și a avea, românul alege cu perseverență avutul. Avutul său e tot ceea ce are el mai de preț. Pe care îl gospodărește și îl chivernisește cu o infinită candoare. Și pe care îl consumă cu legitimitate. Obsedant și temeinic. După grafic. La sfârșitul consumului, românul e întotdeauna satisfăcut. Prin urmare, se văicărește. Fie că avutul a fost prea mic. Fie că el merita mai mult
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
rețin fiecare amănunt în parte... În nici un caz, când am citit cartea nu m-am gândit că o să vină fiu-meu peste patruzeci de ani să mă întrebe ce am reținut din carte... Vrei să fabulez?” (p. 41) Omul e chivernisit, nu face risipă de cuvinte. „Capodopera” răspărului său se rezumă la șase cuvinte. Exact câte are și-ntrebarea: „- Avea relații cu frații mai mari? - Sigur că avea. Relații de rudenie.” (p. 46) Datorită întâi și-ntâi acestui spectacol oferit de
Fratele cel mic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5822_a_7147]
-
a trezit abia într-un târziu. Mai știe că oamenii luau apa din Ialomița cu bidoanele, murdară și rea la gust. Apoi a crescut, împlinise 7 ani și l-au dat părinții la școală. Și dascălul și preotul din biserica chivernisită într-o casă, acolo în stepa pustie, erau tot deportați din Banat. Își aduce aminte de o serbare de sfârșit de an, când a spus o poezie pe care a parafrazat-o, pentru că așa i-a plăcut lui ca bănățean
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
ajutat trei sărmane fete din orașul său, aducindu-le dar de zestre, noaptea, fără a fi văzut. Casă în care trăiau cele trei surori era mai mult decît săracă. Tatăl lor plănuia să-și vîndă fetele, crezînd că astfel se va chivernisi. Plînsetele și rugămințile fiicelor sale nu l-au înduplecat pe bătrînul cu suflet negru. Sfîntul Nicolae a aflat despre nenorocirea ce se petrecea nu departe de locuință să. Noaptea, pe furiș, el a aruncat o pungă plină cu galbeni în
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
trebuie văzută atât ca o mulțumire, cu alte cuvinte ca o euharistie, pe care el personal o aduce lui Dumnezeu, cât și ca un dar pe care Dumnezeu îl face, prin noi, ortodocșii, lumii întregi. Depinde de fiecare cum îl chivernisește, cum îl valorifică și onorează acest dar. În altă ordine de idei, am constatat că toți discipolii care s-au apropiat de opera Părintelui Dumitru Stăniloae, nu s-au înfruptat doar dintr-o comoară spirituală, ci au aflat pe cel
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
de reproșurile adresate în cor profesorului că e un sărăntoc, un zgârcan, un inconștient, un iresponsabil care nu s-a gândit o clipă la familie ci numai la faima lui de incoruptibil, că toți ceilalți profesori, uite că, s-au chivernisit și numai tuuuu... ca ultimul prost din lume... da’ las’ că de-acu luăm noi problema-n mână și-o să trăiți și voi ca oamenii! Aparent fericit de frumoasele cuvinte care i se adresau, profesorul zâmbea oarecum pierdut și nici
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367829_a_369158]
-
regulă. De la vârsta de 15 ani, când am început să trăiesc pe cont propriu, nu am mai băgat în seamă regulile. De exemplu: dimineața să am un anumit timp pentru mine, pentru serviciu, sau când vin de la serviciu să-mi chivernisesc banii. Stricam banii pe tot ce-mi vedeau ochii, în special pe alcool. Nu-mi ajungeau pentru facturi, luam amenzi, făceam accidente. Nu puteam să fac față. Și mergeam din ce în ce mai jos. Radiana Cordoș, consilier creștin: Singurătatea poartă în ea ceva
REZUMAT DOCUMENTAR de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367327_a_368656]
-
trebuie văzută atât ca o mulțumire, cu alte cuvinte ca o euharistie, pe care el personal o aduce lui Dumnezeu, cât și ca un dar pe care Dumnezeu îl face, prin noi, ortodocșii, lumii întregi. Depinde de fiecare cum îl chivernisește, cum îl valorifică și onorează acest dar. În altă ordine de idei, am constatat că toți discipolii care s-au apropiat de opera Părintelui Dumitru Stăniloae, nu s-au înfruptat doar dintr-o comoară spirituală, ci au aflat pe cel
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
regulă. De la vârsta de 15 ani, când am început să trăiesc pe cont propriu, nu am mai băgat în seamă regulile. De exemplu: dimineața să am un anumit timp pentru mine, pentru serviciu, sau când vin de la serviciu să-mi chivernisesc banii. Stricam banii pe tot ce-mi vedeau ochii, în special pe alcool. Nu-mi ajungeau pentru facturi, luam amenzi, făceam accidente. Nu puteam să fac față. Și mergeam din ce în ce mai jos. Radiana Cordoș, consilier creștin: Singurătatea poartă în ea ceva
O VIAŢĂ PUSTIE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367219_a_368548]
-
Acasa > Poezie > Credinta > PSALMUL 8 Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2019 din 11 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Doamne, cât de mare ești Toate le chivernisești. Iată că de-acum Cuvântul E vestit pe tot pământul Slava-i mai presus de cer Peste tot ce-i efemer. Și-i vestită-n vers și cântec De prunci gângurind în pântec. Când privesc pe cer la stele Văd
PSALMUL 8 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350458_a_351787]
-
Dumnezeu însuși! Dar aceasta n-o poate trăi nici cel mai curat om de pe fața pământului, darămite eu, un om plin de stricăciune... Mi se cere un salt asimptotic, gigantic, de la minus la plus. Să mai crezi, așadar, că poți chivernisi o viețuire de obște în duhul Părințior filocalici, când ești în bătaia tuturor vânturilor, ispitelor și încercărilor, cu oameni cu totul nepregătiți pentru aceasta, prea plăpânzi, prea firavi?... Să ajungi să trăiești monahismul în adâncimea lui, în taina dăruirii Domnului
ORTODOXIA ADEVĂRATĂ ESTE CEA ÎN STARE SĂ ÎNVIEZE OMUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349072_a_350401]
-
ceea ce este, ca Părinte. Nu mai avem încredere: așteptăm numai biciul, ciomagul... Biserica în care găsești numai forme este un adevărat cimitir! - S.G.: Este posibil ca formalismul lipsit de conștientizare să fi dus la această vedere strâmbă? - P.T.M: Biserica chivernisește și conținutul, și forma. Nu poate fi conținut fără formă. Trăim într-o tradiție, iar conținutul îl primim într-o anume formă. Una fără alta nu se poate. Un muzeu de forme este, de fapt, un cimitir. Biserica în care
ORTODOXIA ADEVĂRATĂ ESTE CEA ÎN STARE SĂ ÎNVIEZE OMUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349072_a_350401]
-
altfel. Cu respect, atât cât puteau să se manifeste ei mai bine. Dădeau „săru’ mâna” în stânga și-n dreapta și au învățat să zică „mulțumesc” pentru orice fel de răsplată. Au văzut cum trăiesc vecinii și au început să se chivernisească și ei altfel. Îngrijeau ceva mai atent propriul apartament. Nu se mai urcau cu picioarele pe colacul bazinului de faianță, nu mai aruncau resturi textile ori lemnoase pe oriunde, nici pe fereastră ori pe casa scărilor, ba chiar făceau și
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 204 din 23 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Păcăleala În ochii unora era ca și cum două văi renumite din vatra satului, Valea Sorii și Valea Dăii și-ar fi contopit curgerea - fără a-și fi chivernisit ca lumea firul subțire sărăcăcios al apei, pentru a-l încheia din abundență într-o albie adevărată, cu reflexe unduitoare, albe, bogate, într-un vad care să ducă la vale nu doat bărcile din hârtie confecționate în clasă de către școlarii
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
iudeo-creștini, talmudieni. „Conform Talmudului (faceți referire la Iisus Hristos - Fiul lui Dumnezeu), a fost procreat de jidoavca Miriam, înainte de căsătorie, din relații sexuale cu soldatul roman Pandera...” Chestiunea cu israeliții sălbatici e doar o mască, sub care de fapt vă chivernisiți bine rolul exacerbat al mistificării! Pentru a se înțelege profeția alegerii și misiunii Fecioarei Maria, logodnica unchiului ei Iosif, în care s-a întrupat Fiul lui Dumnezeu, pentru a se naște și cu natura umană; Omul Iisus Hristos, devenind Dumnezeu
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
pohtit” și a și înfăptuit sinteza sa genială de unitate politică a tustrelor țări românești - din păcate vremelnică, exploratorul spaniol Sebastian Vizcaina a acostat în golf și a numit zona după contele de Monte Rey, vicerege al Noii Spanii, administrația chivernisind întinderi vaste de teritoriu virgin unde mai târziu au apărut ferme de animale, culturi de viță de vie. Ecouri ale acestei istorii medievale pentru Eurasia - de început de istorie umană și culturală aici în America, se regăsesc pe “Calea (aleea
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
suferințele care au măcinat-o și împovărat-o. Compune piese și speră să revină pe scenă. Sunt ani de când funcțiile locomotorii ale trupului au abandonat-o întâi la pat, iar apoi într-un scaun cu rotile. Își drăjmuiește pensia, își chivernisește fiecare strop de putere, primește câte un prieten dintre puținii care nu au predat-o căngilor uitării... Veselă, tonică, generoasă, blândă, cu voce de clopoțel, optimistă, omul care nu se plânge de nimic, dispus să renunțe la secunde, minute, ori
ANGELA CIOCHINĂ. CÂND ARTIŞTII PLÂNG, ÎNGERII SUNT ÎN LACRIMI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352334_a_353663]
-
pocăință, Ba fi mulțumit că ai și ocazia de-ai vedea, C-apoi votați ori ba, dar la sigur te-or uita! Oare cum tot pot unii a se tot schimonosi, Cum de tot ăia dau raite - voturi a cerși? Chivernisesc..dar, cu morala îndatorează, Promit precum că ‘plaiața lor e cea brează. Resposabilitatea-i reală la cel ce votează, Ei, dar ce-i la acela votat ce hibernează? Doarme pe el și prin foruri străine acum, Iar din căscarea-i face
CE E UN DREPT... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350552_a_351881]
-
e cea brează. Resposabilitatea-i reală la cel ce votează, Ei, dar ce-i la acela votat ce hibernează? Doarme pe el și prin foruri străine acum, Iar din căscarea-i face etichete de album! Cum de au tupeul de a chivernisi-n voturi, Cele nedate le sunt de fapt alte ‘ponturi? Atât de ‘patrioți învățați doar țara să sugă, Iar de idei secați ajung s-o și străpungă..! Oare de-am mai vota, o ajunge cine noi vrem, Ori e scleroza
CE E UN DREPT... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350552_a_351881]
-
și făcură socoteala că, Constandin logofătul Brâncoveanu este neam de-al lui Matei Vodă și are și alte bunătăți, blândețe, știință de carte și altele, să-l rădice pe dânsul Domn, ca și om este în vârstă de va putea chivernisi domnia cum se cade, în vreme ce țara este ocolită de oști și de primejdii. Și aleseseră pe Constandin Logofătul Brâncoveanul să le fie domn și să rădicară cu toții din curtea domnească și merseră la Mitropolie, unde este obiceiul de a pune
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
lui Dumnezeu. Poți fi bogat(în cele ale lumii) și să fii sărac în cele dumnezeiești dar poți fi bogat(în cele ale lumii) și totodată să fii și bogat în cele dumnezeiești. Așa sunt adevărații economi, cei care își chivernisesc bine talantul. Iar în ce privește sărăcia să amintim că poți să fii sărac în ambele direcții dar poți fi și sărac dar și bogat pe de ambele părți. Cuvântul "a zace" vrea să prezinte aici lipsa puterii de mișcare. Lazăr era
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
trebuie văzută atât ca o mulțumire, cu alte cuvinte ca o euharistie, pe care el personal o aduce lui Dumnezeu, cât și ca un dar pe care Dumnezeu îl face, prin noi, ortodocșii, lumii întregi. Depinde de fiecare cum îl chivernisește, cum îl valorifică și onorează acest dar. În altă ordine de idei, am constatat că toți discipolii care s-au apropiat de opera Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae, nu s-au înfruptat doar dintr-o comoară spirituală, ci au aflat pe
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
găsește Sfântul Marcu Ascetul, care în limbajul său mistagogic, compară sufletul cu o cetate, templul Ierusalimului, inima cu Sfânta Sfintelor, iar simțurile omului drept curtea templului: „Cetatea este dreaptă socoteala întru Iisus Hristos, care este plină de lumină. Când aceasta chivernisește cu evlavie și după lege lucrurile, viețuiește în pace și dreptate. Dar când greșește, se predă dușmanilor spre dărâmare. Iar templul este locașul sfânt al sufletului și al trupului, care este zidit de Dumnezeu. În sfârșit altarul este masa nădejdii
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
trebuie văzută atât ca o mulțumire, cu alte cuvinte ca o euharistie, pe care el personal o aduce lui Dumnezeu, cât și ca un dar pe care Dumnezeu îl face, prin noi, ortodocșii, lumii întregi. Depinde de fiecare cum îl chivernisește, cum îl valorifică și onorează acest dar. În altă ordine de idei, am constatat că toți discipolii care s-au apropiat de opera Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae, nu s-au înfruptat doar dintr-o comoară spirituală, ci au aflat pe
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]